No menu items!

O secunda de viata …

Acelasi autor

Un fulg de nea…

Decembrie... Anul acesta a venit zapada mult mai repede decat as fi crezut. Se pare ca gerul nu se lasa mult asteptat si insista sa...

Simply beautiful song and voice!

Pur si simplu ador melodia, versurile, vocea, linia melodica....totul. Sper sa va placa.

Si vine si Craciunul…

Si iata ca ne apropiem cu repeziciune de un nou an, timpul nu ne ocoleste, demostrandune ca pe zi ce trece este din ce...

O comparatie între gay-ii din România și cei din Spania

Este intrebarea care imi bantuie de vreo doua zile gandurile. Majoritatea avem impresia ca doar gay-ii din tara noastra sunt ahtiati dupa sex, dar....am...

Do we really want a relationship ?

Viata de gay ? Fericirea din nume sau singuratatea din spatele lui?... Dragostea pe care o daruim sau pretul pe care il pretindem pentru aceasta???... si de fapt ce ne dorim cand toti vorbim doar de relatie... stim ce vrem sau doar incercam sa ne incadram in tiparele unei familii normale ? si intr-un final ce intelegem noi prin normalitate ?...
Deiu
Deiu
Uneori este greu sa te prezinti pentru ca nu stii de unde sa incepi. Here it goes... Sunt o persoana care gandeste pozitiv in orice aspect al vietii -> lucru care nu m-a ajutat sa castig nimic, dar cu toate astea a devenit un mod de a trai. Imi place sa citesc, imi place sa scriu, imi place sa visez, imi place sa cred, sa vorbesc... sa ascult. Iubesc natura, cerul, stelele, viata in 2, si imi iubesc familia si prietenii. Nu stiu ce gandesc oamenii despre mine....asa ca tot ceea ce pot sa spun este "Nu-mi pasa !"...te deranjeaza ? ...din nou nu-mi pasa ! ...Nu urasc pe nimeni,cei pe care nu ii suport imi sunt indiferenti. Ceva ce imi doresc ?... sa vizitez intreaga lume ! Uneori simt ca pot schimba orice in aceasta lume dar foarte repede realizez ca nu am fost in stare sa ma schimb pe mine in ultimii 8 ani....

Ne nastem uzi, tipand de fericire, plamanii ne sunt pentru prima data invadati de aer, care pe masura ce inaintam in virsta devine tot mai irespirabil. Urechile ne sunt invadate de soapte dulci si ne lasam purtati de ele pe taramul viselor. Inchidem ochii si ne trezim intr-o lume cu totul noua, exploram, invatam, testam, incercam, iubim, plangem, platim…, crestem…

Vedem edenul din fata noastra si ii gustam esenta, zambind….cu o fericire ce inunda pentru o clipa sufletele celor din jur… iubim neconditionat ca si cum ar fi pentru ultima oara in viata si cu toate astea o facem inconstient… plutim pe-un nor de amintiri si devenim… mai mari.

Deodata totul in fata noastra are o noua culoare invatam, crestem, avem responsabilitati, viata isi pierde din culoare dar isi mentine esenta, devenim… RIGIZI ! Cuprinsi de aceasta transformare, uitam, uitam de viata, uitam sa simtim, sa credem, sa iubim. Aerul uscat, parca devine irespirabil… . Si, totusi traim…

Devenim adulti cuprinsi de dorinte, simtaminte, iubim voluntar, traim haotic… pierdem esenta vietii, fugim de responsablitati si fara a observa macar devenim refugiati ai vietii. Totul in jurul nostru devine ostil, paradisul de demult a pierit iar noi ne vedem inconjurati de o jungla carnala, intemnitati intr-un castel de cristal care nu face decat sa ne amplifice pedeapsa. Lumea Utopica in care traiam demult, a disparut, lasand in urma un desert de sentimente. Cei care inca si-au mai pastrat spiritul pur se simt secatuiti de viata, inconjurati de ziduri impenetrabile si in final cedeaza, trecand in vis.

