Acasă Zi de zi Principii după care vreau sa-mi ghidez viața de zi cu zi!

Principii după care vreau sa-mi ghidez viața de zi cu zi!

375
39

Răspund la o provocare de lui Fireman, și anume, „pe baza caror principii îți ghidezi viața?”. Așa că, iacătă-le:

  • Trăiește-ți credința cât mai autentic posibil.
  • Fă bine celor dragi ție (celor străini), dar nu-i fă dependenți de tine.
  • Manifestă-ți compasiunea față de cei săraci și în suferință și nu aștepta nimic în schimb.
  • Respectă părerea celuilalt, chiar și când este contrară afirmațiilor tale.
  • Incearcă să ierți nu pentru că nu ai avea dreptate, ci pentru a fi liber.
  • Caută mereu dialogul pentru a ințelege, cunoaste și construi ceva solid.
  • Nu-ți uita prietenii, chiar dacă te-au neglijat și consideră anii care au trecut precum o zi.
  • Lasă-te ajutat (corectat) căci nimeni nu s-a născut sau este perfect.
  • Cere iertare atunci când greșești, căci umilința e drumul către pace.
  • Doar acela care are pacea, speranța, iubirea în inima lui le pote oferi și celorlalti.
  • Nu cântări ceea ce oferi tu celuilalt și cât îți oferă el (ție), important e ca tu să oferi totul fara a cere nimic (iubirea necondiționată)
  • Nu fă niciodată compromis cu ceea ce în sine este rău, căci acesta e drumul înstrăinării față de tine însuti.
  • Alege modestia ca însoțitoare de drum.
  • Pătrunde cu delicatețe în (inima) aceluia care se deschide față de tine și fă-l conștient de propriile lui alegeri.
  • In tot ceea ce faci (acțiuni, dialog, proiecte) scopul sa fie mereu acela de a da viață.
  • Nu este important cum sunt alții, ci cum ești tu.
  • Admiră creația și exprimă-ți reveranța față de cel care a creat-o.
  • Iubește ceea ce ești, ceea ce faci și pe aceia pe care îi întâlnești zilnic.
  • Acceptă omul in totalitatea lui, nu doar parțile pozitive.
  • Ai o singură viață, trăiește-o cu demnitate, curaj si înțelepciune.

Tin sa precizez faptul ca aceste principii enuntate sub forma aforismelor incerc  (exprima acel “vreau” din titlu) sa le pun in practica.

Si acum vă și vouă pun intrebarea lui FireMan: “Voi pe baza caror principii va ghidati viata?”. 😎

Articolul precedentJust simple advices.
Articolul următorMic îndreptar de limba română
Sunt o persoana nelinistita. Nu imi este teama sa port un dialog civilizat cu persoanele gay. Simt o dezamagire mai mare cand am de-a face cu ipocritii. Ma straduiesc sa d-au marturie cu propria viata atunci cand vreau sa spun ceva. Sunt o persoana deschisa, sincera si modesta. Imi place filosofia, muzica, poezia, dansul. Pot fi ranit usor si iert greu. DarkQ este pentru mine o provocare!

39 COMENTARII

  1. Principiul de baza dupa care imi ghidez viata este LIBERTATEA!

    Spun libertatea pentru ca nu imi place sa mi se impuna anumite lucruri numai pentru simplul motiv ca majoritatea le accepta ca atare si ca a devenit o regula. Din orice categorie, religie, club, organizatie care impune anumite restrictii pe baza unor criterii definite de majoritatea lumii as face parte nu iau in considerare acele principii deoarece fiecare este liber sa caute adevarul propriu si sa il perceapa de la zero prin cercetare si analiza si sa isi alcatuiasca propriile principi de viata si abia dupa, daca considera ca parerea lui si a celor din grup este aceiasi sa se alature grupului.

    Daca te adaptezi unei reguli impusa de altii nu esti deloc mai diferit de o oaie.

