Acasă Opinii Noi o să câștigăm!

Noi o să câștigăm!

364
19

gay-romania

Salut toți vizitatorii și autorii acestui blog! Eu sunt Tudor, am 21 de ani, sunt student în Timișoara, gay, și, pe lângă faptul că citesc acest blog de ani de zile am hotărât acum să scriu și eu, pentru a contribui la acest spațiu al ideilor, al experiențelor și al distracției pe care îl reprezintă această comunitate online.

Faptul că sunt într-o relație de aproape doi ani mă face să mă îndepărtez de problemele actuale ale unui număr foarte mare de tineri gay din România care sunt în căutarea unui răspuns care să le aducă speranță și să le spună că există și pentru ei un viitor fericit, că nu sunt bolnavi, că nu sunt păcătoși! Eu am trecut de foarte mult timp peste acea perioadă, duc o viață foarte fericită și am foarte multă încredere în viitor și uite așa m-am îndepărtat de această problemă care rămâne actuală. Vin să împărtășesc din experiențele mele, să spun ce lucruri funcționează, ce schimbări mici puteți face pentru mai multă liniște personală, pentru mai multă acceptare, inside sau outside.

Eu sper că fiecare tânăr care își pune întrebări despre orientarea sexuală să ajungă pe acest blog și să descopere resursele uriașe de aici, dar mă tem că sunt băieți și fete care nu au citit niciodată un blog scris de persoane gay, iar dacă s-a întâmplat a fost poate o singură vizită într-un an, ceva izolat oricum. Revin imediat la ideea asta.

Eu și alții suntem destul de triști că în România nu există o comunitate LGBT. Cel puțin nu una care să se exprime unitar, să reacționeze atunci când oameni nenorociți își propagă prin media mesaje homofobe, atunci când un număr de mii de persoane din comunitate stă online și critică un număr de câteva sute de persoane care au ieșit la un marș anual pe bulevardele Bucureștiului și situația durează de ani de zile, atunci când impozitele noastre se duc către culte religioase care ne disprețuiesc și ne consideră bolnavi revolta noastră nu se materializează nicicum, atunci când la tv, reușesc prin nu-știu-ce miracol să apară doar personaje care nu pot să vorbească în numele nostru pentru că nu le duce mintea și ne fac mai mult rău,  nu trimitem pe nimeni pregătit să vorbească pentru noi.

Pentru a vedea toate astea împlinite în câțiva ani, e nevoie de educație. Trebuie să fim mai informați despre drepturile noastre! Totuși, oameni buni, avem o demnitate umană pe care nu ar trebui să o mai lăsăm călcată în picioare de “liderii de opinie” care se pronunță asupra “stilului nostru de viață”.

Vreau să vă dezvălui ceva. S-a întâmplat, în trecut, la fel cu drepturile altor grupuri care au fost discriminate: femeile, oamenii de culoare etc. La început au fost ignorați, nu meritau atenția lor (a bărbaților, respectiv a albilor) sunt o forță de muncă care nu gândește și ne servește, apoi au râs de ei atunci când au început să lupte pentru drepturile lor, când au văzut că nu au argumente cu care să oprească mișcările au început să lupte împotriva lor și au scos cele mai urâte ustensile de propagandă care să-i umilească și să-i oprească.

Dar un lucru frumos s-a întâmplat de fiecare dată: cei buni au câștigat, cei care erau de partea adevărului și acceptării, și nu a sclaviei și prejudecăților, au câștigat. Se poate vedea cu ușurință acum cât sunt de ridicoli sunt rasiștii și cei care credeau că femeile sunt mai slab dotate intelectual decât bărbații (inclusiv dacă printre voi, cei care citiți, sunt care cred asta: sunteți ridicoli și proști!) Și vestea bună e că noi suntem la un pas de un finish “fabulous” dar avem nevoie de soldați pentru lupta finală.

