Acasă Zi de zi Copiii la indigo sunt si pe DarkQ?

Copiii la indigo sunt si pe DarkQ?

1014
94

De multe ori vazand si observand anumite fenomene climaterice, sociale, umane, familiale, practic tot ce insemna viata pe pamant, istoria si evolutia lor, viteza din ce in ce mai mare cu care se schimba viata cotidiana a individului, in primul rand a mea, viata mea, am inceput sa fiu atent si mai mult sa primesc informatiile necesare, aparent fara intentie  dar de fiecare data exact raspunsul de care aveam nevoie, prin diverse moduri, uneori inexplicabile, o plimbare prin oras cu vizita unei librari, in care intamplator imi cade sub ochi o anumita carte, intalnirea unei persoane care ma trimite exact catre aflarea unui raspuns, discuti intre oameni  sau emisiuni la tv, din care rasuna exact cuvantul sau fraza care sa imi dea posibilitatea sa aflu cum sa caut anumite informatii, ect.

Am inceput, sa realizez in timp ca toata curiozitatea mea si toate informatiile primite, chiar daca din domenii diferite, incep sa aiba o utilizare in chiar anturajul meu. De aici a inceput si deja am facut si stagiul necesar pentru a fii un bun paracticant. O sa intrebati ce practic, ce domeniu, despre ce vorbesc.  O sa aflati citind mai departe.

OMENIREA SE SCHIMBA,  cred ca asta nu mai este o noutate pentru nimeni si toti simtim intr-un fel sau altul aceasta schimbare. Uni oameni percep cu speranta, altii cu neincredere, alti cu frica, dar exista un grup care percep altfel, la alt nivel, aceste sentimente / fenomene, fiindca stiu ceva. Ei stiu catre ce se indreapta omul, omenirea, UMANITATEA.

Ei stiu sa invete, sa primeasca, sau chiar se nasc cu anumite talente. Cei care se nasc cu aceste talente nu pot sa faca diferenta intre vechi si nou, de aceea a trebuit sa existam noi cei vechi care invatam aceste talente pentru un singur scop.

Trebuie sa intelegeti voi, aceste talente, alex, Adi, danu, essentiales, FireMan, FirstLine, Ferudin,  mary, paul adrian, peter enciclopedia, RobertG, smog, grid care te da pe spate la unele comenturi, rauss neimblanzitul,… ca voi aveti aceste talente din nascare … Domnilor, nu stiti sa faceti diferenta intre,  a avea si a dobandi.

Tocmai de aceea EU, cel vechi spun…  ATENTIE CUM FOLOSITI ACESTE TALENTE !!!

Eu am invatat din greu si a trebuit sa trec peste multe obstacole de mentalitate, principii, ca sa ajung undeva la 5% din capacitatea voastra mentala si singurul motiv pentru care am ajuns aici, este pentru a va trage de urechi, aratandu-va cealalta fata, pe care voi nu o cunoasteti.

Aveti un  potential care pe mine de multe ori ma sperie, stiind ca puterea corupe, putand  sa alunecati de  partea negativa, distructiva.

Discutia despre bine si rau, in contextul actual al evolutiei umane incepe sa devina perimata. Daca eu am inteles ca binele si raul se completeaza, voi sunt sigur ca intuiti mai departe, probabil o lume in care raul cu binele conlucreaza la construirea drumului catre noua dimensiune care deja a inceput.

Voi faceti fiecare parte dintr-una din cele patru categorii, fiecare cu ce are de facut.

Voi sunteti pionerii umanitatii de maine.

Eu sunt mandru ca traiesc asemnea vremuri si am onoarea sa fiu alaturi de voi, dar atunci cand va trebui sa corectez anumite tendinte,  sa fiti sigur ca o voi face,  fiindca asta este scopul existentei mele si a altor vechi asemanatori mie, care prin cunostintele, rabdarea, intelegerea fenomenului, va ajutam sa cresteti / dezvolta talentele native pe care le aveti voi. Noi cei vechi, suntem intermediarii intre ce a fost si schimbarea pe care o aduceti voi, asa cum si voi la randul vostru veti fi intermediarii catre ajutarea copiilor de cristal, care vor definii in final omenirea noua.

 

Mai multe informatii le puteti avea din link-urile de mai jos, iar dupa ce ne vom intalni cu totii, voi sti din ce categorie, apartine fiecare.

 

http://copiii-indigo.ro/index.php?p=2

 

http://www.cristal-life.ro/articles.php?id=38

 

94 COMENTARII

  1. Frumos articol 🙂
    O singura mentiune am de facut: Nu cred ca esti doar vocea unui „eu cel vechi”. Prin sinceritatea si franchetea de care dai de multe ori dovata in cele scrise, as putea sa te incadrez la in randurile celor talentati, desi „chemarea ta” este aceea de a proteja acele voci clare in generatiile de astazi.

  2. Daca ar fi sa fac o comparatie intre mine si tine, talentul tau in arta scrieri si al gandirii, il depaseste cu mult pe al meu. Eu nu stiu daca m-as incadra in lista celor talentati, foarte rar se intampla sa pun punctul pe I intr-un comentariu.
    Dar u te incadrezi cu brio atat in categoria celor vechi cat si in categoria celor talentati !

  3. @FireMan
    crede-ma, atunci cand veti atinge apogeul talentelor voastre si ve-ti deschide arilpile in toata marimea si frumusetea lor, din inaltul cerului, altfel veti vedea lumea.

    @Robert
    Un mic amendament. Etapa pe glob.
    Romania are 3[trei] centre energetice benefice si este singura tara din lume care are atat de multe. Sunt tari care nu au deloc.
    Romania se pare ca este taramul unde au trait Adam si Eva, in sensul de prima zona geografica unde sa descoperit cea mai veche civilizatie, mai veche decat cea sumeriana.
    In Romania se nasc cel mai mare procent de copii la indigo.
    Romania la momentul actual este cel mai liber mediu media, unde apar emisiuni si carti care in chiar tarile ocidentale sunt excluse de la publicare.
    Romania este atacata acum direct de forte oculte care cunosc importanta acestui taram fermecat in formarea viitorului pamant.
    Din Romania v-a pleca valul schimbari si tot la ea se va intoarce, dar cu inmultirea oamenilor din noua generatie, care vor trai in lumina.
    Voi sunteti cei care trebuie sa va atingeti apogeul, ca toate acestea sa se intample.

  4. Chiar dacă e adevărat că oamenii au niveluri diferite ale conștiinței, împărțirea lor pe astfel de niveluri mi se pare destul de periculoasă, ajungând în final să semene cu o segregare.

    Trebuie avut în vedere că cel/cei care fac o astfel de împărțire nu o pot face decât prin prisma propriului nivel al conștiinței și, ca atare, orice astfel de clasificare nu e deloc inocentă, oricât de „obiective” ar putea părea criteriile folosite.

    Mai mult decât atât, ideea că unii oameni ar putea avea încă de la naștere un nivel mai înalt al conștiinței decât semenii lor este foarte greu de susținut, copiii având o mare capacitate de a imita comportamente și de a prelua (sau folosi) idei asupra cărora nu au niciun control. Adulții au întotdeauna tendința de a-și privi copiii ca pe o sursă inepuizabilă de inocență și puritate, însă uită adesea că un copil nu are puterea de judecată necesară stăpânirii de sine. Din pricina faptului că un copil nu are o conștiință de sine formată, nu de puține ori copiii se dovedesc a fi extrem de cruzi odată ce li se pun mijloacele potrivite la îndemână.

    Copiii din ziua de azi nu se nasc nici mai inteligenți, nici mai sensibili, nici cu o conștiință mai înaltă decât copiii de acum două-trei sute de ani. Dacă totuși copiii din zilele noastre par diferiți de cei de altădată, asta se datorează faptului că au la îndemână mijloace tehnice care le permit să-și dezvolte (uneori monstruos de mult) capacitatea de reacție și de imitație, ceea ce le conferă o aparență de inteligență (dacă nu chiar de „iluminare”) care pare absolut încântătoare, însă care este foarte periculoasă – în primul rând pentru dezvoltarea propriei lor conștiințe. Îndemânarea tehnică și gândirea simplă, rece, efectivă, liniară (gen „cauză-efect”) îi face pe copii vulnerabili la tot soiul de manipulări.

    Au existat, de-a lungul timpului, un mare număr de studii care au elaborat tipologii caracteriale, psihologice sau de conștiință, structurale sau evolutive. Din păcate, multe dintre acestea au fost folosite ca metodă de împărțire și clasificare a subiecților în scopul unei mai bune utilizări sociale a acestora. Categorisirea oamenilor după caracteristicile lor psihologice sau comportamentale poate servi multor scopuri, nu toate în avantajul oamenilor înșiși.

    Una din cele mai bine puse la punct astfel de teorii (folosită, din păcate, în proiecte de management a resurselor umane mai degrabă decât ca mijloc de dezvoltare personală a conștiinței) este Spiral Dynamics, care se bazează pe o ierarhizare a valorilor, așa cum sunt ele percepute și îmbrățișate de masele largi de oameni.

    Spiral Dynamics pe Wikipedia

    Imagini și grafice pentru Spiral Dynamics

    Spiral Dynamics – Generalități

    😎

  5. @grid
    Copiii la indigo? exista sau nu exista?
    Tu spui ca nu exista si este doar o manipulare. Este posibil sa fie asa.
    Dar eu simt altceva grid aici in comentul tau, o incercare de a afla cat de informat sunt sau/si cata incredere, cat de adevarat simt eu ca este acest fenomen, pentru a te putea tu decide daca merita pierdut timpul cu acest fenomen.

    GRID cum sa ma compar eu cu un guru al vietii?

    Dar, TU poti afla adevarul spuselor mele cercetand aprofundat fenomenul.
    Sunt sigur ca o sa o faci fiindca sti ca nu as scrie ceva in care nu cred cu tarie.

    SPOR la studiat.

  6. @Cristi…Mi se pare trist si frustrant faptul ca Domnul Cristi se considera oarecum din generatia „matura” sa-i spunem . De ce? Pentru ca trebuie sa ramai tanar in mentalitate si gandire, daca ai o experienta de viata in spate, nu inseamna ca trebuie sa privesti de pe margine, cu nostalgie , si sa te madresti de un tineret ce are potential in a schimba ceva pentru ei si pentru restul comunitatii, lumii in general. Stai printre toata lumea si ia-te la harta cu toti (in ghilimele)! Atata timp cat esti om pe pamantul asta, cat te trezesti cand rasare soarele, si te culci cand apune, esti egal cu fiecare om si poti, esti liber sa faci ce vrei, cand vrei. Si daca nu te superi, as dori sa te intreb ce varsta ai.

  7. @tuturor
    Trebuie sa intelegeti un aspect important, sunt genul rebel deghizat in sensul ca sunt un vulcan in adancul unui lac linistit din varf de munte.
    Imi fierbe sangele in vene mereu, iar cand sunt transpus intr-o situatie sangele meu erupe, pana la epuizare, atat fizica cat si psihica. Dar tot sangele astfel folosit se regenereaza repede prin legatura la energia universului.

    Reapect valorile umane si mai ales persoanele, care traiesc si pentru ajutarea, slujirea celorlalti oameni. A sluji demn un om, este o dovada ca sti ce inseamna umilinta in sensul biblic. Umilinta nu este egala cu umilirea, desi destui asa cred. A fi modest este o forma de putere asupra tuturor tarelor care distrug morala si sufletul.

    Asa ca o sa va spun ADEVARUL mereu si cand apreciez ceva la voi, nu o luati sub forma de lauda.

    Asa ca, NU CREDETI vreodata ca va lingusesc sau sunt pupincurist.

