Acasă Povestiri Îl plac

Îl plac

299
19

Dar nu e disponibil. Poate cineva să mă sfătuiască cum să scap de „obsesia” mea pentru el?

Prima dată l-am văzut exact pe 2 februarie 2004, când a venit în camera mea. La început nu înțelegeam ce căuta un tip așa de mișto la mine. M-a salutat scurt și a venit direct la fereastra mea, unde atârna un cablu pe care nu l-am observat și l-a tras înăuntru, apoi a tăiat un capăt și a scos niște fire colorate, după care a atașat ceva transparent, cu formă ciudată, și l-a lăsat pe podea. A luat unitatea centrală a calculatorului, a scos „caroseria” de pe ea, a instalat placa de rețea acolo, a pus „carcasa” la loc, după care a pus cablul în spatele unității centrale.

Aveam Internet pe bandă largă pentru prima dată la discreția mea. În anul anterior vorbisem cu mama să avem și noi un Internet ca lumea, că mă săturasem de dial-up și ea se săturase de factura mare în fiecare lună și a înțeles că scăpăm mai ieftin cu Internet rapid. Așa că ea mi-a făcut o surpriză, eu uitând de discuția aceea. Mi-a plătit instalarea și primele două luni la Internet, după care am decis că mai bine plătesc eu Internetul în fiecare lună, pentru totdeauna.

Cum n-am schimbat niciodată ISP-ul (care e de fapt băiatul acela), puteți să faceți un mic calcul, să vedeți ce avere i-am făcut lui. 30 de lei pe lună, așa a fost de la bun început, mă așteptam la vreo scumpire de-a lungul timpului, dar nu s-a întâmplat deloc.

Evident, și sora mea era încântată că în sfârșit aveam ceva mișto în casă. Internetul, nu băiatul, eu eram cu ochii pe el. Pe atunci eram încă afectat de zvonuri și nu voiam să fac nici o mișcare „suspectă”.

Singura dată când a mai venit în camera mea a fost să-mi repare calculatorul blocat de un anti-virus, era probabil 2005. Habar nu am care erau detaliile tehnice și el îmi spunea că îmi înțelege disperarea de a nu mai avea calculator care să meargă bine. Nu a fost nevoie de formatare, a umblat ceva la BIOS și mi l-a făcut din nou bun. I-am mulțumit… din greșeală, prea aproape de urechea lui și un pic prea senzual… Nu asta mi-a fost intenția, dar cred că atunci s-a prins că-mi place de el.

De-atunci a cam evitat să aibă de-a face cu mine în mod direct și – indiferent de situație – în primii ani mereu am simțit ceva plutitor în stomac de câte ori îl vedeam și mereu mi se înmuiau genunchii de câte ori trebuia să vorbesc cu el… Îmi place totul la el: ochii, părul, nasul, fața, gura, buzele, vocea… manierele lui delicate în contrast cu masculinitatea lui atrăgătoare… Dacă nu erau prejudecățile alea tâmpite din țara noastră, de mult eram cuplat cu el! (6)

Câțiva ani au trecut în speranța că o să-mi treacă atracția față de el. Nici vorbă. De câte ori dispar băieții din peisaj, mă gândesc la el. Ne avem ID-urile în listele noastre, așa că din când în când îi surprind statusurile cu link-uri spre IMDb.com, să vadă toată lista la ce film se uită când e ocupat cu vizionarea lui. Așa se face că l-am surprins urmărind Transamerica, Beginners și alte filme care ating cât de cât tematica gay… și m-am întrebat dacă mai e cazul să încerc.

Anul trecut am încercat cu un alt ID să-l întreb dacă îi plac băieții. A zis că nu, că are prietenă și m-a întrebat de unde am ID-ul lui. I-am zis că l-am văzut, l-am plăcut și i-am cerut cuiva pe care amândoi îl cunoaștem. M-a întrebat dacă sursa vrea să se facă știută și am zis că nu. M-a întrebat de cel puțin trei ori cum mă cheamă și i-am zis „Dar nu te gândești că poate îți dau un nume fals?” și a urmat o oarecare tăcere stânjenitoare. I-am dat un nume fals. „Alex”, îmi zice, „chiar sunt flatat că ești interesat de mine, dar am prietenă și nu am nici o treabă cu băieții, nu în felul acesta”. Apoi a ieșit. Am verificat pe un site dacă e online sau nu. Mi-am dat seama că a pus ID-ul acela alternativ pe ignore

În fine, acum câteva luni, când era toamnă, m-am mulțumit să îl am măcar ca amic, chiar dacă nu mai simt ceva plutitor în stomac sau genunchi moi când am de-a face cu el. Am încercat de două ori să îl invit la un pahar, o dată pe ID-ul „oficial” și altă dată când eram față în față. De fiecare dată a venit cu textul „nu am timp, am prietenă, job” etc. A vorbit ceva mai elegant, dar e stilul meu sictirit aici…

Când am văzut că și față în față a venit cu același text, din iritare i-am trântit „Nu-i așa că fetele îți răpesc mult timp?”. Tăcere stânjenitoare, în care eu îl sfidam uitându-mă în ochii lui. Mi-a zis că nici ea nu are timp, că de-asta preferă să stea cu ea. Puțin jenat, i-am spus că poate vom ieși cu altă ocazie. A zis „poate”, după care ne-am văzut de treaba fiecăruia. Am realizat că n-o să se lege nimic între noi.