Comunitatea are nevoie de oameni educați, fără probleme speciale, dedicați, buni profesioniști în domeniile lor de activitate, care să distrugă ipocrizia politicienilor, să se folosească de toate argumentele care sunt în favoarea noastră și ne stau la dispoziție pentru a ne obține drepturile cuvenite. Nu merg mai departe de atât. Rămân la acest subiect important: educația, pentru că vrem soldați educați în armata asta. Cum putem face fiecare acest lucru? Adică să ne educăm și să educăm. Prin găsirea resurselor, analiza critică a lor și apoi prin promovarea lor mai departe.

Vă propun să facem pentru început o mică campanie, de test, pe rețeaua socială preferată a gay-ilor: GayRomeo. Și clar, ce resurse folosim? Cele de față: blogul DarkQ!

Eu cred că el are răspunsuri pertinente pentru cele mai comune întrebări și acoperă și multe dintre situațiile mai rare, mai neobișnuite. Vă rog să încercăm să facem acest lucru: punem la statusurile noastre de pe Romeo următorul gen de mesaje: “Acest blog are informații foarte utile și m-a ajutat foarte mult. Plus, e și distracție multă – intră pe darkq.net”, “Am găsit pe acest blog povești foarte încurajatoare despre gay fericiți – intră pe darkq.net”, “Vrei să-ți faci coming out-ul și nu știi cum să procedezi? Intră pe darkq.net să vezi cum au făcut alții!”

Și puteți să-l recomandați pentru orice plus pe care credeți că-l are acest blog.  Nu știu câți vizitatori unici are site-ul\ zi,  dar presupun că peste 2000 (Robert,  spune-mi dacă e cald sau rece) + o comunitate pe Facebook de aproape 5000 de persoane.  Dacă 1000 din vizitatorii unici și 1000 dintre fanii de pe Facebook care au profil pe Romeo postază acum,  campania poate să ajungă să aibă o vizibilitate foarte mare și să atragă atenția foarte multor oameni care-și fac veacul pe site-ul ăla (GayRomeo) spre resursele de pe blog.  Apoi,  noilor vizitatori le e foarte ușor să navigheze prin site, cel mai ușor cu cuvinte cheie,  ca să găsească toate articolele postate pe o temă,  sau dacă găsesc un autor care le place,  pot să se apuce să-i citească toate articolele,  de la început.

Și uite așa îmi imaginez că începe formarea unei comunități mai informate,  mai conștientă de problemele ei și de oportunități,  pur și simplu,  oameni care pot comunica mai bine,  oameni mai curajoși și mai fericiți.  Eu intru acum pe Romeo să pun statusul,  aștept să le văd și pe ale voastre!

Mai jos,  la comentarii aștept să-mi spuneți ce părere aveți despre idee și dacă contribuiți!  Mulțumesc.

19 COMENTARII

  1. Buna Tudor,

    In primul rand te felicit pentru ca ai reusit sa ni te alaturi. In al doilea rand, imi place entuziasmul vis-a-vis de informare, constientizare, etc.

    Imi pare rau insa sa o spun, dar, dupa cum probabil ai observat, vasta majoritate a gay-ilor (mai ales din Romania) inca se confrunta cu homofobia. Unii stau cu parintii, aceia nu stiu, altora le este rusine de ceea ce sunt, altora le e frica sa nu se afle sa servici si lista ar putea continua.

    Prea putini sunt cei care, sa zicem, „nu au nimic de pierdut daca…”.

    Apoi, e si o chestiune de educatie. Tot asa, marea majoritate a gay-ilor percep viata altfel decat o percepe un heterosexual. Insa e explicabil: tocmai pentru ca ei insasi nu se accepta, abordeaza o viata promiscua unde „a trai” inseamna aventuri, fuck-buddies, minciuni, relatii de cate o luna, saune si dark-room-uri la Budapesta sau altundeva, sex in toaleta cluburilor, samd. Dar ei, in rest, cauta sa fie fericiti.

    Mai mult decat atat, prieteniile sunt extrem de greu de legat intre gay, ma refer aici la prieteniile adevarate, nu alea unde te intalnesti o data pe luna cu cineva si „sal, sal, pa, pa”. Oamenii au uitat sa iubeasca, la modul general vorbind. Cati dintre noi au prieteni pe care se pot baza in orice circumstante? Cati dintre noi si-ar permite sa sune un prieten noaptea la 3 si acela sa-i fie alaturi daca e necesar?