  8. @Cristi.. ca fapt divers . E funny cum in ziua de azi daca apreciezi ceva/pe cineva pentru ceva esti considerat pupincurist sau lingusitor. Eu din fericire stiu sa fac diferenta intre oamenii care apreciaza cu adevarat si cei care „muah muah” in anumita parti. Nuciodata nu am suferit genul asta de oameni, de cand eram in scoala generala mi-a creat scarba pupincurismul, m-am ferit de asa ceva si de oameni ce se bazeaza pe asemenea practici de cea mai joasa speta. Chiar in jobul meu sezonier am avut curajul sa ii spun lejer si fara probleme sefei „sefa eu nu am fost si nu voi fi niciodata omul care sa-i stearga pantofii cuiva sau genul de om care tremura pana face pe el atunci cand face o vizita un sef si mai mare”. Putea fi considerata nesimtire din partea mea dar uite ca a fi diplomat si corect regleaza anumite nereguli.
    Deci Cristy, bate palma!

  9. cristymaykei~

    Dacă e să mă refer strict la articolul de față, se poate deduce că nu despre copii în adevăratul sens al cuvântului era vorba. Înțeleg că aici „copiii” suntem noi, adulții, în calitate de autori ai articolelor.

    Copilul poate servi oricând drept metaforă pentru adultul aflat în căutarea purității sale originare, cu toate că la mijloc e doar o imagine a copilăriei după care adultul aleargă și cu care se îmbată, iar metafora cu pricina e mai degrabă o metonimie. Nouă, adulților, ne vine mai ușor să înțelegem maturitatea ca fiind o consecință a copilăriei decât să recunoaștem copilăriei statutul de creație nemijloctă a adultului nemulțumit de condiția sa.

    În ziua de azi nu mai există copii, ci doar adulți în miniatură. Încă din leagăn (dacă nu cumva încă din uter), copilului îi sunt proiectate în detaliu ființa și devenirea. Știm ce sex o să aibă, cum o să se numească, cum va trebui să se îmbrace și ce va trebui să știe. Părinții sunt artizanii copilăriei, iar copilăria e astfel creată încât să răspundă așteptărilor adulților. Faptul că aceste așteptări sunt rareori împlinite (pentru că un copil va încerca întotdeauna să se sustragă așteptărilor propriilor săi părinți) nu face decât să legitimeze o dată mai mult demersul formator partental.

    Trebuie avut în vedere că în istoria umanității „copilăria” e o invenție relativ recentă. Oamenii au început să fie interesați de copilărie doar pe măsură ce au început să resimtă frustrări legate de condiția și responsabilitățile stării de adult. Așa s-a născut ideea că o educație mai bună oferită copiilor va duce la „nașterea” unor adulți care să se simtă mai confortabil cu ei înșiși. Din păcate însă, tocmai scormonirea copilăriei în căutarea acelui potențial pierdut este responsabilă de frustrările maturității. Cu cât mai mult investim copiii cu așteptările noastre, cu atât mai dezamăgiți vom fi de copiii noștri și de noi înșine (ca părinți și ca oameni).

    Așadar, chiar dacă am priceput că treaba cu „copiii” era doar o figură de stil și că în fapt era vorba de noi adulții, am reținut totuși presupunerea (implicită) că e la mare preț calitatea de copil a fiecăruia dintre noi. Asta am vrut să corectez prin cele spuse, anume că nu de la copii trebuie să ne vină speranța, ci de la propria noastră devenire. Ar fi minunat dacă am putea redeveni copii, atâta vreme cât am putea păstra memoria greșelilor făcute pe parcurs, care ne-au adus în situația de a resimți atât de acut lipsa inocenței originare. Altfel, ne-am putea trezi că viețile ne sunt dirijate de niște copii jucând rolul adultului iluminat, ceea ce ar fi de-a dreptul tragic.

    Copii-Indigo ar putea să existe, în măsura în care există adulți cu o înaltă conștiință de sine. Ei ar putea fi „copiii”-metaforă ai acestei lumi fără copilărie. Însă, din păcate, copiii de azi sunt, așa cum bine ai zis (dintr-o scăpare, probabil) doar „copiii la indigo”, adică proiecte ale adulților – tipare de copii sau cópii de copii.

    În niciun caz nu aș ridica un copil, oricâte semne de geniu sau de spiritualitate ar da, la rang de idol sau de lider. Copiii nu ne vor putea niciodată învăța ceva despre noi înșine. E adevărat, ei sunt oglinzi extrem de pure și de fidele ale propriilor noastre vieți, însă oglinda este tocmai ceea ce-l blochează pe un adult în dezvoltarea sa. A crește în umbra propriei tale imagini e imposibil. Creșterea supervziată de oglindă e una monstruoasă, o creștere-în-sine de tip narcisic și fatal.

    Avem nevoie de copii nu pentru a învăța de la ei ceva, ci pentru a vedea în ce măsură lumea pe care le-o oferim în dar este o jucărie potrivită pentru ei. Îi putem noi oare învăța pe copii să simtă pulsul lumii în care trăiesc? Îi putem face să înțeleagă că lumea care le este la picioare este totodată cea care îi ține în viață? Dacă nu, adulții vor sfârși prin a deveni jucăriile stricate ale propriilor lor copii. N-ar fi nicio tragedie că un copil ar crește, în felul acesta, fără jucării (adesea astfel de copii sunt mai inventivi și mai adaptabili); tragedia ar fi că lipsa ochiului părintesc i-ar transforma pe acești copii în propriii lor dușmani.

    Așa cum un adult fără copii tinde să joace mereu rolul părintelui în relație cu orice și cu oricine, tot așa și copilul fără părinți va deveni un permanent copil de ocazie al te-miri-cui. Pentru a păstra sănătatea relației copil-părinte, ambii ar trebui să crească dincolo de rolul acesta temporar. Din păcate însă, faptul că părinții sunt azi condamnați la rolul de tutore permanent alterează relația copil-părinte până la a o perverti complet, în sensul faptului că în această relație copilul ajunge până la urmă să dicteze. Nu e de mirare, deci, că așteptăm să fim salvați de propriii noștri copii.

    😎

  10. @Grid fenomenul exista, subiectul este urmarit atent, cercetat, in mare parte demonstrat iar a-mi intinde capcana unui off-topic nu crede-am ca face parte din stilul tau. Te rog frumos ramai pe subiect, iar daca ai ceva de spus fa-o direct pe intelesul tuturor. Stiu ca iti cer mult, dar este nevoie cate odata sa vorbesti pe limba poporului.

  11. cristymaykei~

    Nu-i nicio capcană, stai liniștit. Și nici off-topic nu credeam să fiu… dar acum, e adevărat, depinde și de ce-ai avut tu în minte când ai scris postul ăsta.

    Ce mă miră cel mai mult însă e că, deși niciun comentariu de până acum la acest post n-a fost propriu-zis „on topic” (în sensul că nu au fost referințe directe la cele semnalate de tine, ci mai mult un schimb de amabilități pe tema dată), totuși m-ai găsit pe mine „off-topic”. Evident că m-am făcut Indigo de nervi. :-X

    Ca să fiu mai scurt și să sintetizez ce-am spus până acum:

    Nu cred în existența unor copii născuți cu niveluri mai mari ale conștiinței decât cei de până acum. Toată lumea se naște la nivelul 0 (zero) și are de urcat de acolo. Că unii o fac mai repede decât alții e adevărat, dar asta nu ține numai de ei ci și de mijloacele pe care le au la îndemână pentru a-și depăși condiția.

    Diferitele așa-zise niveluri de conștiință pe care unii zice-se că le au, iar alții încă nu, sunt de fapt invenții ale unor învățători de ocazie care au, mai mult sau mai puțin, legături cu spiritualitatea estică și care promovează tot felul de tehnci de dezvoltare personală, pe care le comercializează apoi pe bani grei.

    Cum s-ar spune, trebuie ca cineva să-ți spună mai întâi că ești la nivelul Maro, pentru ca mai apoi să-ți dezvăluie că mai există un nivel Indigo, la care se poate ajunge numai și numai dacă mergi la Seminarul X care vinde tehnica Y de iluminare, seminar susținut în exclusivitate de oameni-Cristal. Io zic să nu mai punem botu’ la orice…

    Chestia cu „generația Indigo” sau „de Cristal” mi se pare o aiureală menită să-i facă să creadă pe unii părinți că ei au copii mai speciali decât restul lumii. Nu văd legătura cu noi, cei de p-aici, afară de faptul că suntem, la rândul nostru, care de care mai colorați, eu fiind oricum mai de cristal de felul meu. :laugh:

    😎

  12. grid intrunesti toate simtomele unui copil de cristal, iar de la tine frate ma asteptam la ceva ditiribombic, sincer speram sa studiezi fenomenul si sa vi cu idei pro sau contra. Idei care poate eu nu le-am intuit, dar care tu in stilul tau caracteristic, sunt sigur ca le-ai fi aflat. Se pare ca esti greu de urnit din conceptia statica in care te complaci, nedorind sa-ti deschizi mintea la nou. La fel de frustat am fost si eu cand am citit comentariul tau caldut. Daca TU dai bir cu fugiti ce pretentie mai pot sa am de la altii?

    Te rog frumos nu ma dezamagi, miscati curu si studiaza problema, dar intai elibereazati mintea de tot balastrul acumulat pana acum, ca sa ai creierul la maximum de capacitate.

  13. @Grid nu stiu de ce am impresia, dar tu nu prea vrei sa accepti ideea ca exista aceasta categorie de copii, indigo si de cristal. Sunt copii care inca de la o varsta frageda te trezesti ca au anumite aptitudini, pe care nici macar nu te asteptai si abia atunci cand parintele descopera aceasta aptitudine, sau talent ( indiferent care o fi el, muzica, dans, arta scrierii etc. ) abia atunci parintele incepe sa isi cultive copilul, ducandu-l la diferite cursuri.

    Vorba lui Cristi, studiaza problema mai in amanuntit. 😎

  14. cristymaykei & Mary ~

    Măi copii, voi mă credeți o enciclopedie ambulantă?! Dincolo de faptul că mie nu-mi place să studiez ceva dacă nu am deja o părere formată asupra subiectului, aici pur și simplu nu e nimic de studiat.

    Sunt de acord că există copii cu abilități speciale, la fel cum în cazul oricărui handicap (fizic sau mental) se dezvoltă abilități compensatorii de o altă natură, însă nu înțeleg pornirea de a atribui acestor copii o natură specială. Copiii sunt copii și trebuie lăsați să fie copii.

    Am toată înțelegerea pentru părinții care, având un copil cu probleme, reușesc să se apropie mai mult de el și să-i descopere acestuia calități pe care alții le trec cu vederea sau le consideră chiar deplasate. Însă de aici și până la a vorbi de o „generație Indigo” mi se pare o cale lungă.

    Mai degrabă putem vorbi despre copiii „trași la indigo”, proiectați să fie speciali – copii cărora nici nu li se dă voie să fie copii din cauză că părinții lor au așteptări nemăsurate de la ei și nu ezită să-i transforme în produse de marketing spiritual.

    În orice caz, dacă o să întâlnesc vreun pitic de-ăsta colorat, promit să vorbesc cu el să văd ce are-n cap și vă țin la curent. Dar aș prefera să nu priviți copiii ca și cum ați privi niște extratereștri, că atunci nu mă mir că se-nvinețesc de ciudă, bieții de ei.

    😉

  15. @ Maykei
    mi-ai dat idei de nou articol. Bravo mai Cristi. Vezi? nu esti aici doar sa tragi de urechi copiii, ci chiar sa ii inspiri. Esti genial.

    Daca stau un pic si ma gandesc la comentariul tau… Aveam un prof de romana in liceu cam nebun el asa… dar omul era „stiintific” atunci cand era vorba de limba noastra romana asa… Si era profu ala tare mandru de el asa, ca a studiat o viata intreaga (era un om de o inteligenta sclipitoare, care capta atentia si celui mai imbecil coleg al meu, era captivant de inteligent) si a ajuns el dupa o viata de studiu aprofundat despre originile limbii române sa isi dovedeasca lui insusi si apoi noua, romanilor, faptul ca limba româna NU este de fapt limba inrudita cu limba romană, ci este limba vechilor daci.

