Acasă Zi de zi Nu știu cine sunt…

Nu știu cine sunt…

308
24

Sa incep cu detalii irelevante despre cine sunt si cum sunt nu cred ca ar interesa pe cineva, totusi am sa vorbesc despre mine prin intermediul sentimentelor mele. Consider ca la un om singurele care au valoare sunt ele, sentimentele, emotiile…mai putin gandurile care fug, apar, dispar si se schimba.

Sentimentele sunt intotdeauna sincere, chiar daca nu imi dau seama pe moment, mereu am incercat sa fiu sincera cu tot din jurul meu si desi imi sta in fire sa vorbesc mult, atunci cand vine vorba de sentimentele mele mai mereu ma opresc, caci atunci cand vreau sa spun adevarul imi vine sa plang.

Cine sunt?

Patetic… ma simt sufocata, scriu fara niciun motiv, poate vreau sa ies din singuratatea pe care mi-am creat-o singura. Nu mai sunt sociala, desi am fost, imi e frica de sentimente, fiindca unele pot fi prea dureroase si desi mi-am creat reguli care sa imi stapaneasca emotiile, acestea au iesit intotdeauna fara sa ma anunte sau sa imi dea un mic indiciu. Pur si simplu au izbucnit. Sunt un sentiment… vulcanic, o emotie instabila, ma schimb in fiecare moment depinzand nu numai de ce e in jurul meu ci si de mine. Unele emotii ma fac sa ma simt inhibata, sa fiu timida si desi fac lucruri poate prea indraznete si tupeiste, ma simt atat de nesigura incat intreg corpul imi transpira.

Frica? Probabil ca intotdeauna mi-a fost frica desi nu am vrut sa recunosc, un sentiment coplesitor. Frica, teama, spaima… Da, sentimentele imi sunt cunoscute, desi eu chiar nu par genul, oricum sunt obisnuita cu chestia aceea ca aparentele inseala, prea mult, doar oare si sentimentele? Nu prea cred. Nu pot sa mint sau sa ma insel ca mi-a fost frica, poate… nu pot sa interpretez bine, dar de simtit tot simti, de spus… e alta problema. Si ma intreb, e mai bine oare sa nu simt? sa arunc toate sentimentele si sa nu ma mai lasa invadata de emotii? Patetica… din nou.

Ce m-a determinat de fapt sa scriu? Poate singuratatea, nu, nu numai ea, mint… Singuratatea, dar si sentimentul de a nu mai fi nevoita sa ma ascund. Poate vreau sa ma revolt in fata intregii lumi, dar inca nu am curaj, poate vreau sa le spun ce simt si cum simt, dar mi-e frica de respingere, desi intreaga mea lume se rezuma doar la putine, dar largi, lucruri, oameni, fiinte si vise. Imi traiesc mare parte din viata prin sentimentele iluziei si a viselor, dar imi place sa fac asta, ma hranesc cu asta si ma simt cel mai bine, doar ca … atunci cand ma trezesc si observ ca in jurul meu sunt atatea fiinte fara motiv, ma apuca furia si desi exista acel impuls de a le da la o parte si a le spune adevarul, de ce simti si cum simti, nu poti…sau cel putin eu nu pot.

Ma simt sufocata de lasitatea mea si nu imi place, mint fara nerusinare si ma doare. E sentimentul de durere prezent de fiecare data cand ies pe usa si ma intalnesc cu diferiti si diferite, asist la critici fara motiv, nefondate si desi incerc sa le estompez, nu pot, ajung intotdeauna sa tac… sau sa fiu din nou infranta … Si nu imi place de nicio culoare, absolut deloc.

Poate cel mai coplesitor si cel mai placut sentiment e iubirea, fie el dureros in diferite momente, dar mult prea placut in altele ca sa renunti la el. Nu imi e frica sa recunosc ca iubesc sau mai exact ca o iubesc, dar imi e frica ca aceia care ar auzi asta, nu ar intelege si ma intreb: de ce mi-ar pasa ? Si inca nu gasesc raspunsul, de fapt, acum stiu de ce nu pot… dar ma intreb daca si mai tarziu o sa fie aceeasi chestie, sper ca nu, caci altfel as ajunge sa ma urasc. Deja o fac din cauza lasitatii mele.