Plutim intr-un univers meschin, ale carui axe ne duc doar spre sfarsit… uitam sa traim, iar tot ceea ce facem este sa supravietuim. Dragostea nu mai exista demult, iar noi devenim niste spirite ratacite, fara un scop sau un tel nu facem decat sa bantuim prin vise.

Imbatranim, ne amintim, suferim, plangem, murim …

25 COMMENTS

  1. Really!
    Uneori sunt secunde in viata in care trebuie sa fim mai puternici cu noi insine pentru a putea trece prin problemele GRELE.

  2. :)) Buna asta , Robert! Eu i-as da 25 totusi, ca ne-a mintit. In descrierea lui spune ca e, citez, o persoana care gandeste pozitiv in orice aspect al vietii! (trageti cu coada ochiului nitel in dreapta ecranului, daca nu ma credeti). Articolul este scris intr-o nota foooarte pozitiva 😀 Dar, trecand peste, este un articol foarte sensibil si reusit. Imi place!

  3. Eh,mai dam si de momente mai “negre” si indiferent de cat de pozitivi suntem,trebuie sa le povestim si pe acelea.Altfel s-ar vorbi despre perfectiune,nu?

  4. Mai cei care ma cunosc stiu ca sunt exact ca in descriere. Dar am avut in jurul meu persoane care au avut foarte multe greutati pe cap si uneori incercam sa ma transpun in ipostaza lor, sa vad lumea prin ochii lor. Imi place sa incerc sa imi dau seama cum gandesc cei din jur. Si intradevar, nici eu nu am fost ocolit de probleme si suferinte in viata, ba ppoate ca am avut mult prea multe si mult prea devreme, la fel se poate confirma si asta de cei care ma cunosc… dar cu toate astea am mers mai departe, cu capul sus, dar asta nu inseamna ca nu exista momente cand mai intorc privirea inapoi spre ce a fost, ca o lectie…si uneori suspin.
    Oricum in postul asta ma gandeam la viata in general, cum evolueaza ea. Cand am scris postul a fost ziua de nastere a unei fiinte dragi, poate cea mai draga si imi imaginam cum va evolua viata ei, defapt….viata noastra a tuturor. In postul de mai sus sunt stadiile prin care trece oricare dintre noi, sau ca sa zic cei mai norocosi dintre noi pentru ca multi nu trec nici macar de adolescenta.

    Si in mare ce am scris e general valabil pentru toti….sau ba ? 😛

  5. Este valabil pot sa spun,ma intreb insa cand va veni momentul in care o sa ma transform si eu intr-unul din supravietuitorii de care vorbesti.Poate deja sunt si nu imi dau seama…oare sunt?

  6. Ah, un astfel de articol ma face sa cred ca insusi autorul a devenit un “refugiat al vietii”. Oamenii sunt pedepsiti la tot pasul pentru orice alegere ar face iar articolul tau nu face decat sa-i “pedepseasca” in continuare. Te asigur ca o imbratisare si o vorba buna vor face minuni in cazul unei persoane “imbatranite” decat sa-i sugerezi ca e un doar o fiinta carnala, rigida etc. E poate chiar “elixirul tineretii”.

  7. Pentru mine nu e valabil, am fost copil, apoi am gustat putin din chestiile de “adult” in adolescenta si mi-au lasat numai un gust amar tocmai pentru ca e prea rigida asa ca acum ma intorc inapoi la stadiul de copil. Nicio sansa sa se apropie imbatranirea de mine, pentru ca am ales sa vad dincolo de ce imi ofera cele 5 simturi. Daca as face asta in stadiul de adult probabil as innebuni, dar copilul poate imbina armonios si elegant visul cu realitatea astfel incat viata sa sa fie plina de semnificatii si sa nu poata secatui vreodata. 🙂

  8. @ Rhade: Nu stiu de ce spui ca oamenii sunt pedepsiti pentru orice alegere ar face, nu este o pedeapsa, este un proces de dezvoltare, invatare, umanizare, perseverare, este un mod prin care noi ca indivizi dobandim noi comportamente. Este modul de formare a gandirii, a capacitatii afective, a personalitatii fiecaruia. Fiecare isi face de obicei propriile alegeri, nu intotdeauna sunt proaste pentru fi considerate o pedeapsa. E normal ca in momentul in care ai “deschis” o usa sa lasi multe altele inchise fara a stii niciodata ce se afla in spatele lor, dar nu intotdeauna facem alegerile gresite si chiar de ar fi gresite ele fac parte din procesul invatarii care are un rol generativ asupra noastra.