    In majoritatea cazurilor chiar si cele mai mici grupuri impun anumite reguli. Intrebare finala este:

    – Cum si pe baza carui lucru se bazeaza o regula. In opinia mea, regulile si principiile de baza au fost create de om. Si cum bine stim ca tot omul greseste este foarte posibil ca si regula sa fie eronata. De aceea cred ca regula de baza a vietii este cautarea adevarului despre fiecare subiect in parte si nu acceptarea adevarului impus de ceilalti.

    Fiecare trebuie sa isi creeze regulile proprii si atunci ele devin principii de viata. In caz conrar nu face nimic altceva decat SA ISI TRAIASCA VIATA PROPRIE PE BAZA PRINCIPIILOR ALTEI PERSOANE.
    Restul principiilor sunt personale dar parerea mea este ca acesta ar trebui sa fie primul.

    Orice afirmatie a unui om poate fi pusa la indoiala deoarece toti oamenii gresesc dar foarte multi s-au oprit atunci cand vine vorba de religie. Deoarece religia nu ar trebui sa aibe reguli si ar trebui sustine cautarea adevarului. Deoarece eu nu sunt sigur ca Biblia a fost scrisa de un om care nu gresete in gandire eu aleg sa nu ma conformez desi unele lucruri din Biblie sunt benefice daca stim sa le interpretam. La fel, Biblia condamna homosexualitatea dar oare Dumnezeu, in cazul in care acesta exista, este de aceiasi parere sau nu? Pentru ca este foarte posibil ca Dumnezeu sa fi fost de acord iar mesajul in Biblie sa fi fost interpretat gresit ducand astazi la stadiul in care unii oameni nu suporta homosexualitatea dand exemple din Biblie.

    Atat am avut de zis si ideea articolului imi place foarte mult. :yes:

  2. Nu ca as fi expert in gramatica, dar Avocatus uita-te cum suna:

    „Si acum pun intrebarea lui FireMan: “Voi pe baza caror principii va ghidati viata?”.” Pune intrebarea la singular! Please!

  3. Si Non_Lose acelasi lucru il intelesese, insa exprimarea ideii era gresita… Nu conteaza observ ca a corectat. Eram sigur ca nu se adresa lui FireMan ci la intreg poporul!

  4. Principiul de baza în abordarea vieţii mele este simplu şi pragmatic:
    „Dacă vrei ceva ce n-ai avut niciodată, trebuie sa faci ceva ce n-ai facut niciodată” ptr ca făcând acelaşi lucru mereu, nu poţi avea decât acelaşi rezultat mereu.

    Parerea mea despre principiile enumerate în articol – dacă-mi este permis, fără a ma adresa autorului care şi le doreşte – este ca, în cea mai mare parte, reprezintă calea sigura spre nefericire. Nu ptr ca n-ar fi inalţătoare, ci doar ptr că sunt urealizabile (omul nu este construit organic, genetic etc să le integreze).

  5. @Nora

    Asa este Nora dar tu ai pus in aplicare ceea ce ai scris in articol. Daca da, atunci este principiul tau daca nu, este decat o posibilitate probabila! – parerea mea.

    Ciate Citate celebre sunt multe si chiar foarte constructive insa pe unele nici cei care le-au scris nu au ajuns sa le puna in aplicare!

  6. Avocatus, eu doar suspectez, tu ar trebui sa sti știi daca sau nu esti indragostit.
    Eu sesizez o schimbare in gandirea ta si un entuziasm, care cred ca izvoraste din sentimentul de pace interioara.

  7. @After Omul nu are o libertate absolută dar este capabil sa-si accepte propria conditie si anume aceea de fiintă limitată în libertate. Haide-ți haideți sa eradicăm: sărăcia, bolile incurabile, să oprimim timpul, să rămânem mereu tineri, să eliminăm moartea, să prelungim viata cu cateva sute de ani……..Eu cel putin sunt constient oricât aș dorii dori acest lucru, nu este posibil.

