No menu items!

Felicitari Grid, Ultramarian, Rediam!

Acelasi autor

Cum Sunt?

Chestionarele completate vor fi postate pe website-ul în curs de dezvoltare, pe măsura completării lor: www.cumsunt.ro! Scopul poveștilor comunității LGBT este să ofere informații heterosexualilor cu...

Excesul de prea mult curcubeu dauneaza grav sanatatii (mintale)!

Frate, ce aveti toti cu cacatu' ala de rainbow!? Plm, zici ca DarkQ a devenit brad de Craciun. Bine, ideea e ca am observat...

Bunul gospodar isi face vara sanie si iarna car. Uneori.

Rasfoind Internetul, acum cateva zile, am dat peste un articol din publicatia online Ring, un alt tabloid specific romanesc unde fiecare titlu contine macar...

Gelozia, bat-o vina

Am fost un om extrem de gelos si posesiv, m-am mai domolit deoarece pe de-oparte experienta m-a invatat ca nu poti inchide un partener...

Cel mai mare regret din viata mea…

... este ca sunt gay. Pe masura ce trece timpul regret din ce in ce mai mult acest lucru. Ideea de ca lumea gay...
RobertG
RobertGhttps://darkq.net
Se pare ca si robotii se imbolnavesc. Nu as zice ca se scurtcircuiteaza. Dar pot aparea polipi sau tumori in circuit, de rezistenta infinita, care denatureaza auzul si vazul, de alfel divin in “multiplexitatea” sa. Asa au aparut noile masinarii. O masina bolnava (faza nasoala e ca masinile chiar daca sunt bolnave, nu mor), imperfecta, si zgomotoasa, ce emite pe frecvente periculoase si oscilante.

Votarea pentru concurs a luat sfarsit. Voturile fiecarui participant au fost introduse in Excel, adunarea s-a facut automat, s-a verificat, le puteti face si voi daca aveti vreo urma de indoiala.

[nggallery id=94]

Graficele de mai sus sper ca sunt cat se poate de clare.

Premiile sunt urmatoarele:

 

Premiul 1 – Grid – articolul Iubire la distanta

 

Premiul 2 – Ultramarin – articolul Ti-as spune ca te iubesc dar…

 

Premiul 3 – Rediam – Sunt Gay, Romeo

 

Multumiri sponsorilor acestui concurs:

… si felicitari tuturor participantilor!

22 COMMENTS

  1. Ah, era sa uit de cei 250 de karma pentru fiecare participant si 5000 locului 1 (asa am zis ca fac in postul original al concursului). Vi le dau acum.

  2. Măi, vă mulțumesc la fiecare în parte pentru că ați participat la concurs. N-o să încep cu clișee gen “fiecare e câștigător” și “contează să participi si nu să câștigi” din mai multe motive, unul din ele fiind ca eu nu cred în ele.

    Eu am trimis mesaje private la toti ca sa scrie, v-am rugat chiar sa o faceti, vroiam sa vad ce iese. Am sunat să găsesc sponsori să pot să dau de-o înghețată “pe centru” celor ce vor câștiga. La fel am făcut cu votarea, ca să nu avem discuții. Celor al căror număr de telefon l-am avut v-am sunat, v-am trimis SMS iar la restul v-am trimis mesaje private.

    În paralel cu mine, calculele punctelor au fost făcute de Gabriel și Sicmarin, le-a dat și lor aceleași rezultate, deci sansa sa se fi gresit e infimă.

    În rest, totul a depins de voi.

    Sper că a fost o experiență interesantă, v-a ajutat să vedeți cum vă văd cei cu care vă intersectati, aici, pe DarkQ, cum percep alții stilul în care scrieți etc.

  3. Da’ pana la urma,care e supararea?Care sunt nemultumirile?
    Felicitari tuturor!Eu sunt numarul patru. =]

  4. A fost un concurs frumos, cu participare numeroasă şi texte bune.
    Era foarte greu, dacă nu imposibil, să faci un clasament obiectiv.
    Felicitări tuturor!

  5. Felicitari tuturor ca ati avut grija sa nu ma plictisesc in vacanta asta, cel putin pana acum :))

  6. Măi, ce de puncte s-au adunat pe capul meu… e greu să nu mi-l pierd!

    Mie, personal, mi se pare oarecum nefiresc să mulțumești cuiva pentru că te apreciază, atâta vreme cât aprecierea vizează ceva pe care nu-l oferi cu efort sau cu strângere de inimă, ci din suflet și cu bucuria de a da mai departe din darul tău. Însă așa se cade, să mulțumim, chiar dacă în felul acesta ne însușim ceva nemeritat. Pe cale de consecință, rândurile de față (tardive, pentru că am lipsit de pe blog în ultima perioadă) se vor a fi un fel de “Thank you! speech” mai particular.

