No menu items!

Cum e să trăiești la maxim!

Acelasi autor

Lipsa de esență a cuvintelor

”Dragul meu prieten drag, Îmi pare atât de rău! Nu am vrut să ajung niciodată aici! Poate că prin ce o să-ți spun o să...

Oare cine să fi fost?

În acea noapte de sfârșit de octombrie, rătăcisem o zi intreagă prin Parâng, iar lăsarea nopții nu ne-a prins la cabana la care trebuia...
Raphael
Raphael
Nu stiu altii cum sunt...

M-am bucurat atunci când am aflat ca în acel an universitar Alex va locui cu mine in camera de camin (de multe ori bucuria începutului poate ascunde mult neprevăzut și poate aduce multa suferință; de aceea mi se pare ca la orice început cea mai bună atitudine e să fii reținut). Alex nu era un student foarte bun. Facea parte din aceea mare categorie de studenți care veniseră la facultate doar pentru a avea o diplomă și de aceea putea savura din plin toate plăcerile vieții de student. Nu imi aduc aminte să fi discutat vreodata cu el ceva ce ținea de cursuri si seminarii. În schimb învățam pe zi ce trece cum e sa traiesti la maxim. Adica: să-ti pierzi nopțile prin cluburi și pe la chefuri, am invațat sa joc biliard, poker…

Cred ca primul impuls sexual legat de el a avut loc la școala. La un curs (stateam unul langa altul) ne distram de minune făcând mișto de ceea ce ne preda un profesor batran și cam ramolit, de altfel. Culmea e ca m-a dat pe mine afara, care, pe cât puteam, încercam sa mai temperez elanurile de distractie ale lui Alex.  Peste cateva minute a ieșit și el (iși ceruse voie la toaletă!), eu fumam aplecat peste balustrada de la intrarea in facultate și mi-a spus, strângându-mă de fund: ”Ce fund fain ai!  Daca ai fi gagică, ce ți-aș trage-o!”

Devenisem foarte intimi în scurtă vreme. La duș, ne admiram penisurile și Alex râdea când al meu se îngroșa văzând cu ochii, în asemenea situație. Era o intimitate ciudată, toate aluziile sexuale pe care le făceam amândoi păreau firești, însă în mintea mea se petrecea cu totul altceva. Încerc să rememorez acum punctul precis în care am început să îl doresc și nu reușesc. A fost o combinație între dorință fizică și gelozie (Alex avea prietenă pe care o înșela la greu, eu însumi fiind pus în situația de a-l scoate de multe ori din banuieleile pe care ea le avea despre el).

Oricine știe cum arată o cameră de cămin. Paturile noastre erau la o distanță de circa un metru. Erau orele prânzului și prietenul meu dormita. Imaginea lui de-atunci nu am uitat-o: purta niște blugi strâmți și înnebunitor de sexy, pieptul robust cu câteva fire de păr. Gândurile și sentimentele nu-mi dădeau pace, ardeam de dorință și-mi era frică totodată de reacția lui. Tremuram. Am început să-l mângâi pe părul negru și sclipitor. Am coborât mâna pe spate până în dreptul șoldurilor și apoi mai jos; nicio reacție din partea lui. Am continuat să-l mângâi pe spate, pe picioare și, bineînțeles, pe fund. Nu protesta. M-am aplecat și l-am sărutat fin pe buze. Și-a tras capul într-o parte. Am coborât cu săruturi pe tot trupul, pe șolduri și pe burtă. Prin blugi, se întrezărea forma forma instrumentului său… Nu am mai rezistat tentației și i-am luat-o între buze…

La un moment dat m-am retras în patul meu și el a continuat să dormiteze (pentru cei curioși: nu a avut loc nicio finalitate!). Peste vreo oră când ne-am privit în ochi, am început să plâng ”ca o gagică”.  Simțeam că se produsese ceva iremediabil, că trecusem în altă categorie de oameni, că aveam să port de acum un stigmat ireparabil. Pe stradă, în acea zi, aveam impresia că toată lumea se uita la mine și că pe chipul meu exista ceva care trăda ceea ce făcusem. Alex m-a liniștit atunci spunându-mi că nu s-a întâmplat nimic care să afecteze prietenia noastră. Am crezut că această experiență va rămâne fără urmări. Și totuși… la câteva săptămâni, acea scrisoare.