    Credinta Dacilor stiu ca aduce cu ceva Hinduism daca nu ma insel? Zalmoxis… reîncarnare… hmm [Bashar? hmmm]. Ok. Deci… spuneam de profu’ de română. Şi ne aducea argumente istorice, scriptice, de morfologie. Ne spunea de exemplu că timpul de ocupaţie militară romană în Dacia de după marile războie romano-dacice a fost prea scurt pentru ca o întreagă cultură STRĂVECHE cum a fost cultura dacică să se stearga cu buretele în scurta ocupaţie romană în Dacia. Era imposibil ca poporul dac să adopte asa repede limba romană, ce să mai spunem de asimilat o limbă nouă în aşa puţine generaţii în timpurile ocupării romane.

    Poate romanilor le plăcea să se laude cu ocuparea Daciei, fiind pe acea vreme, inamicul cel mai de temut al romanilor (tracii), dar geto-dacii nu puteau fi înghiţiţi de vreme pe aceste meleaguri. Şi simpla explicaţie că ei vorbesc acum limba română, foarte asemănătoare limbii latine (romane), este aceea că romanii de fapt erau plecaţi din ramura geto-dacilor, adică erau cei mai vechi pe aceste meleaguri europene.

    Noi descoperiri arheologice (cărora oare de ce nu li se face publicitate?) atestă faptul că primii OAMENI au existat AICI pe meleagurile acestea (pe care acum toate drama-queens din tara le condamnă şi le batjocoresc, în loc să fie mândri cu ele) . Mă mai gândesc şi la procentul de creiere române din compania Microsoft….

    Mă mai gândesc şi la arhivele Vaticanului (biblioteca Bisericii crestine-romane din vechiul Imperiu Roman), despre care se spune că sunt ţinute în mare secret de ochii publicului, pentru că ar dărâma orânduirea lumii. Oare ce secrete murdare ascund ele? Se zvoneşte că ascund documente care atestă moştenirea românilor. Sunt oameni (profu meu de română) care au fost lăsaţi doar să citească aceste lucruri, ţinuţi sub pază să nu cumva să fotografieze acele documente… Îmi mai aduc aminte despre o teorie asupra istoriei religiilor…

    Care spunea că religia creştină se trage din credinţa unui revoluţionar Faraon (logic, din Egipt)care reinventase religia vechilor egipteni (politeistă, în mai mulţi zei) pentru a putea stăpâni tagma preoţilor, care căpătaserăă o foarte mare influenţă în regat, astfel „centralizand” pe nesatuii de averi – preotii sub o noua credinta monoteista in zeul soare Amon Ra.

    Entuziasmat de aceasta credinta, Moise, un fost pretendent la tronul egiptean, isca o revolutie impreuna cu poporul sau de origine, reinventand totodata si credinta acestuia (politeista) si promitandu-le ca ei vor fi poporul ales si ca trebuie sa se elibereze din sclavia egipteana sub conducerea lui. :)) Si saracii evrei si astazi nu isi mai gasesc locul ca ei sunt poporul ales. Baaaa!

    V-a mintit Moise, ba, tantalailor! Voi si acum mai strigati dupa el? V-a mintit ma, ca sa fuga cu voi din Egipt si sa fie si el Faraon, in felul lui. Era un frustrat mincinos. Dar vechile credinte evreiesti s-au pastrat, ca Moise saracu nu era asa destept sa educe de la 0 o natie de oameni, cum au incercat sa faca romanii cu dacii, si nici asa de insuflat de duhul sfant, BELIEVE ME. Evrei – Kabala – Francmasonerie – Ordo Illuminati – Adam Weishaupt – conspirație de infiltrare și răsturare a guvernelor statelor europene – America – bancnota americana=simbolurile masonice, etc…

    Nu este coincidenţa cam mare cu ceea ce spui tu Maykei? Bravo încă o dată, mi-ai amintit de profu de română. Genial. Dacă cineva îţi va spune vreodată cineva că eşti nebun, să ştii că mie poate să îmi spună toată lumea că eşti nebun, căci CEL PUŢIN EU voi crede că eşti genial.

    P.S. De ce sunt mandru ca sunt roman? O mie de motive. Unul din ele ar fi acela ca suntem neam stravechi, ramas pe pamanturile sale. Desi ne tragem dintr-un temut neam stravechi, tracii, nu am pornit niciodata sa cucerim lumea, desi puteam, cel putin pe vremea tracilor. Dar noi suntem un neam pasnic, de Ganditori.

  16. @Grid
    O singura mentiune am sa spun la comparatia cu copiii la nastere: personalitatea, spiritul acelui copil nu se naste din imitarea mediului inconjurator, asa cum spui ca cei mici doar imita parintii. Eu cred ca acelui copil i s-a investit un anumit spirit cu o anumita constiinta, parti integrante ale aceluias Spirit comun, constiinta superioara. De cand nu ai mai ascultat pe Bashar? Huh? Ia vezi! Pana maine la aceeasi ora, sa fii cu lectia la zi, ca altfel… jar mananci! :))

  17. FireMan~

    Bashar o să-ți mănânce ție urechile, că mulți aud da’ puțini pricep.

    Eu n-am zis că personalitatea se formează prin imitație. Am zis doar că imitația e prima formă de manifestare a personalității oricărui copil și că un copil nu se naște cu personalitatea gata formată.

    Tocmai asta face un copil extrem de vulnerabil la influențe care nu-i solicită decât abilitățile tehnice, astfel că se poate întâmpla (și cazuri de felul ăsta nu sunt deloc rare) ca un copil să fie un adevărat geniu tehnic (prin îndemânare, prin memorie sau prin perspicacitate, de exemplu) dar să fie mult în urma altor copii de vârsta sa în ceea ce privește dezvoltarea gândirii complexe, abstracte sau simbolice. Din cauza asta, majoritatea copiilor ziși „supradotați” (dacă nu chiar toți) sunt niște inadaptați social și complet dependenți de cei care le asigură supraviețuirea de zi cu zi. Și e destul de trist că astfel de copii ajung, prin ignoranța și orgoliul părinților, simple animale de circ, menite să epateze fără sens pe toată lumea.

    Cât privește spiritualitatea copiilor (care nu are nicio legătură cu personalitatea acestora, experiențe spirituale survenind și la copii autiști sau la cei cu tulburări psihice de altă natură), ăsta e un subiect mai controversat care ar necesita o expunere de doctorat, așa că deocamdată mă abțin 🙂 .

    😎

  18. „Adi
    ai o bila alba de la mine. Deviza mea la munca era ” I hate proştii şi pupincurişti”. M-au ajuns blestemele pupincuriştilor pe care i-am dat afara (că proştii nici nu pot îngăima un blestem în minte) şi uite că sunt şomer 🙂

  19. Discutia incepe sa se indrepte catre intrebarea:

    Credeti in reincarnare sau nu?

    Daca nu crezi in reincarnare si crezi ca viata actuala e singura, unica, dupa care mori si ajungi in iad sau in rai, dupa credinta fiecaruia, iar ateii, treaba lor unde se duc, deci prin moarte se termina totul, NU mai este nimic de zis, pentru simplul motiv ca esti la final, terminat, incheiat, MORT.

    Insa daca crezi in reincarnare, in existenta a mai multor vieti pe planeta Terra, incepi sa deschizi usi catre idei care deschid alte usi si tot asa pana ajungi sa intelegi ca in afara de usi, apar si ferestre sau culoare/tuneluri secrete, care nu sunt la indemana/intelegerea oricarei minti umane.

    Dar aceasta posibilitate a reincarnarii, explica multe fenomene, lucruri, care altfel nu ar fi putut fi explicate, iar pe tema aceasta sunt facute destule cercetari, studii, ca de altfel pentru multe alte fenomene paranaormale sau oculte, aparand domenii noi, stiinte noi.

    Reincarnarea explica astfel, de ce un sirit nascut fizic pe pamant, este mai dotat/inzestrat, decat alt spirit, care a ales nasterea tot pe acest pamant.
    Prin acceptarea reincarnari, intelegem ca spiritul nostru nu moare odata cu corpul fizic, ci exista undeva intr-un plan spiritual, pana la o noua sansa a unei nasteri pe pamant.

    Cred ca e de la sine inteles ca spiritele, NU se pot reincarna toate odata la gramada si asa cum tot ce exista in acest univers respecta niste reguli, asa si spiritele trebuie sa se conformeze acestora.
    De aici diferenta de evolutie dintre spirite. Unele sunt evoluate altele mai putin evoluate, asa cum si intr-o scoala invata elevi de diferite varste.
    Asta explica de ce unii copii se nasc mai inzestrati decat altii.
    Asta explica de ce cred in existenta copiilor la indigo.
    Aceasta explicatie corelata cu alte informatii / invataturi si schimbarile pe care noi le traim in aceast timp, fac sa te gandesti:

    CATRE CE?

  20. Mie mi se pare că ideea reincarnării invită oarecum la iresponsabilitate. Cu alte cuvinte, dacă tot mai am vieți de rezervă înainte, la ce bun viața de acum? Iar dacă asta nu e prima mea viață, la ce bun să mă mai chinui câtă vreme nici nu știu ce duc în spate? Dacă spațiul de manevră e oricum infinit, am voie să fac orice-mi trece prin cap?

    Reincarnarea poate exista sau nu, problema este – la ce-mi servește să știu?

    Nu mă interesează dacă copilul meu e mai înzestrat sau mai puțin înzestrat decât alții, doar dacă țin neapărat la ideea că e copilul meu. Decât să-și studieze odraslele ca pe niște exponate de muzeu, prețuite fiecare după valoarea sa de piață, părinții ar face mai bine să conștientizeze faptul că nu tot ce vine prin ei e al lor de drept și că, având un copil, sunt primii responsabili de destinul acestuia – aici și acum.

    N-am auzit încă de tichete de rezervare pentru afterlife, dar keep me posted 😀 .

  21. Problema reincarnarii nu se poate discuta in termeni stiintifici, pentru ca estenu greu, ci aproape imposibil a se dovedi un fapt ce se petrece la nivel spiritual cu mijloace stiintifice, care tin strict de cunoasterea actuala a fetei vazute a lumii, de materia palpabila.

    Stiinta se ocupa strict de teorii si legi care pot fi demonstrate la nivel material. Deci sa ne fie foarte clar ca nu putem aduce in discutie nicidecum reincarnarea ca si posibilitate numai buna de demonstrat si aprofundat.

    O alta problema pe care o aduci in discutie, Cristy, este aceea ca dupa parerea ta, unele suflete sunt mai evoluate decat altele, datorita experientei din vietile anterioare. Eu as spune mai degraba, daca ar fi sa abordez teoria reincarnarii ca si plauzibila, ca fiecare suflet se afla pe o cale evolutiva.

    Dar in momentul in care tu, sufletul aflat in evolutie, iti intorci privirea catre alte suflete, care la randul lor se afla pe un drum (rau sau bun, nu conteaza, ci conteaza ca aceasta perindare intre bine si rau creeaza de la sine evolutie, nu involutie), in acel moment, fiind intr-un punct extern de observare (extern sufletului propriu), evolutia ta stagneaza. Atunci cand ne desprindem de propria evolutie a sufletului, pentru a privi alte suflete co-existente, in orice fel am privi acele suflete, fara sa ne raportam la persoana proprie, parerea mea este ca procesul de evolutie a constiintei proprii stagneaza, se afla intr-o imagine statica. Astfel apare si perceperea timpului ca si un fitil care se consuma.

    Astfel apar grijile, nevoile, etc. Dar in momentele in care raportam toata realitatea la propria constiinta, atunci evoluam pas cu pas. Atunci cand ne analizam propriile reactii, propriile idei, propriile sentimente, excese, senzatii, etc. Doar atunci evoluam. Celelalte suflete pot fi privite ca si oglinzi, ca si alter-egouri care ne plac sau nu ne plac. Dar de la care MEREU invatam ceva despre noi insine. Ceea ce uram de fapt la o anumita persoana, uram de fapt in noi insine.