    Încep prin a spune că ideea de concurs nu-mi este prea dragă, dat fiind că orice clasament rănește bucuria participării și nedreptățește în egală măsură pe toată lumea (asta în cazul concursurilor corecte, căci la cele măsluite nedreptatea lovește în mod inegal).

    Trebuie să precizez de la bun început că am pornit de la premiza că scrisul este o formă de artă, iar faptul că autorul se oglindește în textul său cu mult mai direct decât în cazul celorlalte arte îi face misiunea mai dificilă decât, să zicem, misiunea sculptorilor, a pictorilor sau muzicienilor care nu se prea sinchisesc de problema interpretării. Acesta este un pericol greu de asumat pentru cel a cărui dorință nu este să se exprime pur și simplu, ci să folosească scrisul și exprimarea tocmai ca mijloc de înfrângere a barierelor pe care le impune claritatea.

    Cuvintele nu lasă prea mult spațiu de manevră, teritoriul figurilor de stil fiind singurul loc în care cuvântul poate scăpa de constrângerile definițiilor înspre deschiderea unor alte înțelesuri. Pe de altă parte, accesibilitatea lucrurilor scrise este cu mult mai largă față de cea a operelor de artă în general, ceea ce face ca receptarea unui scriitor să fie adesea în disonanță cu trăirile sale.

    Așadar, nu știu în ce măsură reușita mea la acest concurs mi se datorează mie ca autor cu mare “karmă” pe Darkq, mie ca persoană sau vouă, tuturor, ca destinatari – autori și cititori. În orice caz, mă bucur mult că am avut atâția admiratori și susținători. Aceasta este mulțumirea pe care v-o aduc, alături de mulțumirile datorate în primul rând organizatorului (RobertG, DarkQ’s C.E.O. & Founder), precum și sponsorilor care au pus lucrurile în mișcare. După cum ați și observat, de aceasă dată DarkQ a beneficiat de o atenție nebănuită din partea unor sponsori de renume, cărora trebuie să le mulțumim. Faptul că printre sponsorii acestui concurs se află chiar și autori ai blogului (mulțumiri și pupici lui AlexanderUK!) spune multe despre calitatea umană a acestei comunități nu-tocmai-virtuale.

    Tuturor vă transmit calde salutări, în speranța că încercările noastre scritoricești își vor găsi ecoul, măcar în forma unui necesar exercițiu de autocunoaștere prin ochii celorlalți.

    Nu în ultimul rând, trebuie să spun că acest concurs a fost prima mea ocazie de a și câștiga ceva de pe urma scrisului, lucru la care nu am sperat și care mă obligă într-un fel pe care chiar nu mi-l doresc, dat fiind că scrisul e o formă de libertate, iar libertatea e prea ușor coruptibilă prin ideea de câștig.

    N-am urmărit vreodată ca scrisul meu să placă și altcuiva în afară de mine, dar mi-am dorit întotdeauna ca textele mele să poată transmite cu cât mai multă fidelitate ceea ce simt și, de ce nu, să însemne câte ceva pentru cât mai multă lume. Dacă, prin ceea ce scriu, reușesc să transmit idei, gânduri sau măcar o stare de moment, atunci mă simt mulțumit și împăcat cu mine însumi. Nu de puține ori, chiar obosit fiind, după ce apăsam butonul de trimitere a comentariului resimțeam un fel de eliberare. Scrisul te scapă de-o povară, iar eu mă bucur c-am reușit să-mi deșert sacul aici, pe blog… Iar dacă asta aduce voturi și… karma, cu atât mai bine! Noi să fim sănătoși.

    [cool] – unde-o fi emoticonul ăla cu ochelari de soare, că tare bine mi-ar prinde acum 🙂

  7. Felicitări câștigătorilor și felicitări și tuturor participanților!

    Cele mai multe osanale cred că le merită însă Robert, căruia „i s-a pus pata” să facă ceva frumos din acest concurs. Nu cred că sunt multe bloguri românești care se pot lăuda cu acest gen de concursuri care premiază creativitatea.

    • Fireman, da așa este, eu sunt cea mai bună, fără număr. 🙂

      Grid, vezi că poate îmi iau rolul de DarkQ’s C.E.O. & Founder în serios… si-mi iau un scaun direftoral din ăla mare, mare, mare, in care să mă pierd, nici să nu mă mai văd afară din el. 🙂

  8. Post-scriptum ~

    Referitor la concurs, propun ca pe viitor înscrierea textelor să se facă sub forma anonimatului, ca la Bac, la olimpiade sau la concursurile de admitere. De asemenea, trebuie găsită și o modalitate de anonimizare a exprimării voturilor. Acum a fost un timp prea scurt și, ca orice lucru care e la început poate suferi îmbunătățiri pe parcurs. Nu-i vorbă, că acuzațiile oricum nu vor lipsi, dar măcar vom fi noi împăcați că am făcut tot ce se putea în sensul unei maxime corectitudini.