De asemenea, am realizat că nu am nici un amic cu care să stau de vorbă față în față. Am câțiva numai în viața virtuală. Unii gay, alții hetero. Băieții hetero dispuși să stea de vorbă cu mine pe mess sunt vreo trei, iar fetele vreo cinci cu care pot discuta orice. În rest, fuckbuddies care nici nu sunt dispuși să stea să mă cunoască.

După ce am avut realizarea asta, am tăiat multe contacte din listă. Au mai rămas vreo două sute și ceva, totuși, înainte erau peste trei sute (dacă numărul depășește 20, cred că nu prea se încadrează în cuvântul „câteva”)… Nu vă gândiți la prostii, nu mă fut cu oricine. Mereu sper că va veni un băiat gay (sau bi, dacă va fi cazul) cu care să pot sta de vorbă fără să se reducă relația la sex.

De curând am văzut că s-ar putea să fi aflat că eu eram „Alex” printr-o mișcare de hacker

Deci singura mea nedumerire e cum să scap de visele umede pe care le am cu el? Nu e chiar un tip obișnuit, mi se pare unic… Plus că nu e chiar ușor de evitat, trebuie să mă văd cu el o dată pe lună, deși în ultima vreme am rărit-o la două-trei luni, astfel încât numai când mă cheamă pe mess ne întâlnim pentru plata aceea… și e vecin de cartier cu mine.

19 COMENTARII

  1. Consolarea că îl vei uita curând și e o pasiune trecătoare probabil că iese din discuție, având în vedere că au trecut opt ani de atunci. E trist că se joacă de-a pretinsul și te evită în halul ăsta. Își fură singur căciula. Țin minte acum aproape trei ani cum un tip îmi făcea avansuri pe net, și cu toate că nu eram jignit sau ceva de genu, am rupt orice legătură cu el și i-am dat ignore, din dorința de a nu mai fi ‚ademenit’ și a nu fi curios că ‘ce-ar fi dacă’. Mă gândesc că și el a trecut prin asta când ai intrat pe el de pe alt ID. Eu cred că cel mai bine ar fi să încerci să îl eviți pentru o vreme, să o rogi de exemplu pe sora sau mama ta să plătească netul în locul tău de acum încolo (te scuzi că ai avut un incident cu el etc.). Cine știe, poate îi vei atrage atenția cu asta și va face cândva un pas dacă se simte pregătit 🙂

  2. Dacă e ISP-ul tău, are un avantaj de neegalat asupra ta – îți poate monitoriza toată activitatea pe net. Cu puțin noroc, o să dea și peste articolul ăsta 🙂 .

    Dacă nu, va trebui să mergi la vrăjitoare :))

  3. Personal nu cred că sunt în stare să îți dau vreun sfat bun :)). Nu de alta, dar până recent m-am aflat într-o situație asemănătoare.

    Oricum, sper că vei reuși să găsești o soluție.

  4. Deci, din ceea ce spui tu, tipul e cuplat, n-are intentii, rezulta pierdere de timp sa te mai gandesti la el!! Chestia asta mi s-a intamplat de multe ori si numai eu am avut de suferit!! Don’t sweat it out and move on!!!

  5. Sincer… dacă tipul nu te-a refuzat atunci probabil că nu e interesat ori de tine, ori de băieți.

    Cam de acord cu Marius.

  6. Mulțumesc pentru răspunsuri… Acum să le iau la rând. 🙂

    @ henoctasus : Am mai practicat tactica asta a evitatului, lăsând-o pe sora mea să intermedieze plata pentru câțiva ani… Dar acum ea e plecată în București și mama mea e ocupată cu treburile ei… Deci tot acolo mă duc.

    @ grid : Văd că ți se pare amuzant, dar pentru mine ar fi total aiurea dacă ar vedea ce am scris aici și ar ști că mă refer la el. Atunci chiar aș pune-o pe mama să intermedieze plata, chiar s-o oblig să facă asta. Cât despre vrăjitoare, mă îndoiesc că m-ar ajuta să uit de el… Știu, era glumă. 😛

    @ asp.pet : Dacă bei o bere cu un amic, închin-o și tu pentru mine, fie și în gând, ce zici? 🙂 De curiozitate, dacă tot ai zis „până recent”, să înțeleg că s-a terminat? Cum?

    @ Marius : Asta am văzut singur, mersi pentru confirmare. Chiar am scris sus, în postare, că am realizat că nu se va lega nimic între noi. Problema e că știu că trebuie să „move on”, dar nu știu cum.

  7. Mă da’ voi ce credeți… calculatoarele astea îs așa de proaste că toți văd ce faci pe el?

    Sunt un milion si una de modalitati de a-ti incripta conexiunea la net… iaca, asta e unul din cele mai bune: Hide my Ass.

