No menu items!

Va multumesc domnilor… pentru carte

Acelasi autor

Drum spre Iad pavat cu intentii bune.

Am sa va prezint mai jos o reteta sigura de a sufoca un om, de a scoate ce e mai urat in el... in...

Recunosc, sunt de moda veche, imi place sa citesc carti. Imi placea sa stau sa rasfoiesc o carte, sa ii simt mirosul de cerneala, sa fiu intrigat de paginile necitite, sa adorm cu sufletul in lumea creata de ea.

In ziua de azi nu mai practic acest hobby destul de des. Ma las furat de internet, de filme proaste, de stiri lipsite de importanta, intr-un cuvant “sunt ocupat”, invadat de rahaturi ce imi fura timpul. Toate babele incorect violate, toti microbii cu pretentii de ebola, toti genunchii juliti de inconjorul bisericilor in 4 labe, toate instantele una mai constitutionala ca alta ma hipnotizeaza si stau ca un soricel in fata sarpelui ce se numeste TV. Si totusi… din cand in cand ma reantorc la prietena mea cartea…

Din pacate cartea de care va vorbesc nu o pot avea decat in format electronic. Totusi e bine si asa…. E chiar mai bine asa…

Ea are niste insusiri nastrusnice: in primul rand nu este scrisa de un autor, ci de o multime. Nu are un subiect, ci zeci. Nu are final, creste in fiecare zi. Din randurile citite razbat zeci de suflete cu sute de povesti. E de o varietate nemaintalnita. Fiecare capitol al ei are iz de viata traita sau de gand impartasit. Are si cotor: sinceritatea autorilor, dorinta de a intelege mai bine, de a impartasi, de a se face auziti, umanitatea lor, revolta lor inabusita pe alocuri, toate astea alcatuiesc un cotor ce o tine bine inchegata.

De cativa ani buni ma intorc cu drag la aceasta carte, citesc noi capitole sau recitesc, rad cu lacrimi uneori, ma intrinstez, ma regasesc printre randuri. Nu ma simt singur cand citesc, pentru ca vad ca oameni ca mine mi-au facut onoarea de a-mi impartasi gandurile lor.

Aceasta carte se numeste Darkq si va multumesc Domnilor pentru ca mi-ati facut-o cadou.

3 COMMENTS

  1. Domnii (și doamnele) de pe aici se bucură să te aibă în preajmă. Să ne trăiești, shadow !

    Plăcerea lecturii – mediată fiind de simțuri (cel tactil pentru pagina tipărită și cel vizual pentru ecran) – este, ca să zic așa, doar o plăcere de ordinul doi. Cu mult mai bine re-simțită e… simțirea scrisului, a nașterii textului de undeva de pe sub degetele tale. Scrierea e astfel scăpată în lume ușor îmblânzită, ca după singura și ultima mângâiere a gândului sălbatic și necontrolat ce-a plămădit-o în măruntaiele firii.

    Nu lăsa cărțile, pentru a nu deveni prada Ecranului, dar nici nu înceta să te descarci din când în când, cathartic, prin scris. Te asigurăm că vom mirosi apoi, cu atenție, aceste urme ale trecerii tale prin ograda noastră, până ce vom ajunge să te recunoaștem înainte de a apuca să zici ceva…

    Ce zici?
    😎

    Over the land there lies a long shadow, westward-reaching wings of darkness. The Tower trembles; to the tomb of kings doom approaches. The Dead awaken; for the hour is come for the Oathbreakers: at the Stone of Erech, they shall stand again and hear there a horn in the hills ringing. Whose shall the horn be? Who shall call them from the grey twilight, the forgotten people? The heir of him to whom the oath they swore. From the North shall he come, need shall drive him: he shall pass the Door to the Paths of the Dead.” — Malbeth the Seer, from J.R.R. Tolkien, The Lord of the Rings, The Return of the King, “The Passing of the Grey Company”

  2. Multumesc de invitatie Grid. O sa incerc sa fac asa cum spui. Cand egoismul meu de cititor o sa faca loc altruismului celui care scrie nu am sa imi pun stavila 🙂

Comments are closed.

Vezi si...

Plaja gay din Mamaia

Din seria Miss Travesti Brasov, urmeaza acuuuuuuum… Boschetzii din Mamaia! Ma macina o dorinta de a scrie ceva si cum colaborarea cu Essentials (caruia ii multumesc si urez noroc si la mai multe:D ) nu mi-a ajuns, m-am gandit sa scriu si despre cea mai recenta experienta a mea in...

Articole din aceeasi categorie