  8. cred că sunt îndrăgostit de voi! 😀

    Ai dreptate. Dacă nu as avea pacea interioară v-aș bate la cap să mă ajutați să o dobândesc. :yes:

  9. @1AfterEightTeen
    Imi pare rau, dar nu inteleg comentariul tau (bănuiesc ca din cauza punctuaţiei defectuoase). Ce articol? n-am scris niciun articol. Sincer n-am înţeles şi nu ştiu la ce să răspund.

  10. @Nora

    Am scris articol in loc de comentariu.
    Vroiam sa te intreb daca ai pun in aplicare citatul dat. Scuze pentru punctuatia si neglijenta in comentarii! 😀

  11. Frumos, utopic. Dacă toată lumea ar avea aceleași principii, atunci ele ar deveni „normal”. Apoi de ce nu e așa?

    Mă întreb câtă lume de pe aici își poate schița principiile după care își ghidează viața.

  12. Ceea ce ne ghidează cu adevărat viaţa – la un moment- se reflectă în acţiunile tale de la acel moment dat – indiferent de ce credem noi că suntem (care e de fapt ceea ce ne place să credem că suntem)
    Vorba aia, nu poţi clădi o reputaţie pe ceea ce intenţionezi să faci.

  13. @Nora, intrebarea lui FireMan a fost pentru mine o provocare. Omul m-a pus pe ganduri. Asa ca a trebuit sa reflectez un pic asupra a ceea ce traiesc, relatia mea cu cei din jur, ce este important pentru mine? care este firul rosu dupa care ma ghidez? …..
    Nu este o proiectare in viitor ci o fotografie a prezentului si o constientizare a unui ideal. Caci pana la urma stai si te-ntrebi: dar tu ce vrei de la viata? Cum te raportezi cu tine insuti si cu ceilalti?
    Am afirmat ca este o dorinta ca o masura de precautie pentru viitor. Maine, poimâine vine unul la tine si iti spune: „vezi ca in principiul cutare si cutare ai afirmat urmatoarele”.
    Prin manifestarea principiilor il poti cunoaste mai bine pe celalalt. Iar bucuria cea mai mare e cand exista caractere diferite si principii comune.

  14. Bun articol, dar imi aduce aminte de o carte… acum cateva zile am fost in centru la o librarie sa caut un cod civil, si cu nasul in rafturi sa ma uit dupa ce imi trebuia am dat de o carte… biblia barbatului sau ghidul barbatului. Acolo erau enumerate cateva puncte ce trebuiesc urmate de un barbat pentru a se numii barbat :laugh:

    Revenind la articol … principiile astea sunt tot ce trebuie cuiva ca sa se integreze intr-o societate si ganditi-va ca daca toata lumea asa ar face … cum a spus cineva „perfectiunea nu exista” … dar eu tot la ideea mea raman cum ca aceste principii (pe care am curajul sa le „impachetez” intr-un singur cuvant acela fiind corectitudine, fata de noi si ceilalti) ar trebui sa faca parte din educatia primita.

  15. @Ultimatum. Orice munte cere sacrificiu pentru a fi escaladat. Fiecare avem propria noastră viziune deoarece suntem în diferite parți ale muntelui și fiecare crede că ceea ce vede este adevărul pur. Trebuie să urcăm în mod continuu și să afirmăm ceea ce ne împiedică la urcus, ceea ce vedeam și unde vrem să ajungem. Nu suntem în masură să cerem perfecțiunea dar putem încerca să fim perfecți.

    @FireMan ai dreptate in ultimul mesaj. Ramai convins ca e „utopic” (irealizabil)?

