Acasă Zi de zi Hold the line

Hold the line

294
8

Că iubirea nu vine mereu la timpul potrivit – cam asta mi-am pus în minte când escaladam o namilă de zăpadă spre cafenea. Asta după ce era să mă calce o Ladă Nivă – există ceva mai trist? Să mori călcat de un eşec precum Niva?

Urăsc iarna din tot sufletul: e frig, umed, urât, noroios, înzăpezit şi cea mai scurtă călătorie se transformă într-o adevărată expediţie spre supravieţuire (scările de la metro, gheaţă, ţurţuri, copii cretini care aruncă cu orice găsesc în cale, părinţi cretini cu care te cerţi că nu-şi educă plozii) şi… în final ai ajuns la destinaţie. E timpul să te droghezi cu cafeaua zilnică…

Nu ştiu despre voi, însă eu nu-mi beau cafeaua în incinta unui local. Poate rămân când e vară afară, însă în general comand şi merg mai departe cu treburile zilei. Dar azi a fost diferit, am zis – e frig, e umed, cafeaua şi aşa costă o avere – deci de ce să nu beneficiez şi eu de un fotoliu dacă tot plătesc şi chiria în preţul cafelei.

Mă aşez. Îmi dau căştile din urechi, mă deszăpezesc pe unde nimeresc (şi aşa staff-ul este nesimţit – curăţă ei cândva), îmi scot o revistă din traistă şi mă aşez să lecturez. Incult ca de obicei, o revistă cu maşini este o selecţie comună în umila mea viaţă. Pagina 17, 18, 24 „hahahahah” … Sperma fermecată, cine dracu’ râde când vine de afară, acum, în aşa hal? Alarmat, îmi „scap” revista pe jos ca să am un motiv să mă întorc, să cercetez ce se întâmplă. Ah, e clar – doi tipi, un cuplu plăcut (argumentez mai târziu) sorbindu-se de toate părţile posibile atât cât le permite conjunctura socială, plini de zăpadă, se duc spre tejghea. Comandă ceva foarte gay şi rozaliu – ce comand şi eu vara.

Finalmente îşi dau fesurile (d-alea cu ciucuri) din cap şi-mi pică faţa. Unul dintre ei era o greşeală pe care am făcut-o acum câteva luni destul de bune. Un bărbat hazliu, fără nici un cusur reperat, însă când l-am cunoscut eu eram într-o… relaţie? obsesie? nebunie? dilemă – aşadar după câteva întâlniri şi ceva erotism nu am mai ţinut legătura. M-a căutat ceva vreme însă eu eram axat pe alte… cretinisme. Apoi când m-am vindecat eu l-am căutat însă… „Numărul format este nealocat”.

„Coaie, arăţi ca un boschetar zici că te-a bătut soarta, eşti îmbrăcat toate culorile, şi încă ai glugă în cap, nu e momentul să faci pe domnul”. Trebuie să-mi ascult glasul raţiunii, o întreagă schema de evacuare, şi am ieşit fără să mă observe cel menţionat. Era aşa fericit, râdea, partenerul la fel. De ce m-aş băga în ceva care ar fi putut fi al… al meu?

Şi atunci m-a lovit, cu sens pozitiv. Dacă el a reuşit să fie fericit fără mine, atunci şi eu pot să fiu fericit fără el. O copilărie, mai ales că între mine şi el nu au fost implicate vreodată sentimente, afară de nevoia de refugiu cred.

Aşa că am plecat mai departe cu treburile zilei. Şi-am realizat două chestiuni. Uneori, înveţi multe dacă rămâi într-o cafenea, în mijlocul iernii. Şi doi… dacă doi bărbaţi pot să fie fericiţi şi să râdă spermatic când vin din iad… atunci şi eu pot.

Până la vremuri mai calde… hold the line – love isn’t always on time.

Smog

8 COMENTARII

  1. Smog observ ca singura constanta la tine e … cafeaua.
    Oare ce te-ai face fara ea?
    Cred ca energia data de regimul lui Robert, doua boabe de mazare umplute cu mac ar fi o alternativa buna.

  2. Ei bine maykey, exista un intreg sistem de alterare. Cafelele mele incep sa se micsoreze, iar un pachet de tigari dureaza mai mult de 24h. Nu spus ca e bine, insa merge spre mai bine.

  3. Smog daca raresti cafeaua si tigarile, o sa ai mai mult timp sa ne incanti cu micile tale „excursi” printre mormanele de zapada. Eu sunt new pe aici si sincer, stau de 3 zile si citesc si citesc, si nu ma mai satur. Cand auzeam la scoala:”Cititi copii, cititi, ca o sa va fie mai usor la Bac!”, ma gandeam ca umflata aia imbracata mereu in portocaliu, face misto de mine. A facut, ca pana la urma am citit si exact ce nu am citit mi-a picat la examen, si a fost ok… sunt descurcaret.
    Oricum pentru o carte nu am atat interes, asa cum il am fata de toate postrile de aici. Momentan cartea ce o citesc este: „Anatomia si fiziologia umana”, ma intereseaza mai mult momentan decat un roman de Sandra Brown sau Anne Rice…al vostru oscarW

  4. Acum cateva zile auzisem pe la tv de unul numit „copilul teribil al Americii” (designer), pai tu esti „copilul teribil al blogului” („copil, ca sa fiu in ton cu expresia). Esti si un entertainer in acelasi timp, cel putin pentru mine, nu in sensul ca rad si ma amuz la problemele tale existentiale fenomenal de catchy descrise, ci pentru ca fara sa vreau citesc „cu sete” ce scrii.
    Si totusi, nu mi te imaginam omul care se fereste de ex, dar motivele pe care mi le imaginez cunoscand cat de cat profilul tau pe baza a ceea ce scrii sunt de inteles.

  5. Ei bine nici eu nu ma imaginam ca omul care se fereste de ex. Insa si general cu fostii mei mereu exista probleme nerezolvate, exista acolo un minim de resurse pentru o conversatie. Cu asta ce era sa vorbesc? Nu era chiar exul meu. Asa ca am facut ce am crezut ca e mai potrivit la timpul potrivit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here