Adaptare hi5 a caprei cu trei iezi:
Kpra coo 3 iezi
Era o data o kpra haladita ce avea ksa in Pipera. Si 3 yezi. Mari bulangii. 1 mai fraer ca altu. Doolcik de kpra le zice intr o buna zi yezilor:
-Dragii mey, eu merg la mall sa iau ceva tzoale, ca s-a lansat colectia de toamna-iarna. Incuiati usha si activati sistemul de alarma, sa nu vina loopul la voi. kand ma intorc, va kant la usha:
“3 yezi bulangii, fug akum la D&G,
Si va aduce mama voo okelari cu rama noua
Ktarama de metal cat zabala de la cal,
Si trei blooze cu sclipici, si adidasi cu “arici”
Un mobil de la Vertu, k sa tzi moara dooshmanu’”
– Ati bagat la mansarda, mici fraeri cokliti ce sintetzi?
– Da, mamook. Tu doote la mall, avem noi grija! Hai, paaaaa, te poooop, kisses :x:x:X
Si kpra pleaca. Loopool era insa dupe zid. Smekerul, kre era numa figuri plin cluburi, moorea de foame. Si le puse gand rau celor 3 yezi. Si-a dres vocea si a inceput sa kante la usha:
– 3 yezi bulangii, ma imbrak la D&G….
Yedool mare, bocna de fraer, a sarit sa deschida usha. Lui ii ajunsese ca cineva zicea “D&G” la usha. Restul nu mai konta. Ceilalti doi i-au zis insa:
– Frate, fratiorul meu, nu auzi k vocea de la usha e groasa??? Mama are voce doolcik.
Nervos, loopul a mers la tunning sa-si dea mai incet bashii la voce. Si s-a intors. Si a inceput din nou sa kante.
Fraerul mare iar a sarit ff horatat sa deschida usha. Probabil de pliktysealaaaaa. Ceilati doi, si-au dat seama orikat de fraeri ar fi fost, k ala mare traieste in loomea lui. Si s-au askuns. Unul in semineu, celalat sub patul kprei, batut in kristale swarovsky.
Ala mare a deskis usha, loopool nu a stat pe ganduri si l-a mankt. Apoi s-a pus pe pat. Sa-si faca digestia. Dar de la un flok de blana ce i-a intrat in nas, l-a luat stranutul. Yedool mijlociu, askuns sub pat, i-a zis:
– Hey, buah, snoof snoof, ai grije d tne!
Loopool l-a extras binishor de sub divan si l-a mankt shi pe el. Apoi le-a looat kptatzanile si le-a pus in geam. Sa o fraereasca pe kpra. Shi a plekt.
Vine kpra de la mall. Incepe sa knte, ala mic ii deschide si-i zice ce s-a intamplat. Kpra se enerveaza maxim, ii cad dekt kateva lakrimi si spune:
– Ii iau glanda la bulangiu!
Il soona pe mobil si-i spune:
– Loopoole, sti k te ioob3sk ff mooooolt, hai sa bem ceva, vreau sa traiesk klipa cu tine! Mercic!
Loopool vroia de moolt sa o fak pe kpra, ashea ca nu a mai stat pe gandoori. Si a fugit la vila ei din Pipera.
Kpra i-a deskis usha, l-a invitat sa stea pe canapeaua cu swarovsky si a dat drumul l-a super skoola audio din living. Loopool a inceput sa askoolte, apoi sa urle, sa-i dea sangele pe nas si a murit in kinuri. De ce?
Capra, dragii mosului, ii pusese un cd cu versiunea originala a povestii lui Ion Creanga. Care suna cam asa:”…Ticalosul si mangositul! Ei las’ ca l-oiu invata eu minte. Inca se ranjea ma mine catodata si-mi facea cu maseaua. Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede el. N-am sarit peste garduri niciodata. Ei taci, cumatre, ca te-oiu dobzala eu! Cu mine ti-ai pus boii in plug? Apoi tine minte, ca ai sa-i scoti fara coarne!”