  16. Și ca să fiu corect, principiul după care îmi ghidez eu viața începe cam așa (sper să nu mă trimiteți la un psihiatru – de fapt e bine, o avem cel puțin pe Nora printre noi, psiholog):
    Fiecare individ este conștient de sine, reflexiv față de sinele propriu, o ființă cu puterea de a face alegeri care îi vor influența viitorul. Fiecare individ și laolaltă toți indivizii sunt întotdeauna atât de puternici cât le este necesar să fie puternici pentru a-și crea realitatea precum doresc ei înșiși, fără a fi nevoie de a răni sau influența în sens negativ o altă persoană sau pe el însuși pentru a obține acea realitate pe care o dorește.

    Toate lucrurile existente (lucruri, animale, plante) sunt același lucru, sunt un tot unitar, care însă vibrează pe frecvențe diferite. La fel cum apa, aburul și gheața sunt în esență același lucru, dar care vibrează la frecvențe diferite, în același mod, materia și energia sunt aceleași substanțe vibrând la frecvențe diferite. Putem astfel delimita Conștiința, Spiritul (energia electromagnetică a unui individ) și Materia (corpul). Toate aceste lucruri sunt Spiritul vibrând la diferite intensități. Materia este energie solidificată. Materia este Spiritul vibrând la frecvențe foarte joase. Corpul tău este Spirit. Spirit cristalizat. Spiritul tău NU este corpul tău. Corpul tău este INTEGRAT Spiritului Tău. Cu cât ridici mai sus frecvența la care vibrezi, apropiindu-te de frecvența la care vibrează Spiritul tău, cu atât mai ușor îți poți fabrica tot mai ușor propria realitate, pentru că devine maleabilă și foarte ușor schimbabilă.
    Îmbrățișând realitatea pe care ți-o dorești:

    Un aparat de radio nu trebuie să își creeze un program pe care dorește să îl recepționeze. Trebuie doar să recepționeze un program deja existent. Și se setează pe sine pentru a deveni un bun receptor pentru acel progam de radio, modificându-și frecvența, sincronizându-și frecvența proprie cu cea a programului pe care dorește să îl recepționeze.

    La fel, TU nu trebuie să CREEZI realitatea pe care ți-o dorești, pentru că ea deja există, co-există deja împreună cu un infinit număr de realități probabile, în mod simultan. Tot ce trebuie să faci este să te faci pe tine însuți o „antenă”, ca prin posibilitatea simultanelor existențe ale realităților posibile, să poți recepționa realitatea dorită de tine. Și asta face ca realitatea dorită să devină realitatea ta.

    În primul rând FII acea vibrație. Apoi, în mod automat, primești acea realitate.

    Trebuie să VEZI realitatea pe care o preferi ca și ACEST MOMENT. Apoi va deveni tangibilă. De exemplu, dacă te imaginezi trăind o viață excelentă din punct de vedere financiar și medical și având siguranța că așa vrei să fie realitatea ta, apoi vei începe să aduci la îndeplinire pașii care vor duce în final la bunăstare financiară și fizică.

    Un radio folosește un „schimbător de canale” pentru a selecta și recepționa canalul preferat dintr-o multitudine de canale deja existente în mod simultan.

    La fel, există infinite realități probabile, care pot deveni realitatea ta în orice moment dorești oricare din ele dorești să fie. Cum selectăm noi realitatea pe care o dorim să devină activă?
    Ne selectăm și recepționăm diferite versiuni ale realității pe care o dorim prin credințe, prin principii. Ne selectăm realitatea prin încrederea 100% în ceea ce noi „știm că e așa… ”

    Uite cum funcționează asta concret: La fel cum un radio trebuie mai întâi să vibreze la o anumită frecvență pentru a putea recepționa un anume program difuzat (dintre toate programele difuzate în același timp, simultan) care vibrează pe aceeași frecvență…. la fel…

    Fiecare crez, principiu propriu te face să vibrezi la o anumită frecvență (pe tine ca spirit). Această frecvență (sau categorie de frecvențe) atrage apoi prin rezonanță, acele holograme (setul de holograme ale unei realități) care vibrează pe frecvența respectivă.

    Et voila, la realite !