    Am asistat de multe ori, fara sa vreau neaparat, la discutii generale in diverse grupulete de gay… pe la vreo terasa etc. Altceva in afara de „vai ce bunoc ii ala”, „vai cum m-a futut ala”, „vai cat o are x-ulescu” nu prea ai ce „stoarce” si chiar daca ai incerca, te vor considera plictisitor.

    Ca sa educi, trebuie sa ai si pe cine, trebuie sa ai timp, rabdare, samd. Insa, timpul inseamna bani pentru ca o constiinta curata nu iti tine de frig sau de foame. Si-atunci, cam fiecare isi vede de treaba lui. Nu ca e rau sau ceva, ci efectiv nu are timp.

    Da, este adevarat, si nu o zic doar asa ca sa ma mandresc, DarkQ contine sute de article si mii de comentarii care pot lumina multe minti. Insa, m-am cam saturat sa fiu singurul care da un share. Pentru ca, da, de ce sa nu recunoastem, multi, desi scriu aici, n-ar da share la un articol nici morti, ca deh, noi vorbim si dam sfaturi da’ sub anonimat.

    Eu nu frecventez Romeo, insa se poate utiliza impreuna cu Facebook-ul ca si unealta de marketing.

    Bun, s-o facem dar fara spam, astept rezultate concrete.

    cflorinc, in articolul sau mentiona ca lucreaza pentru GayRomeo. Nu ar fi cei de la Romica interesati sa promoveze pe Romania o resursa importanta de informatii precum DarkQ? Nu stiu cum e la la ei, dar cred ca au bannere spre site-uri porn, din care ies bani, deci ma indoiesc ca vor renunta la un spot de mii de euro ca sa constientizeze putin gay-ii ca nu totul se rezuma la asl/pls/a/p.

    In alta ordine de idei, mereu am fost destul de critic la adresa ONG-urilor LGBT din Romania (care, evident, pentru ca nu i-am lins in cur, nu s-au sinchisit niciodata sa cream o retea de informare pentru publicul larg – pentru ca lor nu le iesea nimic din toata afacerea), care altceva in afara de cateva proiecte semi-cretine nu au facut. Dar si-au facut un site de 2 bani cu 110.000 de Euro. S-au furat bani cu nemiluita, exista probleme fiscale (ca deh, e normal). Totul este o afacere. Nu exista comunitate. Exista invartitul banului in folosul propriu. Un GayFest cu 10 travestite in primul rand face mai mult rau decat bine. Sponsorizarea la event-uri de rahat gen Miss Travesty unde mai cheama si presa ca sa vada oamenii cam ce viata au homosexualii din Romania – s-a facut. Apoi, oameni ok care veneau cu idei bune au fost indepartati sau au plecat de buna-voie de pe la ei. Asa ca au ramas 2-3 semi-retardati care mai trag de cate un proiectel de cateva mii de euro, mai un prezervativ prin cluburi si cam atat.