    La fel, ceea ce iubim la o persoana, iubim de fapt partea similara care exista in noi insine. Pe masura ce intelegem din ce in ce mai multe lucruri despre noi insine, invatam sa ne acceptam defectele, invatam sa le acceptam si celorlalti defectele si chiar sa ii iubim in masuri diferite.

    Dar nu putem pune niciodata in comparatie 2 suflete, al nostru si al unui om sa spunem fara experienta de viata, pentru ca, asa cum noi suntem putin mai sus dintr-un punct de vedere (propriu) fata de acea persoana, la fel de bine putem fi priviti noi insine de care alta persoana cu experienta mai bogata din acel punct de vedere. Pur si simplu nu este vorba de calificative atunci cand stim ca suntem doar graunte de nisip in Univers care evolueaza in mod continuu, ca parti integrante ale unui mecanism – organism urias in perpetua schimbare evolutiva.

    As da un sfat indraznet daca tot am pornit sa vorbesc despre credintele mele izoterice: Data urmatoare cand criticati pe cineva, ganditi-va doar ca acel cineva este doar o oglinda a propriei persoane si ca de fapt criticati ceea ce exista deja in voi insiva.

    Daca am reusit sa starnesc curiozitatea despre Bashar, acesta vorbeste la un moment dat si despre reincarnare, daca nu ma insel.

  22. FireMan, te inseli reincarnarea deja este studiata stintific.
    Iar existenta unei vieti/constienzte/constiinta dupa moartea fizica/materiala a trupului de carne incepe sa fie demonstrata. Este cercetata, chiar si la noi in Romania.

    http://www.nderf.org/Romanian/index.htm

    Intradevar sufletele sunt in continua evolutie si evolueaza chiar si atunci cand stagneaza, fiindca oprirea intr-o statie nu inseamna cap de linie ci doar o pauza, ori si asta explica printre altele, diferenta de evolutie dintre spirite.
    Dar spiritele pot si involua atunci cand incalca grav legile cosmosului/universului/divinitati.
    Ideea de imagine statica este una pur omeneasca, dar in tot universul nimic nu este in stationare/oprire, totul este in continua miscare/transformare.
    Timpul asa cum il percepem noi, poate fi relativ si deja este demonstrat stiintific.

    http://www.220.ro/documentare/Dumnezeu-Einstein-Si-Fizica-Cuantica/vIDoWbej6d/

    De fapt fizica clasica de pana la Sir Issac Newton a fost depasita prin chiar geniul lui. Datorita lui sa ajuns acum la paradoxul in care fizica obisnuita, nu se mai putea aplica in anumite situati si asa a aparut fizica cuantica.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Fizica_cuantica

    Fizica cuantica este una din stiintele noi si pe baza careia din studiile efectuate pana acum, incepe sa arate legatura dintre material si ceea ce erea considerat ezoteric pana acum. Adica legatura directa intre materie si spirit. Fizica cuantica deschide usi la care omul nici nu a visat.

    Nu uitati de cheltuiala incredibila de aproape 4 miliarde euro in constructia celui mai avansat accelerator de particule lung de 27 km si la adancimea de 100 de metri, undeva in apropiere de Geneva. Toata aceasta cheltuiala si cercetare doar pentru a vizualiza concret particulele cele mai mici din univers, care acum se stie nu mai este atomul.

    Ce cauta savantii?
    Particula lui Dumnezeu cum este cunoscuta popular sau bosonul Higgs.
    Nu vi se pare ciudat ca savantii cauta dupa secole de ignoare a religiei, tocmai acea particula care demonstreaza stiintific existenta DIVINITATI?

  23. Corneliu nu trebuie sa taci, chiar te rog frumos sa iti expui sentimentele sau ideile.
    Stiu ca ceea ce eu va spun pare gogoasa, dar crede-ma si cerceteaza si tu daca nu ma crezi, adevarul sau neadevarul din cele citite.

    Eu nu sunt mai istet decat tine sau oricare altcineva de aici sau de pretutindeni. Doar am informatii in plus, informatii pe care si tu le poti afla oricand esti in fata calculatorului.

  24. @cristy experimentul acela a avut lor parca pe 1 septembrie 2008. Prin eliberarea unei raze protonice intr-un accelerator de particole, cu scopul de a se ciocni la o anumita viteza, pentru a recrea efectul big bang, efectul care a dus la crearea universului.

    Mai multe detalii se gasesc aici :

    http://science.hotnews.ro/stiri-stiinte_fundamentale-8055703-experimentul-lhc-care-recreat-big-bang-surprinde-fizicienii-universul-timpuriu-era-lichid-extrem-fierbinte-nu-nor-gaz.htm

    Sunt anumite legi care normal nu ar trebuii cercetate, pentru a nu putea si omul sa recreeze ceea ce a Creat Dumnezeu.
    Oricum deja multe legi ale fizicii au fost incalcate, maine poimaine se va ajunge si la incrucisarea ADN-ului uman cu cel animal, pentru a crea o specie noua ( care intradevar ar putea fi fatala omenirii )

  25. Tocmai de aceea Dumnezeu in intelepciunea lui lasa OMUL sa cunoasca aceste legi concomitent cu inaltarea vibrationala a Terrei, deci implicit si a viitorelor noi generatii.
    Lumea cum o cunoastem noi azi se transforma, pana la devenirea unei lumi noi mai aproape de lumina.

  26. @FireMan e adevarat nu conceptul in sine ci doar imposibilitatea explicarii stiintifice.
    imposibilitatea asta intre timp a devenit posibila.

  27. Oameni buni, trebuie sa facem putina ordine in vocabular. Deci, intai de toate, nu putem zice ¨multe legi ale fizicii au fost incalcate¨. Puteti sa-mi dati un exemplu de o lege a fizicii care a fost incalcata?

    Pe urma, faza cu bosonul Higgs care ar ¨demonstra stiintific existenta divinitatii¨. Poate sa-mi trimita cineva ca sa citesc si eu aceasta ¨demonstratie stiintifica¨? Daca ar exista, aceasta demonstratie ar fi deja publicata in Nature sau Science (jurnalele in care se publica demonstratiile stiintifice cu impact). Particula Higgs e o forma a materiei, nu are nimic ezoteric in ea. Daca intr-adevar exista Dumnezeu, probabil ca el a creat-o, insa mai mult de atat nu putem spune. Si, referitor la faptul ca mai este numita ¨The God Particle¨, denumirea urmeaza titlul unei carti care a fost intitulata initial ¨The goddam particle¨, insa cum editorul a refuzat, cartea s-a numit ¨The God Particle¨, ca sa sune mai bine.

    Si, ca sa inchei, cine a studiat fizica cuantica stie ca e o teorie pur materialista, nu face nici o legatura intre materie si spirit, pentru ca ecuatiile matematice care o definesc nu contin termeni metafizici.

    In rest, fiecare sa creada ce pofteste, insa nu folositi stiinta ca sa justificati speculatii nestiintifice.

  28. @Corneliu nu stiu ce ai facut tu prin 1 septembrie 2008, atunci cand a fost difuzat pe toate programele de stiri, fenomenul big bang.

    Au fost lasate cateva link-uri, citeste-le, mai cerceteaza si poate vii cu o alta parere 😉 :-*

  29. Nu mersi, imi pastrez parerea. Eu am atacat exact 3 chestiuni si am pus exact 2 intrebari in mesajul meu (mai mult retorice, e drept), nu pot zice ca astept raspuns la ele. Mai ales la chestia hilara cu ¨incalcarea legilor fizicii¨, de parca am vorbi de regulamente rutiere. Despre restul chestiunilor metafizice pe care le-ati discutat nu m-am pronuntat, pentru ca nu ma pricep. Nu stiu ce am facut pe 1 septembrie, nu imi procur informatiile stiintifice de la programele de stiri, am alte surse.

  30. „Fizica cuantica este una din stiintele noi si pe baza careia din studiile efectuate pana acum, incepe sa arate legatura dintre material si ceea ce era considerat ezoteric pana acum. Adica legatura directa intre materie si spirit.”

    @cristymaykei, (citatul iti apartine) eu nu vad legatura aia asa mare dintre fizica cuantica si „ceva ce era considerat ezoteric”. Cel putin, fizica pe care am facut-o eu nici macar in treacat nu a facut referire la spirit. Doar pentru ca denumirea de „cuantic” suna mai fantastic, nu trebuie sa dam in SF.

    In primul curs de Fizica II ni s-au prezentat fenomenele care au dus la fundamentarea teoriei cuantice. Acestea se impart in 4 mari categorii:

    1. Fenomene in care schimbul de energie dintre substanta si radiatie are loc discontinuu (vezi radiatie termica, emisie, absorbtie);

    2. Fenomene in care se manifesta caracterul corpuscular al luminii (vezi efectul fotoelectric);

    3. Fenomene care pot fi explicate si intelese pe baza cuantificarii unor marimi caracteristice microsistemelor (vezi spectre atomice);

    4. Fenomene in care se manifesta aspectul ondulatoriu al microparticulelor (vezi difractia electronilor pe tinte cristaline);

    Departe de mine gandul de a face lectii de fizica pe un blog sau de a parea cu nasul pe sus, dar cand vad ca se incurca sula cu prefectura prefer sa ridic manuta sus si sa zic ce am de zis. Nu o lua personal, dar tu vezi ceva prin fenomenele alea care sa te umple de spiritualitate?

  31. @Corneliu
    Bravo mai asa imi placi.
    Intradevar mary nu a exprimat corect ceea ce a vrut de fapt sa spuna, ai luat ad literam, dar ideea erea alta. Aceea ca omul se joaca de-a Domnul si incalca anumite posibile legi morale. Ceea ce dupa opinia lui este periculos si injust fata de Dumnezeu.

    Inca odata indradevar ca bosonul Higgins nu este inca demonstrat stiintific, ci doar intr-o proportie stiintifica de 95%.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Higgs_boson

    Nici atomul nu a fost vazut cu ochiul liber, dar ideea de atom sau ma rog mai exact, prima formulare filozofică a unei idei similare celei de atom a fost dezvoltată de Democrit în Grecia secolului al vi-lea inainte de Christos. Poate trebuie sa asteptam iar 2000 de ani sa redescoperim bosonul.

    Tocmai ca fizica cuantica se bazeaza pe matematica.
    Care este cea mai exacta stiinta posibila din univers si care sigur a fost materia preferata a Domnului fiindca fara ea nu ar fi putut creea lumea/umiversul.
    Fizica cuantica este o materie pe care foarte putini savanti o intuiesc in adevaratul sens al cuvantului. Este o stiinta la granita. Noi profanii, doar putem sa intrezarim ceva infim, deoarece in momentul cand incepe cineva cunascator sa iti explice ceva. te ia durerea de cap la propiu.

    FIZICA CUANTICA RASTOARNA SI SCHIMBA TOT CE AM INVATAT NOI CA OMENIRE PANA ACUM, in materie de fizica si in nici un caz nu este materialista.

    In rest normal ca fiecare are dreptul sa creada ce doreste, dar niciodata cercetarile stintifice nu vor da Seculatii Nestintifice, ci doar speculatii gresite care nu pot fi demonstrate in practica sau speculatii nedemonstrabile care asteapta sa fie demonstrate sau infirmate.

    TEROTIA BESONULUI este acum in proportie de 95% demonstrata.
    Sa mai asteptam un pic si vom citi cu siguranta in revistele de specialitate concluzia.

  32. Sunt și eu de acord cu rediam și Corneliu că nu trebuie să amestecăm lucrurile. Știința popularizată are, paradoxal, un profund efect antiștiințific.

    Una e să studiezi cum se cuvine fizica și chimia iar apoi să-ți pui întrebări cu privire la implicațiile rezultatelor obținute și cu totul altceva este să folosești niște noțiuni cărora nu le înțelegi nici pe departe semnificația, pentru a le atribui mai apoi o altă semnificație, cea mai la îndemână posibil.