    • @FireMan in timp ce incercam sa inteleg limbajul electronic al receptarilor (pe care nu l-am inteles am stat si stau prost cu fizica, mintea mea a inceput sa zboare la anumite personalitati ale istoriei moderne care au fost capabile sa moara pentru principiile lor: Martin Luther King, Gandi, Che Guevara, Madre Tereza di Calcutta, tinerii care au murit la revolutie (pt. libertate)….. Chiar daca vorbesc despre ei, nu stiu daca as avea curajul sa ofer sacrificiul suprem.

  17. Da, Avocatus, din păcate poate pentru tine, eu cred că e irealizabil, sau cel puțin, așa cum spunea Nora, nu îți va oferi fericirea. Și mai e ceva: acele lucruri pe care ți le dorești înseamnă că nu le ai ACUM. De ce nu?

    Întrebarea mea era clară: după ce principii îți ghidezi viața? Adică am folosit timpul prezent. Și totuși tu ai răspuns cu ceea ce ai DORI să îți ghideze viața.

    • @FireMan. Prezentul e intr-o continua mișcare. Iți scriu acest mesaj, iar atunci când tu îl vei citi el este deja istorie. Principiile le trăim in prezent in mod imperfect de aceea trebuie sa fim aprinsi de acel foc numit dorinta. „Daca vrei sa construiesti o nava trezeste in oameni dorinta unei mari indepartate” (Antoine de Saint Exupery). Perfectiune e prea mult spus, de acce ma opresc la cuvantul OM.

  18. Eu incerc sa ma invart in jurul corectitudinii cat de mult pot, si in mod paradoxal am avut uneori de pierdut din cauza asta dar nu m-a demoralizat, ci am fost mandru de mine ca am vorbit cand a trebuit, ce a trebuit. E principalul lucru, princiupiu care ma face mai bun, mai spiritual, corectitudinea, atat de simplu si in acelasi timp important.

  19. 🙂 Un articol foarte interesant @Avocatus! Felicitari!

    Pot sa spun ca imi ghidez viata dupa aproape toate principiile scrise de tine si pe langa asta si mai de cateva:

    1.Daruieste fara a astepta nimic in schimb.

    2.Cand iubesti, daruieste-te!

    si valorile Crestine autentice si adevarate!

    Dar cel mai important principiu de care trebuie sa tinem seama este Iubirea. Si de care eu tin seama. Iubeste si fa ce vrei!

    Dar iubeste cu adevarat pe Dumnezeu si pe aproapele tau.

    Cam astea ar fi prinicipile dupa care imi ghidez eu viata, cu toate ca multe dintre ele sunt in status-ul: pending … – spre rusinea mea.

    🙂 Alexander

  20. Unul dintre motivele principale pentru nefericirea celor care-si cauta scopul în viaţă, care se străduiesc din răsputeri să vadă dincolo de lumea pragmatică, este cam aşa:

    Da-ti-mi voie să va povestesc un pic (un pic pe naiba, ca doar sunt fomeie) despre piramida lui Maslow. Cei care o ştiu, pot ignora comentariul meu. Totuşi, poate va folosi altcuiva care n-a auzit. Dar oricum, la final, o să înţelegi şi de ce consider eu ca aceste principii – ca preocupări şi interes – duc la nefericire, în ciuda păcii interioare pe care crezi că o ai, în ciuda căutărilor spirituale pe care le faci.

    Imi cer scuze dacă va părea puţin plictisitor, dar e o chestie logică şi poate va aduce unele lămuriri celor interesaţi (promit că am selectat doar ideille principale şi nu vă bag în tratate medicale)

    Piramida lui Maslow reprezintă o ierarhizare a nevoilor umane, nevoi care reprezintă motivaţia oamenilor, mai exact, numai o nevoie nesatisfăcută te motivează să FACI ceva, să acţionezi realmente ptr a-ţi satisface nevoia respectivă.

    Fiinţele umane sunt atrase numai de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Astfel, oamenii sunt motivaţi de anumite nevoi nesatisfăcute, iar nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute ÎNAINTE de a se putea ajunge la cele superioare.