Oricum, am sa inchei cam tot ce am zis … desi nu cred ca am zis cine stie ce, prin simplu fapt ca am sa incerc, din nou, sa ies din lumea marginita creata de mine, poate am sa reusesc sa o largesc. Depinde doar de mine si sentimentele mele mult prea sensibile, sau poate cine stie? Am sa reusesc sa arunc la o parte sensibilitatea si sa bag ceva… forta bruta ? Mda, nu ma cred si nu cred ca ma crede cineva, oricum… nu prea conteaza, nu-i asa ?

24 COMENTARII

  1. Hey Zircon, salutare 🙂 . Ma bucur ca ai avut in cele din urma curajul sa-ti expui sentimentele pe cale scrisa si virtuala ;). Cu timpul vei ajunge sa fi mult mai increzatoare in fortele proprii, dar pentru a ajunge in acel „loc” trebui si tu sa faci un mic efort, si se pare ca deja l-ai facut, asa ca nu pot decat sa te felicit 🙂 (OK, si poza cu Alice imi place :p). Numai bine, sper ca vei continua sa scrii pe Darkq 🙂 .

    • Hi…tnx, voi incerca sa scriu in continuare, eh, trebuie sa imi fac curaj incetul cu incetul, nu stiu unde mi-a disparut increderea, dar o voi recupera. Sper ca ne mai citim. Si multumesc ^^.( oh, poza si mie imi place :)) ms celui care a pus-o )

  2. Cred ca rabdarea nu este punctul forte al nimanui. Tot ce poti face este sa ai grija sa te dezvolti si maturizezi frumos, sa devii cea mai buna versiune a ta. Nu esti singura, niciodata nu ai fost si nu vei fi, intotdeauna o sa te ai pe tine insuti.

  3. Incepe prin a iesi cu prietenii afara. Incearca sa-ti formezi un grup stabil in care sa te simti in elementul tau. Nu-ti mai face griji din motive inexistente. Incearca sa-ti creezi destinul cu gandurile tale, apoi totul va veni de la sine. 😉

  4. Hi, Oliver…
    Nu e atat de usor, dupa cum spusesem am cam renuntat in mai fi sociala cu ceilalti, in orasul meu nu prea ai cu cine, oriunde m-as duce as intali numai homofobi sau nu numai… nu ma gandesc numai la asta, ci in general, orasul e mic si nu au altceva de facut decat sa il barfeasca pe x-ulescu. E aceeasi chestie, am incercat, dar degeaba, sa ma simt in largul meu, nu am cu cine… toata lumea e pentru ea si nu prea le pasa , isi dau cu parerea fara sa stie ce si cum si dupa cum spusesem, sunt destul de sincera si nu pot sa tac cand ceva nu imi convine si multora nu le convine ca le spun direct in fata, iar mie nu imi place sa ma ascund dupa deget. Spun ce simt… fara a imi pasa prea mult daca unora sau altora le convine.. la inceput, caci apoi imi pasa si tot eu ajung ranita. De aici rezulta si frica mea de a interactiona din nou cu lumea, oricum, nu am cu cine momentan ^^

  5. Da, am luat :)) asta dupa ce as termina liceul, ai mei nu au de gand sa se mute asa repede din cauza mea, aici au serviciu si in plus eu inca depind de ei si in plus sunt minora, nu m-ar lasa sa plec de capul meu.

  6. OK, bafta cu bacul, dupa ce-l dai poti folosi o ocazie: sa alegi o facultate in afara orasului, depinde de zona in care stai, poti alege Iasi, Cluj, Bucuresti etc., astfel incat sa nu trebuiasca sa stai mereu cu ei. Te poti folosi de ceea ce ti se da, daca esti bine informata. 🙂 De fapt, eu chiar cred ca informatiile sunt peste tot, trebuie sa fii deschisa la ele, sa le ceri si vei vedea cum lucrurile se vor schimba numai fiindca le stii mai bine si cum sa te descurci cu ele.

