Acasă Zi de zi M-am nascut in acest fel

M-am nascut in acest fel

290
3

Salutare, sunt nou pe aici si am citit cateva povesti de viata care m-au impresionat cu adevarat, asa ca m-am gandit sa scriu si eu cate ceva despre mine.

Am 17 ani (putin, stiu), insa de 3 ani de zile imi cunosc orientarea. Totul s-a petrecut in fostul liceu, unde era un tip, destul de dragut care mereu se uita dupa mine, venea des in clasa mea si tot asa, insa am inceput sa ma uit si eu dupa el cam tarziu si se pare ca l-am pierdut (bine, eram la inceput, nu stiam prea multe, oricum tipul era a 12a), insa din acel moment am inceput sa ma intreb care e faza? de ce ma uit dupa un alt baiat?

Totul devenea din ce in ce mai sumbru si mai dark, fiind atras de chestii mai mult sau mai putin ciudate (fiind considerat EMO)… mi-au trebuit 2 ani ca sa imi dau seama cum sta cu adevarat problema si sa observ ca sunt diferit (ceea ce nu mi-a placut deloc la inceput). Cu timpul insa, am invatat ca trebuie sa fiu eu insumi, sa invat cum sa lupt cu monstrii mei interiori si cum sa joc teatru din ce in ce mai bine in fata prietenilor, a familiei etc. Totul a fost ca o poveste a unui inceput, a fost geneza unui alt tip (adica a mea , trebuia sa incep sa ma schimb) si pasirea mea intr-o lume cu totul noua si ciudata in acelasi timp, fapt care  incepuse sa imi placa (fiind atras de chestii ciudate si carne :D).

Am invatat in ultimul an ca asta sunt eu, ca m-am nascut in acest fel si ca sunt diferit, ca sunt ceva ce prietenii mei nu sunt, m-am mutat din acel liceu ducandu-ma intr-unul plin de… idioti (asta e, nimeni nu are nororc mereu, ce sa faci) aici m-am imprietenit cu 2 colege (care sunt de-a dreptul HOT) si de care m-am legat foarte mult. Ne purtam mai ceva ca fratii, dormim unii la altii, mancam unii la altii si in sfarsit ma simt liber, cu toate ca la inceput am ezitat sa le spun adevarul in legatura cu mine, am facut-o, iar reactia lor a fost una destul de socanta, a fost ceva de genu’: „Ce, doar atat? eu ma gandeam la altceva, stai linistit, asta nu e ceva anormal, te iubim asa cum esti, iar acum suntem si mai apropiati fiindca nu mai avem secrete unu fata de celalalt”; deci da, pentru mine a fost socant fiindca ma asteptam la altceva :)) oricum, acum sunt din nou cu picioarele pe pamant, am inceput sa-l las pe Iuda in trecutul meu, insa ca sa invat cu adevarat cum sa am grija de viata mea a trebuit ca tocmai verisoara mea sa fie omorata (a fost otravita de iubitul ei , ea fiind mai mica ca mine cu 10 zile:( ) ca sa imi dau seama ca trebuie sa ma indepartez de acea Margine de Glorie si sa uit ca m-am casatorit cu noaptea si cu singuratatea 🙂 .

Oricum, amintirile mele nu se vor recilca niciodata precum atomii si particulele in fizica cuantica, le voi avea pentru totdeauna in mine, transformandu-mi trecutul intr-un tablou neterminat determinandu-ma sa umplu toate gaurile negre devenind unul frumos…

Deci, spre incheiere, as vrea sa spun ca oricine mai este in situatia in care am fost eu, sa nu se opreasca din a lupta , sa tina mereu capul sus si sa se gandeasca ca cine il barfeste inseamna ca are o viata mult mai palpitanta decat a aceluia care il barfeste, asa ca fiti voi insiva si nu va lasati calcati in picoare de nimeni si deveniti ceea ce va doriti cu adevarat, urmati-va visul si o sa fiti cu adevarat fericiti!!!

Pana data viitoare, bye’bye! :*

3 COMENTARII

  1. Imi pare au pentru ce a patit verisoara ta 🙁 … ooofffff! Dumnezeo s-o ierte!
    Imi place firea ta optimista YUII. Ai reusit sa te autosugestionezi si e ok. Dar in relatia cu parintii cum este ? Adica ei ti stiu orientarea ?
    Cei din jur zici ca te-au stigmatizat drept „emo” prin comportamentul tau sau de „vina” era si imbracamintea purtat in combintie cu frizura. Zic asta, nu intr-un sens peiorativ, ci prin faptul ca din cate stiu, in cazul persoanelor frecvectand acest curent „diagnosticul” rauvoitorilor este dat pe, as zice eu, interpretarea practica a proverbului „Haina face pe om”.
    FELICITARI inca odata pentru firea-ti optimista. Ii vei molipsi si pe altii poate astfel!

  2. Foarte frumos.Mereu cand trec si vad astfel de articole,imi amintesc de primul meu an la liceu.Pana atunci viata mea era neagra,stiam deja ca sunt gay de 4 ani si nu ma suportam deloc.Vroiam chiar sa ma si sinucid,insa odata cu liceul totul s-a schimbat.Acolo am gasit prima „dragoste”,si am invatat sa ma accept asa cum sunt.Si azi ,desi nu a trecut decat un an de cand sunt in liceu pot sa spun ca sunt o persoana implinita si ca am tot ce imi doresc.Cat de despre latura mea gay,nu as vrea sa dispara niciodata.Acum nici daca m-as naste a doua oara nu as vrea sa fiu straight

  3. Frumoasa poveste nu stiam ca poti avea atatea trairi interioare insa iti multumesc pentru articol care pentru mine a insemnat o intarire a caracterului

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here