    Să ne înțelegem. Toți marii fizicieni au fost, într-un anume sens, mistici, pentru că au fost nevoiți să mediteze asupra naturii realității. Oamenii de știință nu fac comentarii sau speculații asupra naturii realității (dacă e adevărată, falsă sau o iluzie, dacă e creată sau nu de o entitate superioară) pentru că nu asta e menirea lor. Ei lucrează cu ipoteze clare, bazate pe repere identificable și măsurabile, din care cauză ei nu se pot pronunța decât asupra lumii fizice. Fizica cuantică este o teorie strict fizică, mai precis una care se referă strict la studierea comportării particulelor subatomice.

    Deși majoritatea savanților admit, cel puțin cu titlu de posibilitate, că există și altceva în afara lumii fizice (care include lucruri văzute și nevăzute, dar toate de natură materială – deci mărimi fizice, obiectivabile și măsurabile) nici unul nu își permite să extrapoleze cercetările domeniului fizic asupra unui (ipotetic sau nu) domeniu non-fizic (respectiv, metafizic).

    De „cercetarea” domeniului metafizic se ocupă misticii, care au cu totul alte căi de explorare decât cele științifice, care pur și simplu nu se aplică în cazul în care nu ai cu ce mărimi fizice opera (domeniul non-materialității desfide, prin natura sa, orice posibilitate de măsură în sens fizic). Din punctul de vedere al unui mistic adevărat, care consideră spiritul ca fiind o formă de existență superioară materiei, o astfel de abordare (care „atrage” știința în explicarea unor lucruri la care știința, prin definiție, nu are acces) ar reprezenta aproape o jignire a domeniului lor de activitate.

    Din păcate există mulți mistici de conjunctură, care se îmbată cu descoperirile spirituale (ce pot fi chiar autentice) numai pentru a le degrada mai apoi prin stabilirea unor corelații și extrapolări care chiar nu-și au locul.

    Faptul că descoperirile fizicienilor și cele ale misticilor autentici par să fie convergente nu justifică în niciun fel explicarea lor una prin cealaltă. De altfel, dacă acest lucru ar fi posibil, cele două moduri de explorare a realității s-ar anula reciproc și n-ar mai avea, nici una, nici alta, vreo valoare. Dacă totuși ele converg, convergența derivă din faptul că ambele sunt două manifestări deosebite (fără legătură de cauzalitate între ele!) ale uneia și aceleiași realități, pe care o putem, eventual, numi „superioară” sau „spirituală”.

    😎

  33. @radiam
    eu vorbesc despre elementele cele mai mici,dintre care unele au fost demostarate dar mai sunt care inca astepta sa fie demonstrate, printre care si besonul asta asa dicutat.

    DA cred cu tarie ca cercetarile din urmatori ani vor duce la descoperirea legarii indiscutabile a materialuilui de spiritual.

    De fapt sunt sigur ca materialul nu ar putea exista fara spiritual.

    Dar poate alegerea cuvantului spiritual este prost aleasa radiam, dar daca as fi spus FRECVENTA VIBRATIONALA SAU VIBRATIA ENERGETICA ORI PUR SI SIMPLU VIBRATIE, creZi ca ar fi inteles cineva ceva?

  34. @grid
    PANA la urma desi esti de acord cu radiam si corneliu in finalul comentului tau imi dai dreptate si chiar daca este ca posibilitate, faptul ca inchei exact cu acesta fraza ma face sa fiu incantat ca macar in subconstient va pun creierul la munca.

    astai fraza cheie:

    Dacă totuși ele converg, convergența derivă din faptul că ambele sunt două manifestări deosebite (fără legătură de cauzalitate între ele!) ale uneia și aceleiași realități, pe care o putem, eventual, numi „superioară” sau „spirituală”.

    no comment

  35. @cristymaykey, apreciez initiativa ta, dar in comentariul la care faceam referire erau niste faulturi la adresa stiintei peste care nu am putut sa trec. Inca o data, obiectul de studiu al fizicii cuantice nu e legatura meterie-spirit.

    Aduci vorba de teorii demonstrate „in proportie de 95%”…in stiinta nu prea se umbla cu jumatati de masura. Alea sunt niste ipoteze care se pot dovedi a fi false sau adevarate. Un profesor imi spunea ca daca o teorie se confirma in 99 de experimente si intr-unul nu, atunci teoria nu e valabila, pica. Ceva ce „inca” nu a fost demonstrat ca fiind adevarat desi pare plauzibil (95%) poate fi acceptat ca cel mult o conjectura. Rezolvarile de conjecturi aduc bani gramada.:-P

    Parerea mea e ca incercand sa dai niste explicatii stiintifice unor fenomene pe care nu le stapanesti sau ti-au fost prezentate in mod subiectiv (vezi multimea de site-uri care preiau trunchieri din stiinta) te afunzi si mai mult in necunoastere. Poti crede in ce vrei tu, dar nu te folosi de-un domeniu al stiintei care e al naibii de dificil pentru a-ti justifica credintele.

    Nu lua de bun tot ce zic unii si altii pe site-uri sau pe la TV, doar pentru ca arunca niste formule matematice si folosesc 2-3 trimiteri la stiinta. Daca ai sa privesti atent cum isi contruiesc oamenii astia demonstratiile, ai sa vezi ca nu au nicio treaba cu stiinta. Ei nu pleaca de la o ipoteza pe care prin argumente solide sa o valideze sau infirme. Ei pleaca de la o ipoteza, iau argumentele care le convin si ajung la o concluzie la care erau siguri ca or sa ajunga. Diferenta dintre ei si niste oameni corecti e ca cei din urma desi pleaca de la o ipoteza, trateaza problema atent si vor sa vada daca ajung sa-si confirme sau nu teoria, pe cand sarlatanii pleaca de la o ipoteza si sunt siguri ca ajung sa o confirme.

  36. Poate prin intermediul fizicii cuantice, omul va capata abilitatea de a readuce la viata o persoana decedata, cu ajutorl vibratiei, este o regula morala ce nu ar trebui sa fie incalcata ( asta inseamna sa te joci de-a Dumnezeu ). Poate peste cativa ani, se vor realiza legaturi genetice intre pasare si om, pentru a da nastere unei noi specii de rasa umana, cu aripi care va avea abilitatea de a se deplasa fara a mai folosi vehicule, ceea ce va duce la salvarea mediului.
    Uite exemple de legi morale ce nu ar trebui incalcate . Si aceea de a nu te juca de-a DUMNEZEU !!!

  37. @Mary, hai sa nu facem din fizica cuantica un fel de cutie a Pandorei. E o stiinta interesanta, dar nu poate face din rahat, bici. E prea mult sa-i punem in carca faptul ca poate fi cheia a tot ce e bun si rau, faptul ca poate da raspuns la orice intrebare, fie ea si filosofica. Fizica cuantica nu naste monstri, mai degraba somnul ratiunii face asta.

  38. @Rediam … Uneori deschiderea cutiei Pandora, a fost necesara pentru ca toate cercetarile efectuate sa ia amploare, fie ele demonstrate 100% fie chiar si pe jumatate ramanand tot la stadiu de teorie, filozofie, poveste. Si inca mai trebuie deschisa, sunt foarte multe subiecte care trebuiesc analizate, studiate, explicate. Setea omului de cunoastere, uneori te sperie.

  39. @Mary Sa nu te superi pe mine, dar sunt de parere ca nu ar trebui sa vorbim cu inflacarare despre lucruri despre care avem doar o vaga idee sau despre care nu ne-am documentat. Si mai ales sa nu folosim notiuni care sunt straine de noi. Mai bine mai studiem, ne documentam, luam o carte despre fizica cuantica… si apoi stim despre ceea ce vorbim decat sa ajungem in polemici din care lipsa de informatie ne face din start sa fim pe langa subiect.

  40. @corneliu
    @grid
    @radiam ai perfecta dreptate, intradevar stiinta se bazeaza pe demonstratia teoriei in practica 100%.
    Cum crezi ca pot sa am nesimtirea sa dau explicati stiintifice?
    Departe de mine acesta aroganta.
    Ca speculez anumite informatii, asta da o fac pentru simplul motiv ca trebuie sa se inmulteasca numarul oamenilor care sa doreasca sa gaseasca niste raspunsuri, SA GANDEASCA SINGURI, sa invete a diferentia minciuna de adevar, sa inteleaga ca viata nu este doar nevoi primare, ce trebuiesc satisfacute cu orice pret, ca viata pe pamant din unchi spiritual, este o scoala, ca fiecare gand, gest, fapta a unui om, influenteaza destinul lui dar si energia spiritula a celuilat om, iar impreuna influenteaza energia spirituala a pamantului care la randul ei influenteaza energia spirituala a universului.

    Totul este vibratie pe anumite frecvente.
    Totul este legat, intereactioneaza, influenteaza, transforma.
    Fizica cuantica este la inceput si nu trebuie sa fi mare cercetator in domeniu ca sa ramai stupefiat de usile pe care le deschide.

    Insasi ideea ca atomul care erea considerat cea mai mica particula a ajuns sa fie privit ca ceva imens, fiindca sau descoperit subparticulele atomice, face sa te minunezi: wow ce tehnologie tare avem noi azi daca putem vedea asa subparticule mici.
    Dar putini stiu ca de fapt aceste particule au fost intuite matematic si nu pot fi vazute fizic cu ociul liber, iar existenta lor se bazeaza pe anumite experimente foarte complicate si aparatura si tehnologie la randul ei complexa.

    Inca odata repet, nu ma erijez in savant, profesor, ect
    Dar deschid supozitii, speculatii, discutii pe baza informatiilor deja existente, observate, a intrebarilor care decurg din acestea.

    INTERESANT mi se pare ca nici unul din voi nu a reactionat la filmuletele lui FireMan.
    EL a aratat clar de existenta unor vibrati pe care nu stim sa le explicam, dar care ne influenteaza viata.

    STITI CA ENERGIA ELECTRICA pe care o folosim minut de minut … NU STIM … EXPLICA CE ESTE? Cu toate ca stim s-o producem si folosi?

    Sunt sigur ca fizica cuantica mai devreme sau mai tarziu va explica concret ce este fiecare gen de energie, ce are la baza si din ce particule, subparticule este formata.
    Mergand logic mai departe, atunci cand vom sti concret si explicit de aceste energii subtile si ce rol au ele in existenta, viata si coordonarea materiei, atunci mai mult ca sigur ca omenirea este deja avansata la nivelul cand materialul nu mai este o prioritate pentru nici un individ.

    Poate ideile mele sunt prea radicale pentru multi dintre voi, dar imi asum riscul.

    CEEA CE TREBUIE SA PRICEPETI, este ca nu trebuie sa fi savant, om de stiinta ca sa STI ca materia nu poate exista fara spiritual{ vibratie}, asa cum nici un corp uman nu poate avea viata fara ceea ce multi numesc suflet alti scanteia divina, constiinta, coonstienta, spirit.
    Si asa cum omul are viata asa si plantele au viata dar si piatra, lutul, metalul, ect.
    Absolut tot ce ne inconjoara are viata, viata propie specifica ei.

    FIECARE viata este inconjurata de o energie specifica ei, numita AURA.

    AURA UMANA este acel camp energetic care inconjoara fiecare fiinta umana de la nastere pana in clipa mortii.
    Aura spune despre noi absolut cinstit, corect ce suntem de fapt.
    Cel ce poate vedea sa citeasca aura unui om stie instant ce fel de om are in fata cu toate calitatile si defectele lui.
    Aura nu minte, nu inseala, spune direct si instant starea fiecarui om la un momnet dat.
    Aura arata daca un om se poate imbolnavi intr-un moment din viitor.
    De fapt exista la momentul actual un aparat care pe baza informatiilor energiei celulare poate spune cu precizie aproape tot despre acel corp/trup/om, atat medical cat si psihic.

    Sunt multe de spus despre aura, dar poate preia unul dintre voi aceasta idee pentru un viitor articol.

    @FireMan iti multumesc pentru filmuletele puse.

    @mary nu te lasa influentat sa renunti la inflacarare si chiar daca uneori esti copil, e de preferat sa fi copil, sa acctionezi si sa spui tampenii decat sa stai deoparte, sa nu faci nimic.