  7. A, mersi, dar mai am ceva pana la bac… Deja m-am gandit la asta si optiunea mea e Clujul. In fine, se pot schimba multe. Mersi pentru sfaturi.

  8. Draga mea Zircon, iti doresc succes la BAC. De homofobi vei da si la facultate, si mai incolo in viata, dar intr-un fel iti va fi oarecum mai usor pentru ca esti fata . Pana acum sincer nu cred ca am auzit vreun comentariu negativ la adresa lesbienelor , cu atat maai mult cu cat este fantezia number:1 a multor frustrati, (pentru ca nu-i pot numi altfel) pardon barbati . Motivul pentru care ii numesc frustrati este pentru ca, multi traiesc cu impresia ca organul lor reprezinta un leac pentru fetele ce iubesc alte fete. Incearca sa nu te lasi afectata de rautatea si gura lumii 🙂 .

  9. Mersi , TippingWater . Am sa incerc sa nu ma las afectata ^_^” , da , chiar ca multi sunt frustrati. Sincer, eu am auzit si multe comentarii negative la adresa fetelor, desi e mai usor pentru o fata sa treaca neobservata daca se tine de mana cu alta, fata de baieti… Oricum, asta se intampla datorita mentalitatii, dar nu prea avem ce face. Momentan.

  10. Sti ce faina e viata atunci cand nu-ti pasa de ceea ce zic ceilalti! „T e duci cu fairfuria la cineva?”…nu cred, deci nu ar avea de ce sa conteze opinia lor. Si eu am trait intr-un oras mic unde toti se cunosteau si se barfeau, si eu am tinut o fata de mana si unii se uitau ciudat la noi dar nu mi-a pasat. La urma urmei de aia e lume ca sa vorbesca…altceva ce sa faca si ea! Trebuie sa stii sa te detasezi de lucrurile insignifiante! O ai pe ea ce altceva mai conteaza?!

  11. Da, dar nu e asa simplu, ea nu e langa mine, deci… Si nu e chiar asa, sunt persoane la care tin, e evident ca mi-ar pasa ce cred. Nu e asa usor… plus ca pe mine m-ar afecta, dupa cum am zis, sunt destul de sensibila , nu pot sa ignor totul, desi uneori mi-as dori.

  12. Sunt convins sa vei gasi prietenii potriviti oricum, apoi vei gasi cu siguranta si persoana iubita. Deocamdata bazeaza-te pe cine stii ca poti avea incredere. Orice ai face sa nu fii niciodata singura. Omul e o fiinta sociala. Este singura specie care nu poate trai singur. Orice planta sau animal poate trai singur, insa OMUL NU. Stiu ca stiti deja cu totii asta, dar am vrut sa punctez.

    Hope you’ll put a smile on that face soon again. 🙂

  13. Dap, Oliver si eu sunt convinsa ca imi voi casi prieteni potriviti, inca nu a venit tipul, iar de persoana iubita ;)) deja am gasit- o ( doar ca distanta e o chestie aici… )

    Mersi :*

  14. Esti ca o floare care-si cauta loc sub Soare
    Iar sensibila esti, pentru ca inca cresti
    Insa asa sensibila cum tu te crezi
    Poti deveni in timp, floarea de colt.

  15. Hi.
    A… probabil, dar nu stiu exact ca sa iti zic, vrei sa spui ca nu am sa mai fiu sensibila? Putin probabil, dar… cine stie . 🙂

  16. hi

    Sa sti k ti-am citit povestioara si ai foarte mare dreptate in ceea ce spui. As putea spune k chiar ma identific k tine ptr k in genul tau sunt insa u ai nevoie de o schimbare in viata ta . De o modificare de constinta mai exact si k sa nu mai lungesc subiectul ft mult ti-as recomanda sa citesti 3 carti pe kre eu unu le-am citit si m-au ajutat foarte mult: Conversatii Cu Dumnezeu Vol. 1 , 2 de Neale Donald Walsch si acestea http://www.scribd.com/doc/26317855/Trezirea-La-o-Viata-Extra-or-Dinar-A si http://www.scribd.com/doc/24182525/Sa-Stagnezi-Sau-Sa-Evoluezi

    sper sa iti fie de folos km m-au ajutat si pe mine

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here