Mult peste puterea de concentrare a hapsanului lup. Creierul lui nu a facut fata avalansei ce se revarsa neindurator din boxe. Si a crapat.
Punguta cu doi bani pe cand? 😀
Intreaba si tu. Sunt absolut convins ca se poate.
Normal ca se poate dar nu se vrea 😀
😀
pt cine doreste sa inteleaga cum ne influenteaza povestile viata de adult – poate citi:
http://groups.google.com/group/psi-net/browse_thread/thread/0849ce54f09c9bac
http://psihologie.myphpbb.eu/forum/viewtopic.php?t=1320
http://psihosexologie.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=102&Itemid=74
si alte materiale din analiza tranzactionala
Iata mai jos o alta analiza psihologica Multe persoane s-au “revoltat” cind au citit Analiza Scufitei rosii…Cind sintem obisnuiti sa gindim o viata intr-un anumit fel, este dificil cind cineva vine si ne rastoarna conceptiile. Am sa scriu cite ceva despre Analiza tranzactionala – si ce inseamna ea – ca sa intelegem mai bine ce e cu povestile. (in alt episod – o sa scriu ce influenta au amintirile unice din copilarie in viata noastra de adult ). Din experienta mea de 8 ani ca psihoterapeut si clinician, am observat ca multi copii (din generatia de acum) reactioneaza destul de negativ la cite o poveste (Capra cu 3 iezi, Alba ca zapada etc) pe care pe noi – aparent nu ne speria…..si nu ne traumatiza. O sa spuneti poate ca multi copii au fobii si ca sint normale la anumite virste….Da, evident sint normale la anumite virste…insa de ce sa le accentuam cu altceva….? Spre exemplu de ce sa ii spunem unui copil ca il ia lupul daca nu e cuminte….sau ca vine Bau bau ? (pe termen scurt ne scuteste pe noi de efort insa pe termen lung….face f f rau ). Sa nu uitam copilul nu are logica formata ca noi adultii si el intelege lumea prin gindirea magica….Uneori si noi adultii gindim magic – negativ (ex: daca mie nu imi e bine e posibil sa nu fie buna lumea – acest fenomen se numeste gindire afectiva si proiectie ). Ce-ar fi sa invatam ca sintem responsabili pt ceea ce spunem copiilor nostri….?
Berne – creatorul analizei tranzactionale – spune asa – fiecare om isi creeaza destinul “scenariul de viata”. Povestile au a face cu scenariul de viata – de aceea intr-o sedinta de psihoterapie cind o pers spune ca ii placea Ursul pacalit de vulpe (cind era mica) – si in viata reala ca adult se observa ca se lasa adeseori “pacalita”. Un copil nu are capacitatea logica a adultului de a isi explica niste lucruri in poveste….si o ia ca atare…..de aceea este indicat sa ne folosim noi adultii imaginatia si creativitatea si sa inventam povesti – cu un scenariu pozitiv. Daca o persoana se simte victima sau salvator in viata sa tot timpul atunci asta inseamna ca are in spate o decizi edin scenariul ei de viata.
De citit :
E Berne (psihiatru), Ce spui dupa Buna ziua? – ed TREI
iata povestea – nu cunosc autorul:
Scufita rosie, analiza psihologica
Date: Scufita Rosie este fetita cuminte.
Analiza: Din start ne dam seama ca este vorba despre o minora de care copiii, in rautatea lor, si-au batut joc cu aceasta porecla, probabil din cauza unei caciulite rosii crosetate de mamica ei, pe care fetita o poarta des din cauza unei sensibilitati fizice la frig in regiunea craniului.
Asadar avem de-a face cu o bolnava marginalizata si descurajata de societatea din jurul ei.
Date: Scufita merge zi de zi cu cosuletul cu mancare la bunicuta care locuieste in padure.
Analiza: Nici o bunica normala nu locuieste in padure. Singura explicatie este ca aceasta bunica a primit in urma retrocedarilor cateva hectare de teren impadurit. Este stiut ca taranii nu se gandesc mult ca sa prade padurea de lemne, mai ales inainte de venirea iernii.