  41. @cristymaykey, tu afirmi ca „Sunt sigur ca fizica cuantica mai devreme sau mai tarziu va explica concret ce este fiecare gen de energie, ce are la baza si din ce particule, subparticule este formata.”

    Energia este o mărime care indică capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa într-o altă stare aleasă ca stare de referință. Energia este o funcție de stare.

    Nu mai intru in polemici in ceea ce priveste fizica. E clar ca avem viziuni diferite in domeniul asta. Insa nu ar strica sa stim semnificatia unor termeni inainte de a-i folosi in anumite discutii. In ceea ce priveste prostiile spuse cu inflacarare e mai bine sa ne abtinem.:-D

    Iti recomand sa citesti despre Nikola Tesla, despre descoperirile si si gandirea sa. Sunt sigur ca o sa fii captivat.:-)

    Daca altii se gandesc la Craciun, eu ma gandesc la Paste si la mielul pe care o sa-l primesc. Vad ca imi tot zici „radiam”…dar nu ma supar.:-P

  42. cristymaykei~

    Tocmai că nu ai deloc o poziție radicală. Teoriile astea care captează atenția publică nu sunt deloc noi, sunt chiar vechi (fac parte din curentul New Age, început din anii ’70), numai că acum au găsit calea cea mai rapidă de diseminare în masă, datorită internetului. (Cartea celebră a lui Fritjof Capra – „The Tao of Physics” a apărut în 1975, iar una din primele încercări critice au fost făcute de Ken Wilber în 1982, printr-o lucrare în colaborare cu autori foarte cunoscuți ai principalelor teorii de acest gen – „The Holografic Paradigm and other Paradoxes”.)

    Alte link-uri pe aceeași temă :
    http://en.wikipedia.org/wiki/Holonomic_brain_theory
    http://www.sustainedaction.org/Explorations/problem_with_quantum_mind_theory.htm
    http://en.wikipedia.org/wiki/Quantum_mind

    Așa că nu e nimic extraordinar și nici măcar nou în toată povestea asta. Sunt niște teorii prea „soft”, prea moi pentru a avea vreun potențial revoluționar. Pur și simplu nu duc niciunde, pentru că pornesc de la o premiză greșită, aceea că stă în puterea științei să rezolve problemele spirituale ale umanității, ceea ce e fals. Și chiar periculos, aș spune, pentru că mă înspăimântă cum se poate pune în mișcare energia unor mase mari de oameni pentru niște idei total neînțelese de cei care le vehiculează. Nu o să se schimbe nimic dacă stăm și așteptăm să vibrăm cu Universul, pe nu-știu-ce frecvență a conștiinței globale. Termenii ăștia sunt absolut goi de sens, chiar dacă au puterea de a entuziasma.

    Nu în ultimul rând, trebuie spus că isteria de masă pe care a creat-o fenomenul New Age în general, deși nu se poate nega că a creat o anumită deschidere a maselor largi de oameni către noțiunile științifice, a fost totodată și cauza primă pentru care această deshidere a rămas fără consecințe și la un nivel surprinzător de primar, pentru că nimeni nu se apucă să studieze fizica cuantică de dragul spiritualității sau pentru că a văzut un clip pe YouTube. Nici măcar o carte bună de popularizare a științei nu poate evita antrenarea cititorilor într-o formă sau alta de ideologie pură, de vreme ce simpla asimilare a unor informații nu determină o transformare a conștiinței. Iar dacă informațiile sunt pe deasupra și prost înțelese sau asimilate, poate determina chiar un regres transformațional.

    Departe de mine gândul de a stăvili zelul cunoscător al cuiva. Însă mă sperie faptul că acest entuziasm se poate lesne transforma într-o formă de prozelitism ideologic, ceea ce nu ar duce la nimic bun. Oamenii nu se pot apropia unii de alții în felul acesta, strâns uniți în jurul unei idei, la căldura unui foc șamanic sau stimulați de vreo substanță miraculoasă. Toate acestea pot duce la apariția unui efect de masă, dar nu la crearea unei comunități reale de oameni responsabili și funcționali, care să nu aștepte să fie salvați de Universul atotputernic și care să nu aștepte să rezoneze cu vibrația potrivită în felul în care așteaptă drept-credincioșii mântuirea cea de pe urmă.

    Mi se pare că omul modern suferă un regres foarte periculos așteptând miracole de la tehnologie și de la știință. Obscurantismul științific (și mai ales cel tehnologic) poate avea efecte devastatoare, incomparabil mai rele față de obscurantismul religios al Evului Mediu. Și, crede-mă, nu cred că suntem departe de un astfel de fundamentalism științific, dovada fiind că tocmai spiritualitatea ajunge să-i cadă pradă!

    M-am străduit să arăt că nu de la știință și nu de la tehnică trebuie să ne vină inspirația schimbării, afară doar de cazul în care omul ar putea să-și reconsidere poziția față de știință și față de aplicațile acesteia. Heidegger spunea cândva „Știința nu gândește” („Die Wissenschaft denkt nicht” – min. 4:53), dar nu l-a înțeles nimeni. Lumea are nevoie să învețe să gândească, așa cum un copil trebuie să învețe să meargă. Până acum, gândirea omului a fost mai mult o târâtură pe coate și genunchi. Omului i s-a spus până acum ce e gândirea și cum trebuie să gândească, însă într-un mod static și lipsit de implicare – aproape în felul în care o fac clipurile postate pe youTube. Omul a fost spectator la propria gândire.

    Din păcate însă, până și filozofia a ajuns o disciplină științifică, iar gândirea autentică nu are cum să răzbată atâta vreme cât omul este interesat în continuare de efectele pe care gândirea trebuie să le producă în exterior, mai degrabă decât asupra sa. Dacă nu vom fi salvați de felul în care ne vom gândi viețile, vom ajunge probabil pe fundul mării, căutând înțelepciunea Atlanților. Care, de bună seamă, ne vor fi semănat.

    😎

  43. @rediam miii de scuze, nu a fost cu intentie si acum daca tot am facut asta, o sa vin de paste cu mielul, dar poate daca vrei, te invit la un berbecut facut la protap si un vin rosu de tara, baut pe prispa casei, la un pahar de vorba si lamurim acolo viitoarele teme de discutie. Ce zici?

    Este clar ca nu vorbim despre aceeasi fizica si in fapt nici nu are cum sa fie asa, fiindca fizica invatata la scoala si fizica cuantica, chiar daca sunt aceeasi disciplina si folosesc acelasi cuvant fizica, sunt foarte diferite, incepand ca mod de gandire/abordare, tocmai datorita faptului ca fizica clasica nu se poate aplica in acele experimente/cercetari si trebuiesc gasite cai noi, teoreme noi, ect. Ca sa nu mai zic ca chiar TESLA a pus bazele primului accelerator de particule din lume, exact ca acel accelerator de langa Geneva pe care sau cheltuit 4 miliadre de euro si in care sunt implicati savanti din toata lumea.
    Sti rediam ce mi se pare interesant? Ca pomenesti de Tesla ca antiargument la ce am zis eu sau ca o alternativa, dar uiti ca chiar el insusi a zis ca „pământul este de fapt viu, având vibraţii electrice”, ceea ce nu contrazice deloc ceea ce incerc eu sa spun.

    De fapt si acum raspund si lui grid:

    @grid De fapt munca lui TESLA influenteaza si azi lumea stiintifica si mare parte a ideilor lui e adevarat ca au fost preluate de curentul New Age, iar aparitia internetului este indiscutabil cel mai bun lucru care se putea intampla omenirii.
    Eu chiar asociez internetul cu Imperiul Roman. Desii este trasa de par comparatia in esenta lucrurile cam stau la fel.
    Sa ma explic:
    Fara existenta Imperiului Roman, credinta crestina nu ar fi putut deveni universala, ci ar fi ramas locala. A fost nevoie de ordinea Romana, drumurile Romane care reuneau multe popoare si nu degeaba la vremea aceea se spunea ca toate drumurile duc la Roma. Dumnezeu in atotputernicia lui a stiut intai sa creeze conditiile necesare pentru propagarea religiei crestine, etapa necesara pentru evolutia a unei parti din umanitate. UNA MARE, as putea sa adaug.
    In vremurile noastre Dumnezeu nu mai poate folosii aceleasi metode ca acum 2000 de ani, intre timp omul a mai evoluat un pic si EL lasa sa fie descoperita inventia asta a internetului, care face acelasi lucru ca Imperiul Roman si mai mult chiar, fiindca reuseste sa lege intre ei practic, indivizi din orice colt al lumii. Acum la acest moment existenta internetului care a dus la explozia informatiei, sunt convins ca nu este fara un scop divin.

    Si grid in istorie tocmai ideile au schimbat lumea. Nimic nu a putut schimba ceva mai temeinic decat o idee care in timp a fost imbratisata de mai multi oameni. IAR daca a fost o idee gresita care a dus o masa de oameni in abis, tot a avut importanta ei pentru comparatia facuta de alta masa de oameni, iar generatiile urmatoare sa aiba posibilitatea de a cunoaste efectul acelor idei, putand trece mai departe la noi idei.

    OBSCURANTISMUL STIINTIFIC ar putea exista daca intradevar se crede ca tehnica sau stiinta poate inlocui spiritualitatea, dar in ideea ca mari savanti declarati atei pana nu departe au ajuns ca acum sa declare existenta unei constiinte cosmice care se poate numi si Dumnezeu, Alah, Buda, cred ca spune ceva important si anume recunoasterea existentei spiritualitati de catre stiinta si mai mult stiinta sa pus in cautarea spiritualitatii ajunganduse acum sa se spuna ca stiinta fara spiritual nu poate exista asa cum nici materia nu poate exista fara spiritual.

    ADEVARAT cand zici ca mintea omeneasca daca nu este pregatita sa capteze o informatie, de orice gen ar fi ea, DAUNEAZA, iar marea masa are nevoie sa fie invatata sa gandeasca.
    Tocmai de aceea au existat, exista si vor exista pioneri, exact pentru a se putea educa/invata marea masa, fiindca oricat ai incerca sa zici orice despre asta, nici un pioner din orice domeniu nu a parasit pamantul inainte de a lasa oamenilor invatatura/munca lor.

    Si grid sincer nu stiu ce ne rezerva viitorul, dar decat sa caut „intelepciunea” Atlantilor pe fundul marii prefer sa fiu optimist si sa cred in viitorul omenirii.

  44. @cristymaykey, nu-i suparare cu numele. Ca fapt divers, pe mine nu m-a botezat popa „rediam”.:-P

    Trimiterile mele catre Tesla nu au fost pe post de contraargument, ci pentru a te documenta si a-ti fundamenta mai bine ideile. Cat despre fizica facuta in scoala…am facut si clasica (generala+liceu) si cuantica. Cuantica doar un an, dar suficient cat sa inteleg cateva principii. Si te asigur ca aia cuantica nu poate fi inteleasca din documentare, de pe internet. E nevoie sa stii si ceva matematica.