    Privitor la punctele acordate (mai ales la cele puține), e evident că mi-a fost greu să depunctez autori care de altfel îmi plac foarte mult în afara concursului, dar ale căror texte înscrise mi s-au părut a fi sub valoarea lor și, uneori, chiar în afara ideii de text publicabil. Sigur că e riscant să ai un panel de “experți” care să hotărască dinainte ceea ce merită înscris și ce nu (un fel de preselecție), dar nici nu pot fi înscrise articole de complezență, scrise doar pentru a bifa o prezență în concurs (sau, mai bine zis, pentru a evita neparticiparea). Mai ales în acest caz, în care printre sponsorii concursului s-au regăsit organizații culturale respectabile (din afara României) trebuia făcut efortul unei aplecări mai stăruitoare asupra textului înaintea publicării.

    Dincolo de formă și încadrarea în cerințele formulate pentru înscrierea la concurs, peste criteriile (minimale) de punctare fiecare autor a votat, firește, cu doza sa de subiectivitate. În cazul meu, am preferat articolele cu referințe indirecte și non-explicite. Variantele narative clasice (“am fost”, “am văzut”, “am făcut”…), chiar în condițiile unei povești captivante și a expunerii textului sub o formă literară acceptabilă, mi s-a părut a fi insuficient pentru un concurs de articole.

    Sigur că s-ar putea să nu am dreptate (am și fost taxat pentru filozofare), dat fiind că blogging-ul presupune tocmai claritate, cursivitate, atractivitate (și nu vorbărie criptică), însă am considerat că DarkQ nu este tocmai un blog obișnuit (nefiind un blog “de autor”, ci “de autori”), așa că pretențiile mele cresc odată cu extinderea comunității de autori.

    Trebuie avut în vedere faptul că în zilele noastre actul comunicării s-a blazat foarte mult, comunicarea devenind bazală și obligatorie, aproape ca o vorbire în cod, a cărei funcție primă este înțelegerea cvasi-mecanică a celor transmise pe canalul de comunicare respectiv. Dictatura acestui tip de comunicare este din păcate susținută chiar de către cei mai tineri dintre noi, care nu au apucat să cunoască vorbirea așa cum era ea înainte de epoca expresiilor parazite și a abrevierilor de toate tipurile.

    Acestui mod de anti-conversație (practicat, din păcate, nu doar online ci și în interacțiunile directe între oameni) îi putem opune, cred, scrisul ca metodă de refacere și recuperare a potențialului conversațional al comunicării. Conversația reală nu își propune comunicarea ca scop final și, prin aceasta, salvează comunicarea de la moartea lentă în anestezia vorbirii în cod. Ideile nu trebuie neapărat să circule la vedere, la valoarea lor de piață, pentru a-și face loc în mintea cuiva. Cuvintele, așa cum sunt privite azi, suferă de hipetelie (de o manie a intenției și a unui scop final, a unui telos preconceput), de care presimt că abia așteaptă să scape.

    Hipetelia comunicațională ne face ostaticii unor roluri nefaste, în care interlocutorii dispar pe de-a-ntregul, lăsând locul unor dispozitive umane de explicitare și de clarificare a înțelesului (în sensul excluderii treptate și totale a neînțelegerii, care este fundamantală pentru vitalitatea comunicării dintre oameni). Excesului de pozitivitate în comunicare și încercărilor disperate de eliminare a negativității le putem răspunde, fiecare dintre noi, printr-un sacrificiu propriu pe altarul unor conversații fără miză în plan real.

    Scriind, ne debarasăm nu doar de demonii sufletești care ne macină, ci și de prostul obicei de a răspunde întrebărilor numai cu răspunsuri.

    Dacă o să am timp, poate c-o să apuc să las măcar câte un comentariu la articolele înscrise în concurs, deși e cam târziu. Însă-i mai bine așa, fiecare lucru la timpul său.

  9. Dragilor,

    Voila ca ajung si eu sa scriu cateva randuri, acum, dupa ce festivitatea de premiere s-a incheiat, cortina a cazut, invingatorul a fost declarat si aplauzele s-au consumat deja.

    Eu nu ma socotesc un invingator, pentru ca nu-s, dar ma socotesc un luptator inzestrat cu voluptatea jocului in sine.

    Sarut-mana, asadar, tuturor pentru punctele pe care ati binevoit sa mi le acordati si felicitari fiecaruia dintre voi in parte pentru castigul participarii!