  2. Nu esti singurul entuziast care doreste o schimbare Tudor.
    Robert ti-a facut o analiza reala corecta. Este foarte greu sa urnesti lucrul spre o situatie ideala, cea care este dorita si de tine.
    Faza este ca destui „entuziasti” s-au perindat pe DarkQ si nu numai, insa entuziasmul odata trecut, lucrurile si-au urmat cursul aproape neschimbat.
    Nu spun acum ca si Tu o sa faci parte din acel grup de „entuziasti”, care dupa ce-o sa te bati cu morile de vant si-o sa te plictisesti sa te zbati ca pestele pe uscat degeaba, o sa renunti suparat si dezgustat de-a mai face ceva.
    Eu tocmai de asta iubesc enorm DarkQ-ul si-l respect enorm pe Robert pentru impartirea blogului personal in unul colectiv. A fost cea mai inspirata alegere si de mare folosinta, in special tinerilor, mamelor, sotiilor, altor oameni, care au avut la un moment dat in viata nevoie imperioasa de-un sfat sau informatie pe care altfel sigur n-ar fi putut-o afla de nicaieri.
    Aportul tuturor autorilor si cititorilor la cresterea DarkQ-ului este esentiala, special articolul tau care ne arata noua tuturor ca dorinta de o comunitate puternica inca exista.
    Insa doar cu dorinta nu putem schimba ceva.
    Trebuie sa actionam cumva, fiecare in limita posibilitatilor lui si aici repet indemnul pe care l-am dat indodeauna tuturor si pe care ti-l ofer si tie;
    Schimbare este bine sa inceapa intai de la tine, apoi cu cu rudele, urmand cu prietenii, cunostintele etc.
    Nu poti cere o schimbare la nivel macro daca nu incepi schimbarea incepand chiar cu tine.Nu poti schimba mentalitatea unei societati daca nu schimbi intai mentalitatea celor de langa tine. Abia atunci cand reusesti sa schimbi perceptia despre homosexualitate a celor de langa tine, abia apoi poti sa mergi mai departe in lupta schimbarii mentalitatilor celorlati, avand in spate si ajutorul celor de langa tine, ceea ce nu este putin lucru.
    Spun asa, pentru ca la noi in Romania schimbarea legislatiei pentru homosexuali a venit la presiune externa si nu din interior cum ar fi fost corect. Homosexualul roman s-a trezit cu drepturi pentru care el personal nu a miscat nici un deget, drepturi castigate usor si de care nu se foloseste decat dormind linistit cu capul pe perna ca nu mai face inchisoare.
    Daca pentru aceste drepturi ar fi luptat cu indarjire intr-o comunitate puternica, altfel ar fi stat lucrurile acum. Insa din pacate lucrurile stau exact asa cum a spus Robert.
    Stiu sigur ca situatia se schimba spre o comunitate puternica, dar asta in timp, fiindca cere ceva timp sa schimbi prejudecati, traditi, credinte.
    Liderii vor apare la momentul oportun.
    Acum e timpul precursorilor, gen Leonard, Telespan, Robert and Company, etc. ca daca mai cauti, gasesti sigur si pe altii.
    Important este sa nu renunti la primul obstacol. Nici la al doilea, al treilea, etc.
    Schimbarea deja este, doar ca acum trebuie sa treaca la alt nivel. Sigur!

  3. Mai, opinia mea e ca nici nu putem, si nici nu e intelept din punct de vedere al impactului psihologic secial –  sa vorbim de „COMUNITATE”.

    Omul, percepe psihologic comunitatea ca pe ceva ce se desprinde de general. Nu cred ca asta e solutia care trebuie promovata, deoarece in mintea omului de rand noi tot „diferiti” vom fi, nu-i asa, pentru ca suntem ceva aparte, suntem o „comunitate”.

    Ce ar fi trebuit transmis subsidiar in toti anii acestia, ar fi fost ceva de genul ca preferintele sexuale nu te fac diferit, ca pana la urma cu totii avem doua maini si doua picioare si ca OMUL este cel care conteaza, drepturile lui, nu ce face el in dormitor. Ca asa, se pot forma sute de microcomunitati, bazate pe pozitia sexuala preferata, culoarea ochilor samd.

    Deci, se comite o greseala grava in momentul in care un gay, deschide gura in fata presei (si au fost exemple nenumarate, inclusiv Irina Nita care avand functia pe care o avea trebuia instruita mult mai temeinic) si spune ca „noi, suntem diferiti” e egal cu „noi nu suntem ca voi”, „noi ne excludem din normal”. Din punct de vedere psihologic asta se percepe.

    In tarile din vest, exact pe drepturile omului s-a mers, nu pe „diferenta” cum ca noi, astialti, suntem altfel si prin urmare cersim acceptare ca si cum am sta la poarta unei cetati ca niste sclavi cersind mila si compasiune. Nu!

    Nu avem nevoie de acceptare, suntem oameni ca toti restul. Nu e nevoie sa ne accepte cineva ca doar nu suntem copii de la orfelinat care au nevoie sa fie adoptati.

    Suntem oameni ca restul cetatenilor, cu totii formam o societate care e cum e, lucram si platim aceleasi taxe, respiram acelasi aer, contribuim la economia tarii la fel si prin urmare trebuie sa avem cu totii aceleasi drepturi. Acesta e mesajul corect care trebuie propagat.