Nu-mi place sa-mi reamintesc ce s-a întâmplat în lunile ce au urmat: mutarea mea din cămin, zile nesfârșite fără a-l vedea, ochii lui străini care abia dacă îmi mai aruncau vreo privire; la banchetul de după terminarea facultății la care el venise cu prietena lui,  eram trist de moarte (colegii mă întrebam ce am, ce s-a întâmplat) deși stăteam lângă el la masă. Colegii mei, inclusiv el, erau extraordinar de veseli, azvârleau cu spor paharele pe gât și programaseră ca după petrecere să dea împreună o raită prin cămine după gagici. Eu aș fi dorit să rămân cu Alex, să mergem să ne plimbăm noaptea pe aleile parcului și să ne strângem în brațe. Singur, pe drumul spre casă, plângeam bezmetic.

Epilog

Alex s-a însurat cu prietena lui din facultate și are un copil. M-am întâlnit cu el la vreo doi ani de la terminarea facultății. Eram stingheri amândoi, nu știam ce să ne spunem, am vorbit doar banalități. De vreo câteva ori l-am ocolit când l-am văzut pe stradă. Acum câteva săptămâni m-am întânit cu o prietenă a soției sale care mi-a povestit de aventurile amoroase ale lui Alex și de unul din scandalurile lor conjugale recente: Alex, beat, a fost găsit în pat cu un bărbat. Cine știe dacă o fi adevărat! Prietenul meu nu este încântat de ideea de a povesti aceste lucruri pe blogul darkq. Crede că este o poveste tristă, de care ar fi bine să nu-mi mai aduc aminte!

Previous article
Next article

23 COMMENTS

  1. Interesanta povestea de fata. Tocmai asta vreau sa descopar. Daca intr-o relatie dintre doi baieti sau doua fete exista sentimente adevarate sau totul se ruduce la placere.
    Personal cred ca putini dintre voi au o relatie de durata. Multi umbla din floare-n floare. Gasind acest lucru cool si normal. Insa pe de alta parte ii vezi cat sunt de nefericiti. Nimanui nu-i place sa fie un simplu experiment sau o alta “victima” pe lista cuceririlor.
    Sunt curios sa invat de la cei care se considera mari specialisti insa atunci cand privesc la esecul relatiilor lor raman cu un gust amar, deoarece le lipseste autenticitatea.

  2. @ Advocatus
    Personal crec că puţini dintre voi ( bănuiesc din context că eşti straight )aveţi o relaţie adevărată. Probail că e natura umană ( gay sau nu ). Majoritatea hetero apucă să se căsătorească, fac copii şi asta îi obligă să rămână într-o relaţie goală de orice urmă de iubire . Noi încă nu avem in ADN această instituţie de aceea părem mai liberi, Nu ştiu cum e mai bine, ştiu însă că nu e mare diferenţă nici aici între gay şi hetero
    @Ralph următorul va fi cu noroc, ştiu eu sigur…

  3. Avocatus,
    Nu e nimic nou sub soare; ce a fost va mai fi, ce s-a întâmplat se va mai întâmpla. Eşecurile au existat şi vor exista şi de acum înainte. Din această cauză nu cred că ar trebui niciunul dintre noi să ne ghidăm vieţile după trendul general pentru că fiecare avem vieţile noastre, situaţiile noastre, şi chiar dacă până la urmă nu trăim cu nimic mai extraordinar decât alţii, totuşi faptul că este vorba de mine sau de tine ca şi indivizi, asta face lucrurile să fie totuşi autentice – oricât de neinteresante ar părea la prima vedere.
    Întâmplarea de mai sus este doar una din n poveşti care există pe lumea asta, fiecare cu particularităţile de rigoare. Am fost şi eu ispitit să judec viaţa prin prisma experienţelor celorlalţi, şi chiar să mă las doborât de experienţele personale. Însă eu cred că voiajul meu nu s-a terminat şi că ceva original va apărea şi pe strada mea – la momentul şi timpul hărăzite de soartă.
    😀

