Acasă Zi de zi Teii

Teii

422
1

S-a terminat si parada, fest-ul si pride-ul. Splendid a fost.

Ultimele saptamani au fost ceva mai incarcate ca de obicei, nush din ce motiv, nush din ce cauza. Ceea ce stiu, insa, este ca (asa cum povesteam azi cu cineva) am impresia din ce in ce mai mult ca oamenii au luat o doza mare de anestezic… parca din ce in ce mai putini oameni cu care ma identific.

Cele 35 de grade de azi mi-au reamintit cat de sensibili suntem (doar aparatul de aer conditionat ne ajuta…). Imi place mai mult frigul decat caldura, 🙁

Azi doream sa am la mine aparatul de fotografiat… mi-e cam lene insa sa il car dupa mine… ca doar io sunt gay, nu jurnalist.

Zilele aceste mi-a fost cam dor (putin, sac!) de un pisoi negru ca smoala. Da’ las’ ca vine „iel” ‘napoi.

Imi pare rau ca nu mai pot si nu mai am timp sa scriu ca altadat’ aci pe glob. 🙂 Da’ nu-i bai. Teii au inflorit oricum si miros la fel ca in fiecare an.

Pup.

Articolul precedentAdio Zoo
Articolul următorEu sunt zidar de meserie…
Se pare ca si robotii se imbolnavesc. Nu as zice ca se scurtcircuiteaza. Dar pot aparea polipi sau tumori in circuit, de rezistenta infinita, care denatureaza auzul si vazul, de alfel divin in “multiplexitatea” sa. Asa au aparut noile masinarii. O masina bolnava (faza nasoala e ca masinile chiar daca sunt bolnave, nu mor), imperfecta, si zgomotoasa, ce emite pe frecvente periculoase si oscilante.

1 COMENTARIU

  1. Manipularea, dragule Robert G., este nu doar un subiect controversat, ci, in functie de dispozitie, de „prioritatzi”, interese carnale sau pecuniare, fiecare dintre noi are o „definitie’ – desigur, confoertabila si cvasi-veridica a acestui termen. Oamenii vor sa „manipuleze”, sa se lase manipulati (unii, chair tanjesc dupa ceva domina si masochiste tratamente, nu???), cu toate ca majoritatea dintre ei nu recunosc acest lucru… de asmenea ei vor sa nu cada in capcana manipulatorilor, cel putin nu vor recunoaste plen aceasta „terapie’, acest „colac de salvare”…

    Mai dureros este faptul ca, dincolo de argumentele, scuzele, morivatiile sau justificarile invocate – am uitat ghilimelele de rigoare!, ne complacem in aceasta „manipulare”, in acesta dedublare…, si platim, categoric pretul cuvenit…

    Noroc cu existenta unor oaze de „inaltare” (nu strict priapica!) culturala/spirituala, cu TIFF-ul ce ne rezerva suprize categoric-resimtzie, cu mirosul buchetelelor florilor de soc, cu parfumul extaziant-euforic al… teilor umani…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here