Acasă Zi de zi Imi ajunge !!!

Imi ajunge !!!

291
16

Am disperata nevoie de ajutor…

Relatia mea cu prietenul meu actual a ajuns insuportabila; nu il mai suport de nici-o culoare.

Cand ma suna deja incep onomatopeele si expresile de genu „ahhhh iar suna asta”.

Gelozia lui depaseste orice limite:

1. Nu am voie sa stau pe fb
2. Nu trebuie sa am telefonul ocupat cand suna el
3. Nu am voie sa ies din casa
4. Eu nu am voie sa ma uit dupa fete/baieti, doar el poate sa se uite dupa baieti
5. Cand sunt la munca trebuie sa las toate deoparte si sa vorbesc cu el cand suna altfel este grav incep dramele de genu: „nu ti la mine , iti bati joc de mine, ai gasit pe alcineva, mi-ai distrus sanatatea” etc.

Acum cea mai noua amenintare este „nu sti ce poate sa faca mama ca daca ii sare ei tandara habar nai ce o sa patesti”…

Singurul motiv pentru care stau cu el este frica ca nu o sa imi gasesc alt iubit curand si faptul ca eu inca mai sper ca o sa revina la comportamentul pe care il avea cand l-am cunoscut prima oara.

Era atat de simpatic si vorbea intruna ca o moara stricata dar era foarte drăguț sa ii vad buzele carnoase si strungareata sa atat de sexy.

Nu stiu ce sa mai zic, este si inalt si zvelt si foarte aratos cred ca o sa regret daca ii pierd corpul caci comportamentul lasa muuuuult de dorit.

Acum intrebarea mea este CUM SCAP DE EL?, si ce fac daca nu gasesc pe alcineva ca eu cred ca o sa inebunesc daca nu am si iubit si iubita…

A si apropo am renuntat la iubita mea pentru el si imi pare rau ca am facut asta acum realizez ca nu merita.
Doamne unde sunt baietii frumosi elevati cu bun simt si cu un caracter armonios si un corp adecvat corpului meu cand am nevoie de ei…

Sunt disperat ajutati-ma !!!

16 COMENTARII

  1. Ai „disperată” nevoie de tine, nu de ajutor! În primul rând.

    În al doilea rând, fă un exercițiu: îndreaptă toate reproșurile astea, de mai sus, către tine însuți. Ia vezi! Poate tu ești „problema”.

  2. Glumești? „Doamne unde sunt baietii frumosi elevati cu bun simt si cu un caracter armonios si un corp adecvat corpului meu cand am nevoie de ei…”
    WTF? Sună atât de greșit… Reciprocitate spune ceva? Ești narcisist? Ești centrul universului?

    Vizitează un sex shop. Vei găsi orificii adecvate ție care nu sunt așa mofturoase ca bf tău.
    Oricum el e doar un corp „înalt și zvelt și foarte arătos”…. păcat că are personalitate și știe ce vrea…
    Sau pe Romeo!

    Vrei un sfat? Părăsește-te: ești insuportabil!

  3. Daca tipul este asa cum l-ai descris tu, e bolnav, trebuie sa pleci de langa el. De fapt nici nu conteaza daca este chiar asa. Daca asa il percepi tu, trebuie sa te cari.

    Cat despre temerile tale, crede-ma ca la 19 ani iti gasesti destul de repede pe altul.

    Cum scapide el? o idee ar fi sa incepi sa faci crize de gelozie foarte exagerate. De obicei, oamenii sunt cel mai deranjati de propriile defecte.

    Pe termen lung ti-ar prinde bine sa lucrezi la disperarea dupa companie/sex. Incearca sa-ti gasesti un hobby, o pasiune, ceva astfel incat sa te poti simti bine si de unul singur.

  4. Am rămas fără cuvinte… câteva secunde. Apoi atrebuit să aştept câteva minute să treacă şuvoiul de cuvinte „neparlemantare” (cine a văzut O scrisoare pierdută şi-l aminteşte pe Petre Gheorghiu).
    Să te ajutăm cu ce?
    Să te scăpăm noi de el?
    Să te împăcăm cu iubita (la care, plin de caracter, ai renunţat)?
    Să ţi-l educăm conform nevoilor tale, sau să îi dăm medicaţia necesară?
    Să facem un scut uman împotriva ţăndării mamei infamului?
    Ultima idee ar fi să găsim noi pe ăia elevaţi, caracteraţi, adecvaţi corpului tău (mişto criteriu) şi evident, devreme acasă…
    Acuma eu sunt disperat, care din ele?