    Mă îndoiesc că cineva stă să vadă ce face altcineva pe calculator.

    Apoi, mai sunt si modem-urile de net al operatorilor de telefonie mobila… 100% anonimous.

  8. Când te conectezi la net treci printr-un ISP (Internet Service Provider). Toate aceesările de pe calculatorul tău rămân stocate acolo. Accesările nu vin pe IP ci prin adresa fizică a plăcii de rețea.

    Într-o rețea de cartier adminul poate vedea cu ușurință cine ce a accesat, dar asta doar ca adresă vizitată. Cel mai probabil a putut să vadă dacă Queeditch a accesat site-uri ca romeo sau, de ce nu, chiar și acest blog.

    Sunt diverse metode prin care divinul a putut verifica dacă amorezatul nostru a intrat de pe un anumit id de yahoo. Evident, niciuna nu este ortodoxă.

    Referitor la comentariul #5, am vrut să spun „dacă tipul te-a refuzat”. Acel „nu” a fost adus de extratereștri. Nu recunosc nimic.

  9. Aoleu! Si acum spuneti? Ia puneti mana si scrieti careva un articol referitor la treburile astea cu ceva mai multe detalii, va rog, ca eu tocmai am inghitit in sec de cateva ori! :)) . M-am gandit de cateva ori la posibilitatea ca tipu’ de la net ar putea sa vada ce site-uri accesez, dar nu stiam nimic concret. Deci se poate. Dar asta nu e un fel de violare a intimitatii? Presupunand prin absurd ca vede anumite site-uri pe care umblu (nu neaparat gay, sau deochiate) si divulga informatiile, eu nu-l pot da in judecata pt asta? E ca la reteaua de telefonie, sunt inregistrate toate convorbirile, dar e interzisa accesarea lor… nu?

  10. @boon :)) … stai liniștit ;).

    @Queeditch (doamne ce greu îmi e să îți scriu numele :)))
    Dacă într-o seară o să sughiți, să știi de ce: probabil te-am pomenit 😛
    Și cam da. Cum? Mi-am dat seama că urmăresc o chestie care nu are cum să devină realitate.

  11. Queeditch~

    Da, roag-o pe mama să se ducă să plătească, numai ca să vezi dacă întreabă de tine, văzând că nu apari. Dacă remarcă absența ta, s-ar putea să arunce o privire discretă în oala cu adrese, să vadă cu ce te ocupi.

    Bine, mai este și posibilitatea ca, o dată ajunsă acolo mama să-ți pună o vorbă bună, așa cum numai mamele știu, dar pentru moment nu luăm asta în considerare. Așteptăm să facă el prima mișcare.

    😎

    The clock is ticking. Desperate situations call for desperate measures. Playing games is one of them.

  12. @ grid : Vezi răspunsul pe care i l-am dat lui henoctasus, nu cred că o să-mi remarce absența. Dar o să remarce o schimbare de atitudine din partea mea.

    @ asp.pet : Mulțumesc. 🙂

  13. Poate nu vă interesează, dar sunt dator cu un update: joi i-am dat banii mamei și, după ce s-a înserat, i-a dat tipului. Am întrebat-o dacă el s-a interesat de mine și a zis că nu. Exact cum am prevăzut. Totuși, de ce m-am simțit dezamăgit?

  14. Queeditch~

    Data viitoare spune-i mamei să se foiască mai mult pe-acolo, să ceară un pahar cu apă, ceva… Eventual să lase și un bacșis la plata facturii – af fi neobișnuit, dar trebuie contrariat cumva băiatul de la cablu. Poate-i propui să plătești în rate săptămânale, nu știu.

    Dacă tot nu merge și nu merge, schimbă provideru’. Nu din răzbunare, dar poate nu vrea să aveți o relație… profesională ?!  🙂

    Sper să nu te superi, dar trebuie să privești ceva mai detașat toată implicarea asta a ta. Dacă e să iasă ceva, obstinația sigur nu ajută în dragoste.

    😎

  15. 🙂 grid : Nu am de ce să mă supăr.

    Am tras concluzia de ceva vreme că el nu simte nimic pentru mine. Pot să văd asta cu ochiul liber. Oricât de mult mi-ar plăcea de el, nu l-aș putea face pe el să mă placă, dacă nu vrea să aibă de-a face cu mine. Sunt convins că e cazul să scap de imaginea lui, pe care mi-am format-o în minte… Având în vedere că nici nu-l cunosc prea bine… și nici el pe mine, mi se pare cel mai firesc lucru pe care pot să-l fac.

    De fapt, doar teoretic pot. Practica mă omoară, după cum se vede. 🙂

    Mulțumesc pentru idei, grid. 🙂 Însă știi ce-i spunea Niles lui C.C. Babcock (două personaje din „Dădaca”)? „Trebuie să știi când e momentul să treci mai departe” sau ceva în acest gen, referindu-se la obsesia ei eșuată pentru Maxwell Sheffield. Cam asta simt eu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here