Acasă Zi de zi România, te iubesc!

România, te iubesc!

363
0

E frig. Plouă şi bate vântul cumplit. Din fericire am avut o dimineaţă mai bună decât m-aş fi aşteptat. Nu a trebuit să mă duc la serviciu. Numai după-masă trebuie să ies din casă. Şi chiar nu aş face-o, având în vedere vremea. După ce am zăcut o oră în vană, nu am chef decât de leneveală.

Ieri a fost vreme OK. Am umblat cu sora mea după contractul de electricitate. Am schimbat două autobuze şi am mai mers şi pe jos. M-am mai uitat şi eu la lume, cum alerga fiecare, agitat, dintr-o parte într-alta. Tanti de la Enel ne-a zis ca trebuie să semnăm o cerere, dacă vrem să ne schimbe contorul. Nu prea am înţeles eu de ce ar fi fost necesar să de schimbe contorul de curent, aşa că am întrebat-o. Ea zice că înainte a fost pe firmă; normal că a fost pe firmă, dacă am cumparat apartamentul de la o firma; şi dacă trecem pe persoană fizică, atunci se schimbă şi contorul. La care eu i-am spus, foarte bine, schimbaţi-l. Şi ea dă cu bomba: schimbarea costa 70 de Lei. Poftim? Atunci care e logica?!

Şi m-am enervat, dar am încercat să menţin un ton politicos. Am întrebat-o de ce ar fi necesară această schimbare şi tanti zice că, dacă nu vreau să îmi schimbe contorul, să semnez o cerere în acest sens, lucru pe care l-am şi făcut acolo. Practic contorul nu are absolut nimic; pur si simplu ar fi montat acelaşi lucru din nou contra acelor bani. De fapt e încă un tertip legal prin care românii sunt furaţi pe toate părţile. Din moment ce am schimbat contractul şi l-am trecut pe persoană fizică, contorul ala nu-şi mai face treaba? Să fim serioşi.

Aparent e o chestiune care nu prea necesită cine ştie ce atenţie, dar cum toţi procedează la fel, constaţi ca ţi s-a subţiat la un moment dat portofelul, şi pentru ce? Pentru nimic. Scopul e nul. Dar ei fac o grămadă de bani. 70 de Lei de la mine, alţi 70 de la tine şi tot aşa şi se ajunge la nişte sume substanţiale. Măcar de abonatul ar avea nişte beneficii, dar nu are nici unul! Scopul? Mai mulţi bani pentru aceste companii furnizoare de lucruri absolut necesare. Subterfugii legale pe care Statul Român nu numai că le tolerează, dar le şi aprobă.

După povestea cu tanti de la Enel am mers pe jos o jumătate de oră, spre catedrală, nu mai aveam chef de autobuze. Am trecut prin spatele primăriei. Aproape lipită de clădirea primăriei se află o altă clădire mare, pe care scrie mare de tot: De închiriat! Dar cu ştanţa de mai jos aplicată direct pe faţadă, cine ar mai vrea-o în afară de mult discriminaţii rromi? Bieţii de ei…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here