    Invitatia imi suna bine, imi aduce aminte de serile petrecute la tara atunci cand eram copil si barbatii satului povesteau din aventurile lor de pe munte…hehe, multe erau adevarate dar si mai multe erau gogomanii pe care nu le credeam nici pe vremea aia. Ce vremuri, ce atmosfera, si-acum acolo parca sta timpul in loc.:-) Da’ de la vinul rosu sa stii ca ma inrosesc in obraji.:laugh:

  45. ah rediam ce carcotas mi-esti, vorba unui tip pe care deja astept sa-l cunosc fata in fata.
    Imaginea serilor ma dezumflat cu tot cu gogomaniile care ascund adevarul … sau invers? oricum nu mai conteaza, frumusetea aceea de care vorbesti nu se intampla decat in copilarie, dar ce mi-as dorii sa mai am una acum, o singura data macar.
    Si de la vinul rosu e bine ca doar te inrosesti, altfel, altceva ar strica farmecul povestilor din seara.

    cu mult drag rediam pentru declansarea amintirilor mele placute din copilarie.

    na … vezi … astai fizica cuantica, ma rog un fenomen al ei. HAHAAHAHA

  46. Copil poti redeveni oricand Cristy, chiar si pentru cateva secunde, copilaria exista in sufletul fiecaruia din noi, trebuie doar sa stii sa o aduci la suprafatza . Momente ca cele petrecute la tara, cu vinul, etc ;). Un alt fenomen al fizicii cuantice 😉 :-*

  47. Se pare ca in final cele spuse pana acum au avut efectul dorit de mine.
    Nu atat ca sa demonstrez ca am dreptate, departe de mine gandul acesta, dar accentuez aceasta pentru a fi voi siguri ca nu ma dau mare sau rotund si ma rostogolesc eu aici ca mare intelept.
    Ci ca sa va fac sa vedeti si alte unghiuri ale unor gandiri/idei, care luate separat nu au aceeasi valoare ca atunci cand incepi sa le asociezi si sa intrevezi posibilitatea intrepatrunderi lor, cu efectul direct ca ajungi sa vezi lucrurile sub o noua forma.
    Pe care forma inainte de aceasta discutie, nici macar nu v-ar fi trecut prin minte.
    E posibil si sa cunoasteti aceste idei luate separat si deja sa aveti opinia formata pentru fiecare in parte luate separat, iar asocierea lor sa vi se para o tampenie.
    Dar tot asa de sigur sunt ca tocmai aceasta tampenie care v-a facut sa veniti cu contra argumente, a realizat de fapt lucrul pe care EU il DOREAM de fapt si anume sa incepeti sa ganditi macar posibilitatea existentei unui sambure de adevar in tot ceea ce am zis eu pana acum.

    SAMANTA A FOST ARUNCATA.

  48. buna seara domnilor,

    Ati avea amabilitatea, sa spuneti cate ceva si despre Proiectul MONTAUK,

    sau si despre Experimentul PHILADELPHIA? , au fost reale? , s-au

    desfasurat cu adevarat? , asa cum am vazut in cateva filmulete? tema si

    comentariile dumneavoastra sunt magnifice, ( cel putin pentru mine)

    va multumesc anticipat.

    bike

  49. @maykei desi discutia a degenerat inspre dinspre si inapoi inspre fizici cuantice si cuvinte din 4 silabe
    o fi coresc sa zic ‘degenerat’?

    eu unul.. nu stiu dar dupa frazele cu centre energetice in Romania care va fi alfa si omega noii lumi – so…. Pavel Corut m-am pierdut si am inceput sa dau scroll down cu o viteza mai mare decat pot citi.

    tara asta nu este mai buna decat altele tot asa cum nu este nici mai rea, e doar diferita..
    nu suntemm nici mai destepti ca altii (desi ne laudam cu olimpici cand e cazul si cu medaliile lui Nadia din 1914), nici mai prosti.. doar undeva pe acolo prin medie di mediocritate..

    si cred ca asteptam de cateva milenii ca rolul nostru determinant in istoria omenirii sa ne apara in fata ochilor..

    in comparatie cu culturile asiatice sa zicem.. spiritualitatea individuala si ca natie.. nu cred ca depaseste pupatul de oase de calugari morti, din pacate
    (la comentariile desppre fizica cuantica nu ma bag ca e mult in afara a ceea ce ma pricep si ma feresc ca dracu de ideea romaneasca de a fi bun la toate)

  50. BIKE Experimentul Philadelphia sigur a avut loc, fiinca nimeni, nici un guvern nu se apuca sa faca conspiratie daca nu doreste sa ascunda o … ceva/altceva. Si atunci arunca in joc informatii contrare care sa duca la teoria conspiratiei care chipurile descopera adevarul, insa in fapt incurca, ducand la controverse care fac sa ne pierdem in detalii ca sa nu mai vedem intregul.
    Este un joc intortocheat specializat pe tipologia gandirii oamenilor si care ofera fiecarui gen/mod de gandire/tipologie exact setul de informatii pe care fiecare sa le creada. Iar de aceea seturile de informatii sunt contrare, ca fiecare sa-si aleaga setul de informatii in care sa creada.

    Totusi atunci cand doresti sa afli ceva, primul lucru aduni toate informatiile existente dupa care incepi sa analizezi fiecare informatie in parte, fara idei preconcepute si mai ales fara sa avantajezi vreo informatie, pentru ca iti place tie.

    Repet, nici un guvern sau oricine altcineva nu creeaza o conspiratie ca se plictiseste si nu are pe ce sa-si cheltuie banii.

  51. Inca nu am citit ce e scris mai sus dar stiu ca acum cateva seri am urmarit pe net un documentar legat de Triunghiul Bermudelor, ceea ce m-a facut sa citesc si despre ecxperimentul Philadelphia. M-a fascinat!
    Nu stiu de ce dar mi-ar placea sa existe si fictiune, ceva science fiction, nu as vrea sa existe numai oameni care demonstreaza ca totul tine de stiinta.

  52. un_tip a degenera = regres, degradare, pierdere de valoare/calitati/insusiri naturale, ceea ce nu este cazul aici.

    Am plecat de la ideea existentei unor copii cu insusiri spirituale crescute fata de ceilalti copii de alte generatii in general si chiar de aceeasi generatie in special.
    Existenta acestor copii nu poate fi pusa la indoiala, oricat ar dori unele societati sau organizatii.
    Ei se pare ca sunt treapta intermediara intre omul de acum si cel de maine.
    Ei se pare ca vor fi soldatii care vor netezii drumul generatiilor urmatoare care sigur vor avea insusiri spirituale dezvoltate.

    Insusiri spiirituale dezvoltate care in trecut tineau de domeniul paranormalului.

    Paranormalul a devenit incet, incet studiat, americanii cand au aflat ca rusii studiaza de mult timp aceste fenomene paranormale au incepurt sa studieze si ei aceste fenomene paranormale, cheltuind miliarde de dolari.
    Asa s-au nascut cateva stiinte noi printre care si fizica cuantica.

    De ce ma leg de fizica cuantica?
    Este sigur stiinta care va descoperii legatura indiscutabila intre spirit si materie.

    Exemlu intrebare;

    Gandul tau este o forma de energie care poate fi perceput de mintea altui om, el atunci stiind ce tu gandesti. Acest fenomen se numeste telepatie.

    Daca fizica cuantica ar descoperii aceasta energie si ar explica cum, in ce conditii se formeaza, cum poate fi folosita, ai mai incadra cuvantul telepatie in domeniul paranormal? Sau apare inca un alt domeniu?

    Asa ca chiar daca nu pare sa aiba o legatura, lucrurile sunt strict legate intre ele, doar ca inca noi suntem la stadiul de cercetare, dar asta nu inseamna ca ele nu exista.
    E ca si cum ai nega existenta aerului, pentru simplul fapt ca nu-l vezi, dar din fericire trebuie sa-l respiri si atunci esti obligat sa iei la cunostiinta de existenta lui.

    Acum cu energiile aceastea subtile si greu de studiat sau cercetat, pentru ca nu se vad, nu se respira, nu intra in legatura directa cu noi, dar fara de care se pare viata asa cum o traim noi nu ar putea exista.

    FireMan a dat mai sus cateva exemple despre ceea ce inseamna APA.
    Daca acele energii schimba structura apei, de ce nu ar putea schimba si structura APEI din organism?
    Si daca chiar asa se intampla{si sigur asa se intampla}, cine este mai protejat de anumite influente?
    Cineva care este informat sau cineva care habar nu are?

    Sunt sigur ca aceste intrebari te vor face sa nu mai treci cu usurinta peste asa zisele tampenii paranormale.

    Iar ceea ce se zice despre pamantul acesta, este adevarat, mai mult ca sigur nu totul, dar sigur destule ascund si alte lucruri care nu pot fi pentru toata lumea.

  53. Adi sf-ul este fantezia stiintei, stiinta singura nu ar fi in stare sa aiba viziuni ca credinta sau fantezii ca scriitorii de sf.

    Dupa un mileniu in care religia a negat stiinta, iar dupa ceva secole in care stiinta a negat religia, acum s-a ajuns la o apropiere intre cele doua.
    Asta nu inseamna ca pe timpul vietii tale o sa ramai fara suspansul dat de sf. Sigur or sa ramana destule mistere si sigur descoperirea a noi frontiere vor duce la aparitia altor mistere.

  54. @Cristymaykei, eu zic să lași fizica cuantică puțin în pace. Cel puțin în cazul de față. Văd că pe Internet, tot felul de psudocercetători ne prezintă fizica cuantică așa ca pe un lucru miraculos, mistic.  Nu e deloc așa. Mulți sunt niște șarlatani care vor să-și vândă cărțile pline de senzațional, că senzaționalul vinde bine. Fizica cuantică e complicată și nu are a face cu spiritualitatea.

    Deși am studiat ceva din disciplina asta, nu îmi pot da cu părerea despre multe lucruri din ea, pentru că risc să o iau pe câmpii, și ar fi păcat să-mi bat joc de munca unor oameni care chiar au investit ani din viață în domeniu. Ca o cheie de control, atunci când ți se pare că știi cu ce se mănâncă o știință fără să o fi studiat sistematic și în detaliu, ceva nu e în regulă.

     

  55. Rediam nu am cum s-o las mai moale si daca vrei sa reincepem iar, din nou, aceleasi discutii de mai sus eu sunt dispus s-o fac, poate de data asta vi cu alte argumente.

    TU sti in detaliu mecanismele care fac masina ta sa functioneze ca sa te deplasezi pe soselele patriei? Sti prin ce transformare a trecut fiecare asamblu, piesa, componenta de la mineral pana la finit?

    Eu nu stiu, dar asta nu ma impiedica sa fiu un sofer bun.

    Daca fizica cuantica nu este in stare sa arate acele energii fine pe care mintile luminate care stapanesc aceasta stiinta, spun ca exista, atunci nici o alta stiinta nu va putea s-o faca.
    Insa daca ei geniile care stapanesc acest domeniu spun ca acolo unde noi nu vedeam nimic pana de curand, totusi este ceva, cine suntem noi sa-i contrazicem?

    Tot ce exista pe planeta asta are de-a face cu spiritualitatea.

  56. Ok, Cristymaykey, eu am să mă opresc aici. Nu are rost să continuăm o discuție în care fiecare o ține pe-a lui indiferent de argumentele ce se aduc. Nu am ce alte argumente să-ți aduc în afară de cele științifice. Din ce îmi aduc aminte parcă scrisesem și mai demult ipotezele de la care a plecat studierea fizicii cuantice.

    Dacă fizica cuantică era ceva atât de plin de spiritualitate, te asigur că nu se studia prea tare prin facultățile de profil tehnic din întreaga lume. Poate singura vină a fizicii cuantice e faptul că poartă numele de cuantică, termen care pe mulți îi duce cu gândul la magie și fantastic.  În fine, eu am să mă opresc din a mai comenta la subiectul ăsta, fiindcă e mai bine pentru amândoi.

    Totuși am să te rog să verifici mai multe surse atunci când îți iei informațiile cu privire la un domeniu atât de complicat. Ai putea chiar să te duci la o ședință de curs de fizică cuantică din Politehnică (parcă stai în București), nu are să te dea nimeni afară din amfiteatru, iar 3 ore cât ține cursul nu ai să mori. Poate ai să te lămurești mai bine cum stă treaba cu spiritualitatea și fizica. Nu uita că de la sublim la ridicol e doar un singur pas!:)

  57. Cine este interesat de astfel de subiecte discutabile, poate viziona documentare întinse pe o paletă largă de domenii pe http://topdocumentaryfilms.com/. După cum spune și Rediam, nu tot ce zboară se mănâncă, însă aceste documentare pot stârni în fiecare dorința de a cunoaște mai mult într-un anumit domeniu.

    Mai sus am enunțat ceva teorii despre care am aflat vizionând astfel de documentare. Asta nu înseamnă că pot spune cu certitudine că ele sunt sau nu „alergat pe câmpii”. Dar sunt cel puțin interesante.