    Ai inteles gresit cand am spus ca oamenii devin niste fiinte carnale, rigide….nu ma refeream la batranete acolo. Reciteste textul mai atent.

    Scuza-ma ca te intreb dar cati ani ai ? Din ceea ce ai scris tu in cele doua comentarii tind sa cred ca inca nu ai ajuns la stadiul de adult, asa ca nu vad cum ai putea sa gusti din ceve ce nu stii cu ce se mananca …!!???

    Ultimul tau comentariu mi se pare pueril, voluntar sau involuntar o sa treci prin toate stadiile vietii, nu iti poti propune sa ramai la unul singur…tu poti fugi cat vrei de ele dar tot se vor lovi de tine si odata si odata tot va trebui sa ie viata in piept asa cum este ea, iar atunci ar putea fii atat de greu incat sa nu faci fata tocmai pentru ca ai fugit de perioada in care te intaresti, formazi, dezvolti ca om.
    Ultimul tau comentariu mi se pare….

    • Bună dimineata… oai… ce mă doare capu’… îi numa’ vina ta. 🙂

      Cel puțin mi-am reglat programu’ de somn. 🙂

  9. Pedeapsa pentru ca procesul de invatare asa cum l-am vazut la multe persoane implica mai ales inhibarea si ignorarea anumitor comportamente, dorinte. Nu degeaba am pus ghilimelele la imbatranite si elixirul tineretii, eu cred ca am inteles mesajul articolului tau.

    Am 20 de ani. In stadiul de adult asa cum l-ai descris tu sper sa nu ajung, ma refeream ca experienta de viata. Nu cred ca oricine are singurul frate cu handicap grav, a lucrat ca vanzator de la 6 ani (singur, nu insotit de parinti sau alte persoane) si mai apoi la spalatorie auto, a renuntat de bunavoie la multe din “bucuriile” copilariei pentru ca parintii sa aiba suficienti bani sa construiasca o casa etc. De exemplu eu nu stiu nici acum sa merg pe bicicleta pentru ca la 11 ani cand parintii aveau de gand sa-mi cumpere am spus fara sa regret vreodata ca prefer sa dea cele 2 milioane sa toarne tavanul unei camere. Doar ca la un moment dat am inceput sa dau pe afara si la propriu si la figurat, iar pentru asta nu erau de vina nici evenimentele si nici persoanele din viata mea, ci atitudinea mea fata de ele.

    Aveam o problema de care ii pot acuza pe “adulti” si anume ca renunta prea usor sa inteleaga iar atunci cand nu inteleg judeca si acuza. Aceasta frustrare o ascund deseori prin incercarea, lamentabila pentru mine, de a parea superiori si ca stiu ei tot ce se petrece in jurul lor, ba chiar si in mintea celorlalti. E o atitudine distructiva si autodistructiva.

    Eu o sa raman copil pentru ca ideile se aseamana asa mult cu cele ale unui copil… Traiesc fiecare zi fara sa ma gandesc la ieri sau maine, ma implic total in jocuri, devin vesel si agitat cand o noua persoana vine sa se joace cu mine, tresar la fiecare obiect si gest la care multi au devenit indiferenti, si cel mai important inca stiu sa ma bucur din orice si sa tin la altii neconditionat. Poate ca fizic voi imbatrani dar de cand am ales sa redevin copil nu a facut decat sa-mi multumeasca si se cunoaste si in oglinda.

  10. MAi vorbim peste cativa ani cand te vei maturiza…cum spuneam gandirea ta este una puerila. Esti de apreciat pentru sacrificiile pe care le-ai facut dar nu esti singurul si as putea chiar sa spun ca esti unul din cazurile cele mai fericite. Imi e greu sa cred ca cineva te-a angajat vanzator de la 6 ani, dar asta este o alta poveste.