    Si sunt absolut convins ca politicienii stiu aceste lucruri, numai ca Romania fiind o tara in care Biserica este regina pe tabla de sah, cei alesi merg sa pupe moaste ca sa vada prostu’ ca e credincios si el si-atunci lucrurile se complica. Nimeni prea curand nu va avea puterea sa vina in fata unui electorat si sa vorbeasca de drepturi egale deoarece pierde din start.

    Asadar, lucrurile trebuiesc privite de sus si analizate din fiecare unghi, nu e chiar asa de simplu precum pare la prima vedere.

  4. Cunosc opinia Ta Robert la acest subiect, am vazut cat te-ai ciondanit cu FireMan si nu numai pe aceasta tema.
    Stiu ca punctul tau de vedere este corect si asa ar trebui vazute lucrurile vizavi si de alte comunitati, minoritati, religii, dar din pacate societatea este impartita pe trepte, bucati, sertare si sertarase. Fiecare om, chiar si Tu cred, imparti in categoriI, pe oamenii cu care vi in contact catalogandui pe drept ori nu intr-o oala, sertar, sertaras.
    Omul face involuntar/instinctiv aceasta catalogare si cu atat mai mult societatea are nevoie de aceasta clasificare.

    Ideea de la care pleci cum ca nu suntem diferiti este gresita. Spun aceasta pentru ca indiferent ce vei afirma si cu ce argumente poti sa vi, celalat te percepe sigur diferit de el asa cum face diferenta dintre intuneric si lumina.
    Mai repede mergi pe ideea de diferente care creeaza diversitatea si unicitatea fiecarui om in parte de pe planeta si care impreuna formam omenirea.

    Cand vine vorba de acceptare aici se schimba lucrurile, pentru ca fiecare individ in parte are nevoie de acceptare mai mult sau mai putin ori cei foarte foarte putini care nu au nevoie „deloc”,
    Insa aproape toti oamenii au nevoie de acceptare la diferitele niveluri si este esentiala in dezvoltarea si traiul lor. Fiecare individ se doreste acceptat cumva undeva candva, permanent daca se poate.

    Totusi trebuie sa plecam de undeva ca sa incepem sa fim luati in seama de ai nostri politicieni, Nu?
    Cum putem face asta daca nu urmam aceiasi pasi pe care i-au urmat predecesori ai nostri din alte zone ale globului in lupta pentru drepturile homosexualilor?
    Cum putem deveni o voce ce nu mai poate fi ignorata, decat formand o comunitate puternica. O comunitate puternica care sa-si poata face auzita vocea si de care sa se tina seama. Cum poti lupta cu alte institutii, grupari, daca nu avem o comunitate care sa sara de cur in sus la fiecare gest de homofobie?
    O voce singura nu are efect de masa, decat daca acea voce este una de conducator erou martir.
    Noi nu avem acel conducator, dar putem sa-l avem abia dupa ce formam o comunitate.
    De asta spun de comunitate.
    Romanii intodeauna au avut nevoie de-a lungul istoriei de conducatori puternici si doar atunci cand i-a avut Romanii au scris istoria. Altfel a fost la mana tuturor neamurilor, fanarioti, fripturisti,etc.

    Da ai perfecta dreptate cand spui ca suntem cetateni care platesc taxele toate si sunt prea destule si peste, ca sa nu avem dreptul la aceleasi reguli ca majoritarii.

    Nu a spus nimeni ca este simplu, eu am afirmat mereu ca este greu sa schimbi mentalitati, mai ales intr-0 taRa majoritar ordodoxa cum este Romania, dar asta nu inseamna ca trebuie sa capitulam inainte de-a ne bate.
    Tocmai pentru ca este greu si nu vor rezista multi, dar in timp se vor arata acei ce sunt cu adevarat soldatii ce au ramas pe baricadele de pe diferitele campuri de lupta.
    Aceia vor face cu adevarat schimbarea.
    Schimbarea bate deja la poarta casei, in scurta vreme o sa bata si la usa casei.
    Fiti pregatiti.