    Felicitari, mai apoi, Grid, din intreg sufletul! Si…un amanunt, daca imi este ingaduit: poate ca e pentru prima data cand castigi de pe urma scrisului tau, dar cu siguranta ca nu e pentru prima data cand esti Number One de pe urma aceluiasi! Scrisul tau chiar e o forma de libertate si nu cred ca ea e coruptibila de pe urma castigului, pentru ca atat libertatea cat si castigul, in cazul tau, au indeajuns de multa vechime cat sa nu se piarda cu firea in fata unei incercari cum este izbanda insasi! 🙂

    La multe aniversari inainte , Robert, si nu, pentru mine nu esti Darkq’s CEO si nici nu vad rostul pentru care ti-ai lua un scaun din acela mare, in care sa te pierzi, pentru ca te-as gasi imediat in el!
    :-)Pentru mine esti Robert, cel impreuna cu care am trecut si prin bune si prin mai putin bune (si le-am invins!) si gratie caruia avem acum, o buna parte dintre noi, cei participanti la acest concurs de vorbe, acces la o bucatica scrisa din trecutul nostru, atata cata va fi fost ea si oricat de neinsemnata ar putea parea in raport cu Istoria.
    Asa ca pentru tine, Robert, dar si pentru restul cititorilor Darkq, iata finalul firesc si cat se poate de muzical al articolului propus de mine pentru competitia ce tocmai s-a incheiat:

    http://www.youtube.com/watch?v=zAAA9U3OKkU

    Acesta e premiul cel mai insemnat, trecutul nostru comun!!!, felul in care am crescut si ne-am maturizat fiecare dintre noi si bucatile acestea, desprinse din noi insine, intocmai ca si tencuiala de pe un perete vechi, bucati care au valoare numai si numai prin lentilele trecutului nostru privindu-le.

    Sa ne traiesti, asadar, Fireman, pentru ca te citesc in continuare: autentic in trairi si sincer si arzand intens in flacari, cum te stiu, in spatele randurilor tale, desi mi-e foarte limpede ca ai crescut si te-ai maturizat frumos si firesc intre timp!

    Un gand bun, deopotriva, lui Firstline, si la cat mai multi ani alaturi de Darkq, pentru ca e parte din familia lui si pentru ca are vocatie de prieten bun si de nadejde, fiind structural un alergator de cursa lunga!

    Sa cresti si tu frumos impreuna cu Darkq, Deiu, si peste 5 sau 15 ani, sa-ti regasesti aici o parte din urmele scrise ale maturizarii tale, puse in cuvintele pe care sufletul tau acum le simte si amintirile, atunci, vor sti sa le pretuiasca!

    Pe restul dintre cei care semneaza acum in paginile Darkq nu am apucat, din pacate, sa-i cunosc personal, dar ii socotesc niste castigatori, pe fiecare dintre ei in parte, si ii citesc cu placere, dorindu-le la cat mai multe aniversari cu impliniri si cu folos pe Darkq, fiecaruia in parte si in echipa, deopotriva, pentru ca tot scria Grid mai sus ca avem de-acum de-a face cu o comunitate nu-tocmai-virtuala pe Darkq!

    La multi ani, Darkq! La multi ani intregii familii!

  10. Cine spunea acum doua-trei saptamani ca daca se apuca Grid sa scrie un articol nu-l voteaza nimeni ? 🙂

    Adevarul e ca a meritat 🙂

  11. Vă salut şi vă felicit pe toţi!
    În sinea mea mi-am dorit mult să câştige articolul lui Grid.
    A fost cel mai aproape de sufletul meu.
    Ştiu, sunt subiectiv, dar asta e.
    Vă mulţumesc la toţi că sunteţi.
    Şi sunteţi frumoşi.

  12. Mulțumesc pentru aprecieri, pentru premiu, pentru timpul acordat citirii articolului!

    Eu nu prea am avut acces la Internet în ultima săptămână, motiv pentru care de abia am reușit să votez, și asta cu ajutorul lui Ferudin. Sper să nu-mi luați tăcerea ca pe o dispariție voită.

    Felicitări tuturor celor care și-au rupt 30 de minute, o oră din timpul lor și au au scris articole bune!

    Sper că nu am pierdut momentul în care Grid cânta pe aici Euphoria sau Zaleilah!

    • Rediam,

      ti-am trimis un mail cu informatoo dspre cum sa intrii in posesia premiului. Asta atunci, luni, cred. L-ai primit?

Comments are closed.

Vezi si...

Pe loc! Fii gata! START!!!

Ei bine, NU. Cum NU?! NU, pentru că NU vreau. Cum adică n-am voie să vreau?!! Ba vreau, și fac! Ești creația lumii în care ai crescut, ești lutul modelat de societate, ești copt de ideile și ambițiile celorlalți. Acum vreau să mă despart de tine. M-am săturat să mă...

Articole din aceeasi categorie