    Procesul de invatare poate implica inhibarea si ignorarea anumitor comportamente… dar acestea survin in urma procesului de invatare, dupa ce individul si-a insusit anumite comportamente, lectii ca sa spun asa care l-au invatat sa se fereasca de riscuri.

    Tu acuzi adultii ca renunta prea usor sa inteleaga dar si tu faci acelasi lucru.

    Succes in stadiul de copil in care sustii ca te aflii si doresti sa persisti, dar te minti singur.

  11. @Deiu Nu cred ca gandirea lui “Rhade” este una puerila.
    @Deiu stii cum sa definesti fiecare comportament in parte si sa-l explici dar nu conform unui site ci dupa cum il intelegi tu, eu cred ca nu,.
    @Rhade Fii tu insuti si nu ii baga pe uni, alti in seama,.
    Fiecare zice ce CREDE dar n-a trait sub acelasi acoperis cu tine ca sa stie ce a fost si sa aibe cu adevarat dreptate.:)
    SI ASA IN GENERAL… NU TOT CE ZBOARA SE MANANCA.

  12. @ DLK:

    Mda….macar el nu si-a ingropat parintii, sa multumeasca pentru ca inca ii mai are si daca ar fi ceva, orice nu este singur pe lume.

    Nu stiu unde am explicat eu vreun comportament conform unui site…te rog lumineaza-ma !

  13. adevarat, trist, prezent si ignorat… astea sunt cuvintele ce caracterizeaza ce am gandit/simtit cand am citit postul.

  14. @Deiu, nu ai explicat, eu te intrebasem daca stii sa explici conform cunostintelor tale, dar imi dau seama ca nu,si n-are rost sa intram in detalii.
    In schimb ceea ce mai vreau sa-ti zic este ca parinti pot trai, si daca nu le pasa de tine la nici un mod si nicinu le int..sunt fix 0.

  15. @ DLK : am explicat fiecare comportament exact asa cum il percep si inteleg eu ! Reciteste pana te lamuresti!

    Nu am inteles ultima fraza, ai scris incorect.

  16. Calm, oameni buni. Duhneste a spirite incinse pe topicul acesta.

    Ca sa nu deviez de la subiect, am sa ma concentrez pe spusele lui Deiu, asa ca…
    @Deiu
    Imi place ca esti pluriperspectivist. Te descrii ca o persoana pozitiva, vesela, dar in acelas timp reusesti sa redai unele defecte ale omenirii contemporane privind din ochii unul batran trecut prin viata.
    Imi pare sincer rau pentru greutatile pe care le-ai avut, oricum nu as putea face nimic mai mult. Important acum e sa te tii cat mai mult de oamenii pe care ii ai. Daca nu-ti place sa devii RIGID atunci fii maleabil. Daca mediul ti se pare ostil, preschimba-l intr-unul prielnic tie. Stiu, usor de spus, dar este la fel de usor sa incerci. 😉 Si asta ma refer atat tie cat si categoriei de persoane in numele careia te adresezi. Sper doar sa nu fi interpretat gresit. It’s just my oppinion. 😕

  17. @Deiu, ceea ce am vrut sa-ti zic este cam asa: DACA PARINTILOR NU LE PASA DE TINE DECI POTI FACE ORICE SI PENTRU EI NU EXISTI, nu ii intereseaza DIN MOTIVE DE SEXUALITATE CA TOT SUNTEM PE UN BLOG CA ATARE SUNT FIX 0

    Daca ai parinti si nu te ajuta la ce-s buni?!

  18. Sunt buni pentru ca niciodata nu vei avea sentimentul ca esti cu adevarat singur, si daca vreodata vei avea probleme serioase vor fi acolo langa tine .

Comments are closed.

Vezi si...

Simţămînt…

În  multe situaţii muzica creează o ambianţă plăcută pentru creaţie. Îți atinge sufletul pe note, gândurile îți zboară către momente plăcute, amintiri ce au fost o dată sau care încă se regăsesc în suflet, așteptând să fie retrăite ca o dragoste puternică, senzuală. Te gândești, imaginându-te alături de persoana iubită,...

Articole din aceeasi categorie