Asadar aceasta bunica este o scorpie zgarcita care si-a facut casa in padure (oare nu tot din lemn taiat fara aprobare de la Ocolul Silvic?) si sta acolo ca sa-si pazeasca avutul.
Teoria ca este vorba de o baba ticaloasa se verifica prin faptul ca in loc sa plateasca un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinta neajutorata si bolnava) sa faca zilnic naveta din oras in padure, fara sa-i pese de pericolele la care o expune pe biata fata.
Date: Scufita Rosie se intalneste cu lupul care o descoase in privinta drumului ei.
Analiza: Deja intram intr-o zona a fanteziei bolnave. Unu la mana ca in Romania lupi mai sunt tare putini, doi la mana ca se feresc de om ca de dracu iar trei la mana nu vorbesc si chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau cadavru bun de rontait. Singura explicatie este ca Scufita Rosie s-a uitat atat de mult la Animal Planet incat cunoaste obiceiurile lupilor si le poate intelege scheunaturile.
Date: Lupul o ia inaintea Scufitei care se opreste la cules de flori, isi preface vocea, intra la bunica, si o inghite.
Analiza: Nu mai stam sa analizam faptul ca multe flori prin padure nu-s, numai in luminis. Dar trebuie spus ca nu e frumos sa inveti copiii ca e in regula ca atunci cand ai o treaba de facut, sa te opresti la cules flori fara sa stii daca nu-s cumva specii protejate si in consecinta, pe cale de disparitie. Lupul in schimb pare un personaj menit sa fie bataia de joc a creatorilor de basme. Daca citim si “Cei 3 purcelusi” sau “Capra cu 3 iezi” observam un model bine definit. Lupul este un individ manat de dorinta perpetua de a navali in casele oamenilor. Foloseste toate tertipurile: imita voci si daca nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf. Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual. Bunica musca momeala si-i da drumul. Iata cum este prezentata imaginea unei persoane in varsta: o senila care nu stie sa faca deosebirea intre un urlet de lup si glasul propriei nepoate. Cu aceasta imagine vor ramane copiii nostri.
Date: Lupul se imbraca cu hainele bunicii, se pune in pat unde il gaseste Scufita Rosie. O ademeneste prin vorbe sirete sa se apropie si o inghite si pe ea.
Analiza: Asta intrece orice rusine. Sa-l dea pe lup drept travestit, ei asta inca nu am mai auzit. Ce fel de minte bolnava poate spune la copii asa porcarii? Iar dialogul purtat cu Scufita e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dintii, si mai ce?! Iar el raspunde invariabil cu minciuni menite sa o aduca pe Scufita in pat langa el. De aici deducem: corupere de minori si perversiuni sexuale!
Date: Apare vanatorul care impusca lupul si le elibereaza pe Scufita Rosie si bunica.
Analiza: Ce cauta vanatorul in casa bunicii? Doar daca n-a venit cu gand ascuns. Apoi ce cauta la vanatoare de lupi pe proprietate privata? Din doua una: sau e un braconier nenorocit sau e un stab mare de la Bucuresti care plateste sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale sadice. In oricare dintre variante, ar trebui sa fie infierat de creatorul basmului si nicidecum glorificat pentru fapta sa mareata.
Finalul povestii este sinistru: lupul zbatandu-se in ghiarele mortii (si ne mai intrebam de ce avem copii dereglati din toate punctele de
vedere) “elibereaza” cele doua femei. Adica avem oroarea sa asistam la aparitia a doua fapturi partial digerate care se pare ca nu au murit ci cu nonsalanta isi reiau firul vietii.
Asemenea inchipuiri a unei minti bolnave se servesc zilnic copiilor intre 2 si 7 ani. Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale:”Alba ca Zapada” – auzi Alba si ea traieste in padure cu 7 barbati.:)
e mai faina decat povestea clasica
Acuma n-am timp, dar SIGUR o sa revin, ii multumesc prietenei care mi-a dat adresa!