    Deşi toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile cele mai puternice au fost aşezate la baza piramidei trebuinţelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful piramidei, cu atât este mai slabă şi specifică individului respectiv. Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât şi animalelor. Ele includ necesităţile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul şi o temperatura relativ constantă a corpului.

    Odată ce individul îşi satisface acest nivel de necesităţi, se poate concentra pe nevoile de siguranţă. Acestea au de a face cu stabilitatea şi consistenţa într-o lume relativ haotică. Ele ţin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei şi a familiei. În unele cazuri, nevoia de siguranţă motivează unii indivizi sa devină religioşi, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de siguranţă printr-un loc paradisiac. Nevoile de siguranţă sunt cruciale pentru copii.

    Urmează apoi nevoia de iubire şi apartenenţă. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenenţă la un grup sau de implicare într-o relaţie intima non-sexuală.

    La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoaşterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât şi din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competenţă. Nesatisfacerea nevoilor de stimă rezulta în descurajare, şi pe termen lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronunţată de acest fel (de exemplu nevoia pentru admiraţie) are la bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică.

    Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise „deficiente”: O PERSOANA NU SIMTE NIMIC SPECIAL DACĂ ACESTEA SUNT SATISFĂCUTE, DAR SIMTE UN DISCONFORT CÂND NU SUNT SATISFĂCUTE.
    Nevoile cognitive nesatisfacute se transformă în nevoi neurotice (non-productive, care perpetuează un stil de viaţă nesănătos). De exemplu, copiii ale căror nevoi de siguranţă nu sunt satisfăcute adecvat pot deveni adulţi care pun deoparte bani sau diferite posesiuni.

    Dincolo de aceste nevoi, următoarele mai sunt numite de „dezvoltare spirituală”: moralitate, creativitate, eul suprem, scop în viaţă etc

    Aşadar, nivelurile inferioare nesatisfacute isi vor cere intotdeauna „dreptul” si ne urmaresc, sub diverse comportamente, vor crea mereu conflicte interioare, oricat le-am ignora.

    Sa nu uitam ca vorbim de NEVOI, nu de preferinte. Asta este si motivul ptr care exista atata incetitudine si haos in cautarea propriului sine, tocmai ptr ca nevoile nesatisfăcute situate la nivelurile inferioare sunt intr-o continua restructurare influentata de „descoperirile” de la nivelul superior si care, odata restructurate creeaza alte filtre si alte directii ptr nivelul superior. E un cerc vicios care nu duce decat conflicte interioare, nefericire si in final la batrâneţe, moarte şi eventual o viaţă în care n-ai produs decât băşini, transpiraţie şi mătreaţă, iar pe piatra de mormânt va scrie „aici colcăie viermii pe unu’ care şi-a petrecut viata căutând sensul ei.”

    Piramida lui Maslow se urca pe trepte, nu cu liftul, direct la ultimul etaj 🙂

    @FireMan
    Mă laşi într-o zi să-ţi desenez capcanele legii atracţiei?

  21. o intrebare atat de generala si care predispune la filosofii de manual, interesanta analiza piramidei lui Maslow.. e una din ideile de baza din multe stiinte umaniste. eu am studiat-o atat relativ la marketing in general cat si la comportamentul consumatorului mai specific. in orice caz legat de economie micro si macro fiindca nevoia motiveaza genereaza si explica evolutia omului.
    de remarcat totusi ca nevoile ‘din varf’ sunt intr-o continua modificare si nuantare. cu alte cuvinte varful piramidei se inalta pe aceeasi baza si cred ca de la 5-7 niveluri se poate vorbi de 11 acum.. cu tendinta de crestere.
    principiile dupa care iti ghidezi viata..
    nu cred – repet – nu cred ca cineva isi ghideaza viata dupa un decalog, dodecalog sau uatevă’.. pur si simplu nu poti
    Cred ca sunt cateva principii mari si late care iti sunt adanc inradacinate restul deriva din acestea si sunt asa.. mai elastice.. mai de cauciuc.. cred ca in ceea ce ma priveste e important bunul simt- si culmea si asta dus la maxim te ucide intr-o lume rinocerizata. Apoi e incapatanarea.. ajung greu la o decizie, dar odata luata nu ma intoarce nimic din drum, merg mai departe ca ana lu’ manole.