  5. Mulțumesc mult pentru aliniere și poză celui care m-a ajutat!

    @Robert, @cristymaykei Mă bucur că ați intrat în acest dialog care contribuie la diversitatea de idei bune de pe acest blog despre care pomeneam. Ne-am lămurit deja că nu-i avem parteneri pe cei de la ONG-uri, nici pe politicieni și nici pe vedete, în măsura în care ne-am dori noi. Cum a spus Cristi, e important să începi schimbarea de la tine. Tocmai de asta m-am apucat să scriu aici, pentru că m-am împăcat cu cine sunt, am reușit să le spun părinților că nu vor avea nepoți (sau cine știe) și să-i fac să înțeleagă că nu sunt de vină pentru nimic din toate astea, apoi alte rude, toți prietenii, colegii și alții, care mereu, cu o curiozitate șocantă și amuzantă și-au dorit să afle enorm de multe despre ce presupune să fi “diferit”.

    Nu știu cum se face dar am avut parte de reacții foarte bune și pot să vă spun că toată lumea apreciază curajul enorm. Toți au recunoscut că se pun în locul meu și se gândesc cât de greu mi-a fost. Și atunci eu nu mai sunt un gay ci un om care se confruntă cu probleme și le învinge, un om care se prezintă așa cum e, cu sinceritate, un om care trece peste temerile care ne împiedică pe fiecare dintre noi să trăim viața pe care ne-o dorim. Și cum ziceam, nu mai e vorba de faptul că sunt gay, ci cum reușesc să lupt cu prejudecăți. Am dus coming out-ul cât de departe am putut și pentru sănătatea mea psihică. Resping total ideea unei vieți duble, în care trebuie să te prefaci că cineva nu există în viața ta sau mai rău, îi spui în loc de Ștefan, Ștefania.

    Îl apreciez foarte mult pe RoyCohn\ Mihai pentru că a alessă se prezinte cu nume și prenume aici, dar eu nu-mi permit deocamdată pentru că nu am încă un job serios și nici nu câștig bani destui din alte surse, așa că vrea să mai amân momentul în care toată lumea o să poată afla de pe profilul meu de Facebook sau Google+ că sunt gay, apropo de ce ziceai tu, Robert. Și vreau să scriu un alt articol despre puterea exemplului în schimbarea prejudecăților așa că nu o lungesc aici. Sper să funcționeze campania și să avem multe surprize frumoase.

  6. salutare tuturor ! 🙂 stima si respect pentru @TudorTM pt initiativa; desi sunt membru al acestui blog de vreo 3 ani si ceva si citesc aproape fiecare articol postat de catre altii mai rar am comentat.

    Well, am luat si eu notite din ce spunea tudor in articol si am pus pe fb’ul meu despre darkq 🙂 desi cand am avut ocazia si am putut am recomandat acest blog si altora si il voi recomanda si de acum inainte. Cum spuneam sunt fidel al acestui blog de vreo 3 ani si ceva si de fiecare data am putut citii articole utile si interesante.

    Referitor la ce spunea @Tudor in articol… eu sunt de parere ca daca noi comunitatea nu ne vom uni… nimeni nu ne va ajuata, alte persoane din afara ei; noi trebuie sa ne unim si sa iesim din „anonimat” si sa aratam tuturor ca defapt lumea Gay nu e ceea ce cred ei si ca suntem oameni normali, ca toti ceilalti.

    Prin urmare fiecare de aici cine are FB, ori prin alte mijloace sa ia notitele din articolul de mai sus si sa promoveze acest blog, ca meria 🙂 si sper sa avem cu totii ocazia sa vedem ca impreuna putem face orice, evident daca exista buna vointa si incredere. Apropos, ca tot ne mai despart 3 zile din 2013, va urez tuturor Un An Nou Fericit si un 2014 mai bun si sanatos. 🙂

  7. Tudor, bafta multa.
    Lex21, ma bucura faptul ca esti un cititor loial si daca ti-ai spune parerile in comenturi mi-ai deveni si mai drag. Nu te subestima, orice idee este valoroasa.