  5. Mi-am amintit un banc pe care încerc să-l adaptez:
    Pe o insulă nelocuită Merkel, Hollande şi Băsescu la vânătoare. Ca să maximizeze şansele de a mânca ceva hotărăsc să se despartă şi primul care împuşcă o orătanie ceva să îi strige şi pe cailalţi. La un moment dat Merkel aude chemarea lui Hollande, se îndreaptă spre locul respectiv, îl găseşte frigând deja o ciozvârtă mare de carne, La foc încep să vorbească strategii europene, chestii… Se frige carnea, se apucă să mănânce, vorbind de unul, de altul. La un moment dat Merkel:
    Auzi , mie nu prea îmi place Băsescu ăsta
    Hollande:
    Nu-ţi place, nu mânca…

  6. N-aș vrea neapărat să-ți zic „I told you so.”, dar ia uite ce ti-am scris eu nu cu mult timp in urmă, la cealaltă postare:

    „Pe scurt… cu cât mai mult sex și apropiere acum, cu atât mai multă dramă mai încolo, dacă lucrurile nu ies bine. Numai tu poți judeca riscurile, dacă merită sau dacă nu merită.”

    Subliniez cuvântul „dramă”? Bagam bold? All caps? :))

    Următoarea mea întrebare pentru tine este dacă știi ce să înveți din chestia asta.

  7. Frustrările înșiruite mai sus sunt îndreptate către o persoană exterioară (prietenul tău), când de fapt sunt frustrări proprii… Hai să le luăm pe rând, Dexus!

    Nu îți mai suporți prietenul pentru că TU ești insuportabil. Te-ai săturat de propria-ți persoană, în prezența lui. Nu îți place cum „ai devenit” lângă el. Eu aș spune că nu ai devenit, ci erai deja așa…

    Gelozia TA depășește orice limite. Dacă ai fi ținut la el, sunt absolut sigur că ai fi fost la fel de gelos pe el. Întâmplarea face să fie tocmai invers și să vezi în el acest defect al tău (gelozia).

    Dacă nu ai fi tolerat până în prezent toate acele acțiuni (reproșurile legate de Facebook, telefon, ieșit din casă, uitat după băieți) pe care spui că le vezi la prietenul tău, nu ați fi fost împreună. Deci, pe de o parte ai tolerat aceste chestii o vreme, pentru că probabil așa procedezi și tu când îți place de cineva, dar acum ai ajuns la concluzia că aceste lucruri sunt insuportabile pentru tine. Deci, nu MAI suporți ceea ce până acum ai tolerat, ceea ce și tu ai făcut/gândit până acum. Nu e un lucru rău faptul că realizezi că nu îți plac, însă îți recomand să le elimini din propriul tău comportament și abia apoi să te îngrijești de alte persoane, fie ele iubiți, prieteni sau familie…

    Frica aia (că nu mai găsești altul ca el, probabil „adecvat corpului tău”), din cauza căreia spui că încă stai cu el este de fapt neîncrederea în tine însuți. Nu are el nici o vină pentru faptul că tu îi „suporți” toate chestiile pe care le-ai înșiruit mai sus. Deci TU ești cel vinovat că te complaci, că faci lucruri pe care nu le mai suporți.

    E bine că ți-ai dat seama că te-au atras buzele lui la început, iar nu ceea ce spuneau acele buze sexy. Măcar ești sincer. 😛 La fel și corpul lui… îl iubești pentru corpul lui, nu pentru comportamentul său. Nu e nimic rău în asta, dacă ești conștient de faptul că pentru tine iubirea/relația înseamnă o legătură carnală și te mulțumești cu asta. Dacă nu ești conștient de acest lucru, atunci vei căuta să dai vina pe el. 🙂

    Întrebarea „CUM SCAP DE EL?” m-a lovit în moalele capului, pentru că nu sunt sigur că vrei să scapi de el. Dacă vroiai să „scapi de el” ai fi făcut-o până acum, fără să întrebi pe cineva. Dar tare mă tem că întrebarea ta seamănă mai mult cu „credeți că e bine să mă despart de el, date fiind circumstanțele de mai sus?”. Și la întrebarea asta nu pot să răspund, pentru că nu știu ce vrei tu. Asta știi numai tu. Tu știi dacă fizicul prietenului este de ajuns pentru a trece peste celelalte … „defecte”.

    Să nu îți pară rău că ai renunțat la iubita ta, pentru că așa ai simțit în acel moment că trebuie să faci. El a însemnat în acel moment mai mult decât „iubita”. Nu știu de ce regreți asta acum. Pentru că atunci ai simțit ceva, iar acum simți altceva în legătură cu el.

    „Doamne unde sunt baietii frumosi elevati cu bun simt si cu un caracter armonios si un corp adecvat corpului meu cand am nevoie de ei…”

    Cu asta mi-ai cam pus capac. Păi, ce să zic? Tu EȘTI un băiat frumos, elevat, cu bun simț și caracter armonios și corp ADECVAT…?

    Cred că ai îndoieli în legătură cu frumusețea ta (fizică), devreme ce ți-e teamă că altul ca actualul prieten nu mai găsești (așa cum spuneai în articolul tău). Elevat… iară nu prea cred că ești. Pentru că o persoană elevată nu spune mai niciodată „sunt disperat, ajutați-mă”, ci are încredere în propriile forțe. Cu bun simț și cu caracter armonios… iarăși… nu cred că ești. De ce? Pentru că dacă ai fi avut bun simț, nu ai fi postat pe DarkQ toate defectele prietenului tău, ci l-ai fi respectat, atât pe el, cât și relația INTIMĂ pe care ați avut-o/o aveți în continuare.