    si asta nu e o calitate, e intransigenta; dar m-ar ucide sa ma intorc din drum si apoi e cuvantul dat. nu promit nicodata si nu imi dau cuvantul; dar atunci cand o fac merg pana in panzele albe; de aceea imi e greu spre exemplu sa fac afaceri cu bucurestenii; acolo cultura in general, de la afaceri la tot ceea ce inseamna intelegeri.. contracte.. genereaza ‘flexibilitate’ nu se intelege ca un contract trebuie negociat bine inainte si anticipate pe cat posibil de catre parti a tuturor potentialelor influente.

    Si poate pana la urma cineva intr-un contract este defavorizat; cel care nu a anticipat bine; ei bine intr-o lume contractuala (de orice natura) odata semnat (din nou termen general care poate insemna orice forma de ‘parafare’) trebuie respectat; fiindca ti-ai dat cuvantul.

    Asta e un principiu de la care nu ma abat’ ma convingi greu sa imi dau cuvantul; dar atunci cand o fac – si trec de falsa modestie- are valoare de valuta forte liber convertibila..

    Astea sunt.. printre randuri.. cateva ganduri aproape la subiect..

  22. @Avocatus

    Asta încercam să îți demonstrez. Că principiile pe care le ai (și pentru care principii unii oameni chiar au murit apărându-le) sunt în continuă transformare. Azi crezi ceva mâine se transformă în ceva mai mult, mai bun. Devii ceea ce crezi tu că trebuie să fii fără să îți dai seama. Problema este că încă nu știi că ai puterea de a alege care credințe vrei să îți ghideze viața. Alegi anumite credințe care te fac fericit și devii astfel fericit sau alegi credințe care nu te fac fericit, dar tu crezi că te fac fericit?
    Au americanii o vorbă bună: „Life isnt finding yourself, life is about creating yourself”. Încerc să o interpretez în română: „A trăi nu înseamnă să alergi să îți cauți Sinele, ci a trăi înseamnă a-ți crea Sinele singur”

  23. Principiul meu de baza- o viata traita pentru altii este o viata care merita traita!!! Asa ii fac pe toti dependenti de mine si nu o sa mai am timp sa respir, si din cauza stresului o sa mor la 30 de ani (muahahaha, ce sumbru sunt 😎 )

  24. @Ichigo Și dacă mori la 90 de ani după o viață stresată ce faci? 🙂 Ești, părerea mea, într-un stadiu benefic de dezvoltare, judecând că e bine să îți dedici viața celorlalți. Dar peste puțin timp îți vei da seama că nimeni nu merită mai mult decât tine dedicația ta în viață. Întâi tu și apoi ceilalți. Moment în care nu vei mai dori să mori stresat la 30 de ani (la care ani vei ajunge fără să îți dai seama, oricum). Important este cu ceea ce rămânem din acești ani.

  25. 90 de ani? Ce zici tu streine…Stefan e departe!!! Desi mi-as dori sa ajung la o asa varsta, din cauza stilului meu de viata „ahotic”,neavand timp pentru mai nimic,mereu facand ceva pentru altii, simt cum incep sa obosesc si mental si fizic. Insa m-am obisnuit cu asta.. nu as putea sa ma gandesc la mine, pentru ca asa sunt eu…ma gandesc intotdeauna la ceilalti si la repercursiunile actelor mele.Trist este ca nimeni nu-mi multumeste asa cum ar trebui..dar m-am obisnuit si cu asta… 😐

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here