  8. @ lex21 Îți doresc și ție un 2013 interesant și spectaculos. Să sperăm că va fi anul în care să se întâmple multe chesti importante în direcția de care ai zis în comentariul tău. Ești primul deocamdată care a postat link-ul spre blog, mersi!

  9. Foarte buna ideea, felicitari …m-am „conformat” si eu (pe Romeo..la status :)):D )! Chiar ar trebui promovat mai mult acest site pentru informatiile pe care le contine ! Pe mine cel putin m-a ajutat mult si banuiesc ca si pe multi altii !!

    Din pacate societatea in care traim promoveaza ideea de gay prin acele „domnisoare” care apar la Tv ( mult diferita de adevar) si este perceputa total gresit . Nu am nimic cu nimeni, dar consider ca ar trebui sa „aratam” ca suntem la fel de normali, nu sa iesim in evidenta cu lucruri care nu ne caracterizeaza ! Sincer, cand eram mic si vedeam baieti imbracati in fete sau care se comporta ca fetele, uram chestia asta si termenul de „gay”, il asociam acelor persoane !! Pana am realizat ca pe langa aceia, exista baieti/barbati care se imbraca normal si se comporta normal si totusi sunt gay ! Am inceput apoi sa accept altfel ideea ! Nu vreau sa ma leg mult de asta, repet..nu am nimic cu nimeni, am dat doar un exemplu prin care am putut demonstra cat de folositoare au fost anumite informatii corecte pentru mine !!

    Consider ca sunt foarte multe lucruri de schimbat la noi, dar inca nu am trecut de stadiul de a informa, din pacate imaginea de „gay” inca este mult eronata sau se vrea a fi asa ! ( parerea mea)

    In concluzie, promovati http://www.darkq.net pe unde puteti, pentru ca merita !! :)):P

  10. @cristymaykei cu siguranta voi incerca ca pe viitor sa imi spun parerea la articolele voastre, iar daca ar fi sa ma intrebe careva de ce nu am comentat atata timp la rand si doar eram un cititor anonim (oarecum ) al acestui blog, raspunsul ar fi… nu vroiam sa deranjez pe cineva cu vreun comentariu deplasat (ceea ce mai greu cred ca as face) si atunci am preferat ca in acesti ani sa citesc zi de zi articolele de pe darkq si daca a fost mai rar sa imi si exprim parerea …
    dar cum spuneam mai sus, voi indrazni ca de acum sa ies si eu in fata si sa incerc sa interactionez cu lumea de aici si evident sa imi impartasesc si eu parerea fata de un articol.

    @TudorTM ai toata stima si tot respectul din partea si toti ceilalti care incercati sa construiti ceva frumos si care sa fie de durata 🙂 ar fi minunat ca acest Blog sa creasca mare de tot 😀 si evident sa aibe utilizatori de calitate, ca vorba aia de oameni falsi suntem satui; cel putin aici sa ai cu cine interactiona si prin intermediul Blogului sa iti poti spune parerea referitor la anumit subiect ori cu privire la o anumita stire. Ce sa zic, ramane sa ne auzim si sa pastram legatura 🙂 pana atunci, Duminica frumoasa tuturor!!!

  11. Lex21 indrazneste frate, spune-ti opinia. De atat de multe ori am calcat pisica pe coada ca ma si mir cum de mai exist in situatia cand ea are 9 vieti si eu doar una.
    Atata timp cat te combati elegant in idei cu argumente viabile, cine ce-ar avea cu tine? Ca mai sunt persoane care confunda, a combate cu a bate este adevarat, dar tocmai atunci cand adversarul nu mai are argumente si incepe s-o dea in mitocanii, excact atunci ai satisfactia cea mai mare.
    Insa si recunoasterea opiniei adversarului ca fiind cea corecta denota cel putin o minte deschisa, daca nu chiar tarie de caracter, putini fiind cei care isi mai recunosc in ziua de azi greselile.
    Asa ca ce ai de pierdut?
    Si nu trebuie sa placi tuturor, oricum gura lumii vorbeste si daca faci si daca nu faci, asa ca … puncte, puncte.