  4. Ralph
    Superb si totodata trist. Dar nu trist pe deplin. Pentru ca eu spun asa: tu nu ai pierdut nimic, ba dimpotriva ai castigat informatie si iubire. Prietenul tau a vrut sa vada cum e sa iubesti un barbat asa cum ai facut tu cu el. Si poate te-a inteles. Dar dupa momentul in care a vrut sa vada cum e cu altcineva decat tine, cu siguranta ca s-a simtit atat de vinovat fata de tine, pe care te-a iubit, incat nici macar nu a avut curajul sa vina sa iti spuna ca da, te poate iubi si el la fel.

  5. in general, un tip care se considera hetero (adica faptul ca nu ii plac sau nu il incanta contactele sexuale cu baieti) si incepe sa fie curios, el incepe sa exploreze parca in mod stiintific starea proprie din timpul primului act sexual cu un tip incat tipul respectiv este de fapt pentru el un obiect de studiu. Nu se implica nimic decat senzorii sexuali.

    Cu siguranta ca in timp ce si-a dat seama ca i-ar placea si partea sexuala din ceea ce simtea cu tine, atunci cu siguranta ca ai fost in mintea lui si ca a facut dragoste de fapt cu tine. Nu ar fi rau sa il contactezi.

    Oricum tu trebuie sa treci peste asta. Mai devreme sau mai tarziu. Sper ca prietenul tau actual sa te inteleaga si sa te lase. Oricum inevitabilul, daca ar exista, s-ar intampla mai devreme sau mai tarziu.

    Deci… eu cred ca inca te mai iubeste. Poate mai mult.

  6. FireMan inainte de a da explicatii stiintifice vezi ca ai scris acel mesaj la o ora in care trebuia sa visezi, adica sa dormi.

    Hai sa traim in armonie cu noi insine, cu natura noastra umana, cu ceilalati si apoi sa dam lectii de sexualitate!

  7. 🙂 ce are ora cu armonia? eu dorm mai tarziu. si nu dau explicatii stiintifice, doar imi dau cu parerea. Doar tu vezi asta, ca eu dau lectii de sexualitate. Eu am incercat sa spun ceva., nu incercam sa par ceva. Concentreaza-te pe subiectul celor spuse de mine, nu pe persoana mea. Eu pot sa nu exist pentru tine, dar ideea mea exista PENTRU TINE.

  8. Am gasit o perla faina pe blog: cineva se intreaba daca intre doi baieti sau doua fete pot exista si sentimente ¨adevarate¨ (de parca ar exista si sentimente neadevarate) sau totul e doar o simpla placere. Eu credeam ca, daca n-a reusit nimic altceva, blogul acesta macar a reusit asta sa arate: ca pot exista sentimente intre doi oameni, indiferent daca sunt sau nu de sex opus.

    • 🙂 Dap, din astea mai sunt… fericire adevarata, traire adevarata si alte chestii adevarate.

      Pana la urma, nici un text nu trebuie luat ca adevarat pentru fiecare. 😛

  9. Fericirea adevarata este fericirea ce se potriveste manusa cu propria persoana, nu a altuia. La fel Adevarul este doar acela care ne convine fiecaruia in parte cel mai bine. Nu stiu de ce atunci cand se scrie ceva, se cauta modul de aplicare a ideii scrise cu sinele celui care citeste. Si pentru ca nu se potriveste, atunci reactia cititorului este aceea de a acuza autorul ca nu este detinatorul adevarului absolut, valabil pentru toata lumea. Nu exista Adevar sau Traire superioara “universala” ci pentru fiecare reprezinta o alta viziune. Evident ca cele spuse de autor sunt valabile pentru sine insusi, nicidecum pentru altcineva. Cred ca nu trebuie sa repet dupa ce scriu cate ceva ca acele lucruri despre care vorbesc sunt viziunea mea, care se aplica existentei mele in mod convenabil, si nu asupra altora. Da, am tendinta sa vreau sa impartasesc ceea ce simt, dar asta nu ma condamna in a fi un inchipuit detinator al Adevarului absolut, in contrast cu celelalte ideologii si puncte de vedere din acest mediu virtual.
    Eu incerc sa iau din ceea ce se scrie doar ceea ce imi poate FOLOSI mie. Nu ma compar cu cel care a scris ci il vad ca pe o posibila trambulina pentru mine. Eu privesc spre mine insumi cand scriu ceva. Sau cand citesc ceva. Nu am treaba cu restul. Toti sunt nebuni in afara de mine si in “nebunia” mea, ma simt bine 🙂