    Deci, de fapt, sunt de părere că TU ești problema, nu el.

    Disperatule!

  8. Multumesc pentru toate aprecierile …

    Am scris articolul intr-un exces de furie, acum totul a revenit la normal, am realizat ca imi vroia numai binele.

    Si da as putea spune ca sunt instabil din punct de vedere emotional dar mi-am propus sa imi revin pentru ca FireMan are dreptate mi-am parasit prietena pentru ca tineam foarte mult la el.

    Si am stat,am meditat si defapt nu vreau sa renunt la el.
    Pentru ca il iubesc si nu as putea sa vad viata fara el, nu pentru ca nu as gasi pe alcineva, ci pentru ca ma face fericit si imi confera momente de neuitat.

    Si da accept remarcile adresate mie si le recunosc pe unele dintre ele si o sa incerc sa le indrept pentru el si pentru ca relatia noastra sa continuie intr-un mod cat de poate de firesc si armonios.

  9. Ei, hai că tot e ceva bun din faptul că ne-ai cerut ajutorul. Te-am ajutat (sper) doar să analizezi la rece niște chestii… și mă bucur dacă ce am spus eu ți-a fost de folos. Sincer, mă așteptam să reacționezi puțin… agresiv. Dar pesemne că nu ești chiar așa „disperat” 😛

  10. Dexus, dragule, o sa revii cu o asemenea postare curand (sau nu vei reveni, desi ar trebui, tocmai pentru ca am spus asta acum). Din articolul tau, imi pare ca ai probleme grave, baiete! Sincer, stii cum mi te imaginez? Genul de „pitziponc” razgaiat si care cauta cat mai des aventuri sexuale. Si mai cred ca prietenul tau, pe care l-ai descris cu atata „gratie”, e chiar baietas. Tu esti problema si cred ca, involuntar, ti-ai facut autocaracterizarea in articolul de fata…

    Cheers! 🙂

  11. Dexus ~

    Chiar dacă ți-ai pus deja cenușă-n cap, nu-i prea târziu să te scuturi… 🙂 . Asta pentru că nu cred că-i bine să-ți pui singur căpăstru și să-ntinzi în continuare spinarea la biciuit. Las’ că este iarbă destulă de păscut!

    Ce nu ți-au spus ceilalți îți spun eu acum: chiar dacă tu ești de vină, nu-nseamnă automat că ești și responsabil pentru asta. Ești cum ești, asta-i situația. Dacă dinamica dintre voi nu e cea pe care ți-o dorești, ideea de a te schimba pe tine însuți e cel puțin la fel de proastă (și bizară) ca ideea de a încerca să-l schimbi pe partener (ceea ce înțeleg că nici nu ți-ai propus, decât eventual să-l schimbi cu totul 🙂 ).

    Nu trebuie să te schimbi tu numai ca să ții pe cineva lângă tine. O relație cu stress permanent nu-i o relație cu viitor. Autoanaliza e bună, dar nu schimbă prea mult datele problemei. Schimbarea cu intenție nu-i autentică și nu ține la drum lung. Decât să-ți machiezi comportamentul și să-ți amputezi așteptările mai bine rămâi cine ești, chiar cu riscul de a rămâne singur.

    Ce poți să faci, însă, e să-i spui și lui ce ne-ai spus nouă aici. Spune-i că te scoate din sărite. Fă-i o scenă, dacă-i nevoie. Nu cred că asta îți va scădea atractivitatea în fața lui, poate dimpotrivă. (Oricum, ar fi păcat ca lui să-i placă de tine doar pentru că taci și înghiți!)

    Desfășoară-te și o să te simți mai bine. Cu sau fără el.

    😎

  12. Nu sunt genul care sa reactioneze la provocari.
    Reusesc sa imi mentin calmul dar asta nu inseamna ca uit si ca nu o sa platesc probabil cu aceeasi moneda sau mai rau in viitorul apropiat, probabil din acest motiv nu ma manifest cu „scene”.
    Imi place de el asa cum este nu vreau sa schimb nimic la el pentru ca el mereu imi spune ca i-am distrus sufletul iar eu vreau sa ma recompensez fata de el in fiecare moment pe care il petrec in compania sa …
    Dar suntem la o distanta de 170 de km si ne vedem odata pe saptamana probabil distanta pune bete in roate relatiei noastre…
    Oricum voi lupta pentru el si voi face tot posibilul sa raman cu el pentru ca mi-a demonstrat ca ma iubeste si o face in fiecare zi.
    Am inceput sa glumim pe baza unor crize din trecut dar intampinam si unele noi pe care cred ca orice cuplu le are.

    Si bine gata promit ca nu o sa mai fiu Oana Zavoranu a Darkq-ului sa imi spal rufele in articole ;)) 😛

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here