  12. @cristymaykei, referitor la afirmatia ta ” oricum gura lumii vorbeste si daca faci si daca nu faci ” da, cam așa e, deseori am ocazia să văd că lumea din jur vorbește și daca e cazul și dacă nu 🙂 iar faza de a fi plăcut și agreat de cei din jur… greu o nimerești; cel puțin la mine rar se întâmplă, oricât încerc sa fac să fiu plăcut celor din jur al dreq că vine cineva și îmi pune bețe-n roate. Dar de fapt te deranjează că nu vine cu argumente concrete ori ce e și mai amuzant e că aceea persoana face parte din „marea noastră comunitate” și da, el îți este dușman și nu persoanele din afara comunității. Insă e o vorbă, „fiecare cu aia a măsii”. Sper ca nu am fost prea vurgar 🙂

  13. Mulțumesc Răzvan pentru că te-ai implicat!

    Lex21 poate o să ne întâlnim în viitor la o ieșire a blogerilor și a comentatorilor de pe darkq.net

    Mi-a plăcut foarte mult ideea lui Robert de a le organiza.

  14. @TudorTM cu mare drag,ar fi o idee bună sa ne adunăm în număr cât mai mare,cei care oarecum suntem mai activi pe Blog și întreținem atmosfera,sperând ca pe viitor sa fim cât mai mulți 🙂

  15. Lex21 nu ai fost nici vurgar nici vulgar si chiar de ai fii? Care ar fi problema? Oricare om este macar odata in viata vulgar. Sa vezi ce vulgar sunt eu la volan, mai ales cand sunt nervos si grabit.
    Si mai copii, asta cu intalnirea de la mine a plecat, ca daca era dupa Robert ne intalneam la Pastele Cailor, El, atunci, avand o alta opinie despre intalniri organizate ale DarkQ-istilor, dar intr-un final i-a suras ideea, ne-am intalnit si vad ca a prins, fiindca pe langa cele doua intalniri anuale de pana acum, au mai fost cateva la prima strigare de adunare.

  16. Eh, nu ar fi o problemă dacă mai ești și vulgar ( din când în când ) însă cu limită :p ca apoi cei din jur te interpretează greșit :))

    Faza cu ieșeala de a socializa din punctul meu de vedere e super OK și bine venită, că vorba aia cunoști omul față-n față; una e virtual și alta când stai cu acel om. Pentru mine comunicare directă și prietenii adevărați mult contează, să ai prieteni în care te poți baza atât în momentele rele cât și bune. Cred că până la urmă viața așa e făcută ->> să fi înconjurat de oameni dragi ție 🙂 viața = armonie :p

    Daaa o dau în prea multă filosofie 🙂

    Să revin la oile noastre, cred că ar trebui să se organizez mai multe ieșiri, nu doar 2 anuale, să încercăm să destingem atmosfera nu doar online ci și în viața de zi cu zi. Aștept eventualele complectări/reproșuri :p

  17. @cristymaikey Toate felicitările merg spre tine atunci și firimiturile pentru participanții de la întâlniri 😛 😛

    2014 e lung și avem timp să facem de toate!

  18. Mai frunosilor, lucrurile nu sunt asa de simple cum credeti, o intalnire anuala a autorilor de pe DarkQ e prea de ajuns.
    Ganditi cate obstacole sunt?
    Cate conditii trebuiesc indeplinite?
    Sunt autori din toata tara care au job, probleme.
    A gasi perioada potrivita si banii necesari pentru intalnire nu-i chiar asa usor + ca trebuie obligatoriu un maestru de ceremonie care sa organizeze toata distractia.
    Telefoane date, negocieri, informari, legatura cu toti cei care pot sa vina, alegerea localitatii sa fie cam la mijlocul drumului pentru toti participantii, gasirea unei vile, e de munca si munca cu destul stres, ca trrebuie sa jonglezi cu toate obstacolele si sa gasesti o solutie ca sa fie toata lumea macar impacata.
    Nu este asa usor organizarea unei intalniri.
    Anul aceste sincer nu cred ca o sa fie intalnirea anuala, pentru simplul motiv ca nu o sa doreasca nimeni sa fie maestrul de ceremonie, adica organizatorul.
    Poate ma insel ca abia ce a inceput anul, dar om vedea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here