  10. Omul este un “animal social” a spus Aristotel. Traim intr-o societate de aceea nu putem fi indiferenti la parerea sau filosofia celuilalt.

    FireMan daca tu a-i fi intr-un scaun cu rotile a-i gandi altfel, a-i vedea ca esti dependent de altcineva. Viata noastra, alegerile proprii au o influenta asupra celor pe care ii iubim, asupra prietenilor, asupra societatii.

    Omul nu a fost creat ca sa fie singur. Omul nu e o insula. A iubi presupune doua persoane unul care iubeste si unul care se lasa iubit.

    Din pacate tu te consideri autosuficient. Din acest spatiu e greu de iesit dar nu imposibil.

  11. FireMan: trebuie sa avem grija de sanatatea noastra. In consecinta: noaptea e pentru dormit (eventual distractie dar nu mereu), ziua pentru a lucra (cat este necesar) si inima pentru a iubi.

    Viata sexuala traita corect influeteaza armonia in noi.

    Ai grija de sanatatea ta.

  12. RAPHAEL, epilogul mi-a starnit un ras cu lacrimi si sti care e partea cea mai amuzanta?
    Ca avocatus trece printr-o situatie asemanatoare ca Alex al tau si da sfaturi sau se contrazice, in situatia cand nici el nu stie de fapt ce este sau ce vrea. Iar faza asta cu fericirea conjugala, prins cu alt barbat in pat, ma da pe spate si ma intreb cine si ce pierde sau gastiga amanand la nesfarsit o decizie pe care trupul ti-o transmite din timp, dar creierul te saboteaza ca sa treaca timpul, pana ajungi la 80 de ani flescait, ramolit, dar dornic de pula tanara, ajungand un pedofil nevrotic.
    Si bai doamnelor care va dati domni sau domni care mai sunteti doamne cateodata, DRAGOSTEA NU TINE CONT, de rasa, religie, varsta, aspect si bineinteles, nici de orientare sexuala.

  13. Cristy! Oare crezi ca totul se reduce la sex? Nu cred. Daca e sa ma consider imatur, accept acest lucru din punct de vedere afectiv. Pentru ca de aici pleaca multe lucruri.

    Tocmai aici e filosofia lui Robert, relatiile gay sunt mai mult decat instinct, se bazeaza pe incredere sinceritate si multe altele.

    Chiar daca trece timpul, sper sa invat sa nu regret. Au fost gay care au murit pe la 30-35 de ani si ce au rezolvat?

    Nu neg descrierea pe care mi-ai facut-o: faptul ca sunt confuz. Prefer sa fiu sincer decat sa te mint sau sa ma ascund dupa cuvinte.

  14. Avocatus, nu trebuie sa te iei dupa nimeni de pe acest blog sau de pe vreun alt site.

    Nu se pot generaliza, intr-adevar, regulile dupa care unii sau altii se simt guvernati. Daca Maykey simte ca viata lui inseamna traire in sensul “fute ca timpu’ trece” e strict treaba lui. Daca Non_lose se simte bine pe Romeo si il ajuta… e treba lui. Daca Firstline simte ca traieste visand la un anumit tip de iubire…. e treaba lui. Si lista poate continua.

    Nimeni nu e indreptatit sa spuna cum e corect, sa dea sfaturi despre “fericirea adevarata” in conditiile in care el insusi nu e fericit. :laugh:

    Incearca sa nu cazi in capcana “sfaturilor”… poate eu sunt un schizofrenic, poate sufar de mania persecutiei… mai stii 😉 ? De ce te-ai lua dupa ce zic eu sau altii?

    Fiecare isi traieste viata exact asa cum doreste! Asa ca… take your time… fa ce vrei… cand vrei… cu cine vrei… acorda-ti timp sa te descoperi cine esti cu adevarat si c’est la vie.

  15. Tocmai acest lucru incerc sa-l fac. Inca sunt pe Blog deoarece consider ca am gasit un ambient in care se poate discuta fara a jicni.

    Doar prin dialog si sinceritate se poate aprofunda un segment al realitatii. Ma ajuta aceste discutii caci in nebunia mea sper sa gasesc un raspuns.

    Multumesc de intelegere

  16. Am tacut destul, ca autor al articolului, si vreau totusi sa le multumesc celor care l-au citit si l-au apreciat. Insa nu vreau sa risipesc vraja si sa procedez ca in cazul unor filme in care ultimul episod este dedicat modului cum a fost facuta filmarea. Nici eu nu inteleg multe din cele ce s-au petrecut atunci cu Alex. Am avut de multe ori tentatia sa-l sun, sa-l invit la o cafea si sa incercam sa lamurim lucrurile, sa-l intreb ce a simtit sa-i explic ce am simtit eu. Si totusi, acum, la aproape 10 ani distanta cred ca nu are rost sa lamurim nimic. Eu cred ca o relatie chiar intre oameni foarte apropiati nu poate fi autentica 100%. In relatia cu Alex am avut de multe ori dorinta unei relatii in care sa ne contopim individualitatile, ”sa devenim unul”. Acum nu mai cred in asa ceva. Am convingerea ca o relatie intre doi oameni care se iubesc trebuie sa aiba si o doza mare de rationalitate. Nu (mai) cred in relatiile care se bazeaza doar pe sentimente.

  17. Cum e să trăieşti la maxim!
    E minunat! De câţiva ani încoace am început să învăţ cum să trăiesc la maxim. Adică să mă bucur de fiecare oportunitate pe care viaţa mi-o oferă, să nu las să treacă pe lângă mine nicio ocazie care să ma fericească. Dacă înainte eram închis în carapacea mea (datorită şi zbaterilor mele ce ţineau de identitatea mea sexuală), aproape ursuz, mi-am zis că dacă eu nu fac ceva, nimeni n-o va face pentru mine. Şi de atunci nu mă feresc să fiu copil când e loc de aşa ceeva, să fiu artistul când se iveşte ocazia, să fiu cititorul când am ceva bun de citit, să fiu seriosul când situaţia o cere, să fiu bucătarul experimentator când am poftă de ceva, să fiu cântăreţul meloman când mi-e dor de un cântec, să fiu omul direct când nu e loc de eschivare, să fiu omul naturii când sunt îmbrăţişat de ea, SĂ FIU… etc. În câteva cuvinte, să fiu eu! Şi e bine aşa.

  18. Textul tău mi-a adus în față o mulțime de amintiri. Mi-a plăcut foarte mult.

  19. Multumesc FirstLine! Iti urmaresc de ceva vreme replicile de pe blog. Mai sunt vreo trei-patru pe acest blog carora le urmaresc in mod regulat comenturile, pentru ca mi se par cele mai personalizate si originale. Initial as fi vrut sa fiu mult mai “activ” pe darkq. Mi-am dat seama, insa, la un moment, dat ca multe din cele pe care as fi vrut sa le spun sunt consumate, experientele mele nu sunt unice… Asa ca n-o sa intervin decat atunci cand voi fi convins ca intr-adevar am ceva de spus.

Comments are closed.

Vezi si...

Credeti ca ne strica sa fim putin str8 friendly?!

De mult timp imi spun ca ceea ce ne face pe noi toti sa nu fim acceptati de societate este faptul ca noi nu stim sa ne promovam partile bune. Nu scoatem in fata modelele. Nu aratam oamenii de cultura, economistii, politicienii, oamenii de stiinta care simt la fel...

Articole din aceeasi categorie