  58. Rediam am spus-o nu odata, nu ma erijez in atotcunoscator, savant, profesor, ori altceva de gen, ci pur si simplu imi exprim crezul meu interior bazat pe totalitatea informatiilor cunoscute + credinta mea in existenta divinitatii, indiferent de cum o numesc religiile lumii + intrebarile care decurg din acestea, multe intrebari fara raspuns, INCA, dar care sigur vor avea raspuns intr-un viitor mai apropiat sau mai departat, dar vor avea. Ca se vor naste alte intrebari e mai mult ca sigur, dar cunoasterea sigur va duce la evolutia mentala a omului.

    Disputa pe idee nu are cum la momentul actual sa te satisfaca pe tine si sunt sigur ca ma si compatimesti un pic pentru faptul ca ma vezi ancorat in aceasta idee, considerand ca ma avantez in lucruri care ma depasesc si probabil ca iti si zice ceva de genul, saracutul, asta chiar e indoctrinat de nebunia asta si devine fanatic asa ca mai bine hai sa opresc aceasta polemica, ca nu ai cum sa-l faci sa priceapa un lucru simplu.
    Poate chiar asa o fi, sunt prea indoctrinat in crezul meu, insa asa cum tu vrei sa crezi numai in chestiile probate, sigure, fara a intra deloc in necunoscut, imaginatie, lasa-mi si mie dreptul de-a imi exprima opinia in care cred, opinie care nu este monopolul meu, ci si a altor oameni, uni categoric mai inteligenti decat mine.

    Este greu sa asociezi materialul cu spiritualul in mentalitatea destulor oameni, destui oameni cred ca una cu alta nu se imbina deloc.
    Iar cand vine cineva si spune ca sunt in stransa legatura, inginerul gandeste ca ala e nepregatit/prost/ect. iar preotul isi exprima indignarea amestecarii puritatii divine cu vulgul material.

    Asa ca nu mi-o lua in nume de rau pentru credinta in crezul meu, iar daca cumva te simti jignit sau agresat, imi cer scuze.
    NU asta era intentia mea, ci doar sa incerci macar sa ai o clipa de ratacire in care sa lasi deoparte cunoscutul, pentru a-ti imagina necunoscutul.

  59. @Cristymaykei, nu e vorba de compătimire, era doar o tragere de mânecă. Iar eu am zis că renunț la dezbatere pentru că noi aici ne ”certam” pe lucruri diferite și oricum nu ajungem la un consens. Nemulțumirea mea nu este legată de faptul că tu crezi și în altceva. Ar fi nedrept din partea mea să-ți zic să nu mai crezi în materie, spirit, vibrație. Doar că ar fi mai bine ca atunci când faci anumite trimiteri la știință să le faci în cunoștință de cauză și nu din auzite. Știința e exactă, nu prea merge cu jumătăți de măsură sau cu adevăruri spuse parțial bine.

    Și mie-mi plac documentarele care ne prezintă lumea și în alt fel, sunt deschis la puncte de vedere diferite, accept și alte raționamente, accept astrologia ca știință, cred că există și alte dimensiuni, cred în suflet etc.. Asta ca să nu crezi că sunt de piatră.:) Cred că știința poate explica unele din lucrurile astea. Dacă afirmai că știința, și nu fizica cuantică în particular, poate să-și lărgească orizonturile abordând și altfel problemele, nu aveam absolut nimic împotrivă. Sper că am reușit acum să-mi fac înțeleasă atitudinea mea de gică-contra. Nu mă supăr eu ușor, așa că nu-ți face probleme din punctul ăsta de vedere.:)

    Dacă vrei să citești despre lucrurile astea îți recoamand Ioan-Petru Culianu, ”Călătorii în lumea de dincolo” sau ”Gnosticism și gândire modernă”.

  60. Una din cărțile lui Ken Wilber, scrisă în 1984, se numește Quantum Questions: Mystical Writings of the World’s Greatest Physicists, apărută la Shambhala Publications (din Boston, statul Massachusetts), o editură de avangardă în domeniul cărților cu vocație spirituală. Această carte, republicată în anul 2001 cu o nouă prefață, este de fapt o compilație de texte extrase din cele mai reprezentative scrieri de natură mistică aparținând marilor fizicieni ai lumii moderne – mulți dintre ei pionieri ai fizicii cuantice: Werner Heisenberg, Erwin Schrodinger, Albert Einstein, Louis de Broglie, James Jeans, Max Planck, Wolfgang Pauli, Arthur Eddington.

    Ideea care se desprinde din spatele tuturor acestor scrieri este că deși toți marii fizicieni au meditat la natura lumii și a universului, nici unul nu a amestecat lumea fizică (a materiei și a formei) cu lumea spirituală (care nu ține de materie). Tocmai pentru că erau specialiști în fizică, ei au fost primii care să înțeleagă că nu fizica este calea spre misticism , că fizica nu susține (și, mai ales, nu poate dovedi) nimic din ceea ce nu poate studia – respectiv, valențele mistice ale existenței, și că a căuta să atribuim fizicii calități spirituale este tot atât de greșit precum ar fi să atribuim religiei o rigoare științifică. A proceda astfel, par a spune aceștia, înseamnă a nesocoti atât știința cât și spiritualitatea și a-i bloca fiecăreia drumul înainte.

    Cele două căi sunt paralele (nu se intersectează!) și, chiar dacă, studiindu-le pe fiecare în parte suntem uluiți de anumite similarități, acestea sunt fie întâmplătoare (accidentale), fie irelevante prin puținătatea lor (raportat la domeniul extrem de vast pe care fiecare în parte îl are de acoperit). De aceea, asemenea găselnițe nu justifică în niciun fel explicarea științei prin misticism, sau invers. Cel mai important este că nu putem recurge la aceste asemănări circumstanțiale pentru a scurtcircuita calea normală de acces la adevăr (nici la adevărul de tip științific – pentru care meditația nu e de niciun folos; nici la adevărul spiritual – care nu are nimic de-a face cu cuantele de energie). Cel mult, putem spera să le integrăm pe ambele într-o viziune unitară, mai completă asupra lumii, decât viziunea fragmentată pe care o avem în prezent .

    De altfel, Ken Wilber a mai publicat ulterior cărți pe această temă, cea mai cunoscută fiind The Marriage of Sense and Soul: Integrating Science and Religion.

    Cea mai frecventă neînțelegere asupra naturii fizicii ca știință este credința că aceasta se ocupă cu observarea directă a realității. Aceasta NU e adevărat – realitatea e de domeniul filozofiei, religiei și spiritualității. Fizica operează cu modele teoretice (matematice, abstracte și simbolice) ale realității (deci nu cu realitatea în sine, așa cum numai misticii o pot percepe în mod direct). Mai mult, diferența dintre vechea și noua fizică (dintre fizica zisă clasică / mecanicistă / deterministă și fizica nouă, cuantică / non-deterministă / relativistă) este că noua fizică este forțată să dea ochii cu natura de supoziție și ipoteză a cercetărilor și rezultatelor sale, care pentru prima dată se confruntă cu propria lor insuficiență metodologică în a descrie lumea așa cum este.

    Fizicienii care și-au pus întrebări existențiale au fost mânați în demersul lor de faptul că au constatat tocmai această insuficiență a științei de a reda realitatea așa cum e ea. Asta reprezintă un act de curaj și de onestitate din partea celor care, prin cercetare, păreau a avea lumea la picioare.

    Fizicienii nu au ambiția (și inconștiența) de a spune că l-au prins pe Dumnezeu într-un sistem de ecuații diferențiale – aceasta este doar speranța profanilor. Nici misticii sau teologii luminați nu au a se ridica împotriva științei, atâta vreme cât știu că aceasta nu poate oferi calea spre Dumnezeu. Din păcate, sunt mai mulți mistici printre oamenii de știință adevărați decât sunt mistici cu o educație științifică solidă. (Trebuie totuși să recunoaștem că nu orice cercetător e un om de știință și că știința poate fi destul de ușor coruptă de interese care-i sunt străine; dar atunci nu mai vorbim despre știință.) Avantajul (și necesitatea!) cunoașterii științifice vine nu din posibilitatea tehnică de a controla lumea, ci tocmai din conștientizarea faptului că nu aceasta este menirea științei și că, mai ales, limitele între care știința are acces la realitate sunt extrem de înguste – legat de faptul că știința vede lumea exclusiv prin dioptriile matematicii, ceea ce este un handicap major (necesar și asumat în lumina unui scop precis și îngust).

    Experiența lui Dumnezeu e accesibilă tuturor (în mai mică sau mare măsură), de unde și tentația foarte răspândită de a crede că adevărul credinței e singurul care contează. Însă cei care nu au habar de menirea, mersul, puterea și limitările științei au toate șansele să își închipuie că adevărurile spirituale pot fi formulate în același fel ca adevărurile științei, adică pot reprezenta o cale spre ceva anume (cum ar fi, propășirea cunoașterii), putând fi deturnate în scopul și cu mijloacele pe care omul le are la îndemână. Acest lucru este fals, întrucât cel ce subordonează adevărurile spirituale unor tehnici și calcule de tip științific îi limitează spiritualității deschiderea spre absolut, nefăcând în final altceva decât să se îndepărteze (în mod meschin și deloc dezinteresat) de cunoașterea adevărată pentru a proclama măreția unor aberații.

    😎

  61. Grid este adevarat ce zici, insa este adevarat pana la acest moment in care traim noi acum si omul de stiinta din tine nu poate extrapola categoric rezultatele cercetarilor viitoare, pentru ca ele inca poate nici nu au fost gandite si mai mult nici nu ai putea face asta cercetatorul strict, exact, matematic, care cere rezultate precise si de netagaduit.

    Conceptia ta ca materia nu se intersecteaza decat aleatoriu sau in anumite conditii cunoscute de materie ca sa se intersecteze cu spiritalitatea, este corecta, pana la acea granita care e cunoscuta de materie, granita care nu lasa loc de indoiala, pentru simplul fapt ca a fost cercetata, studiata, enuntand teoreme, legi ce se pot proba.
    Dar aceasta granita este depasita la momentul actual zi de zi, ceas de ceas, secunda de secunda, iar aceasta depasire continua de granita se datoreaza tocmai pentru ca spiritualitatea se afla in materie.
    Din ce in ce, usor usor, se realizeaza ca materia si spirtualitatea nu sunt doua cai separate care pot locui fiecare in spatiul ei si separate una de cealalta, ci ele formeaza UN INTReG.
    Teorie care este valabila oriunde exista materie, materie care este fnctionala datorita spiritualitatii.
    Iar aici exemplul masinii este perfect; o masina ca sa functioneze are nevoie de anumite fluide, benzina, ulei, lichid frana si e gata de plimbat cu ea, dar mai trebuie ceva sau mai corect spus, cineva care sa doreasca sa se plimbe cu masina, acel cineva in cazul de fata fiind spiritualitatea, iar masina materia. [cred ca sti GRID, exemplul este pentru posibilul cititor}

    Totusi stau si ma intreb daca spiritualitatea ar putea exista fara materie sau daca asa cum materia depinde de spiritualitate, spritualitatea depinde si ea la randul ei de ceva? SI daca DA, de ce depinde?

    Rationamentul e simplu, materia si spiritualitatea coexista, tocmai pentru ca studiul materiei cu mijloacele moderne nu mai pot lasa loc de indoiala sau de asteptare a tehnologiei necesare experimentelor, pentru verificarea teoriilor. Or tocmai acest studiu, cercetare a materiei a dus la intuirea a existentei a ceva care este mai mult decat este materia, iar de aici aparitia misticismului printre oamnenii de stiinta nu a fost decat un pas normal evolutiv
    NU se poate imputa unor oameni de stiinta care numai de prostie nu pot fi suspectati, ca au cazut prada misticismului asa hodoronc tronc intr-o zi, ca au avut o revelatie mistica mesianica, iar asta dupa ani indelungati de pragmatism si ateism, daca nu ar fi constatat ca studiul lor de ani multi duce undeva unde unele reguli care erau valabile pana acum nu-si mai au utilitatea, iar materia se termina ca conceptie universal valabila de pana acum si apare o noua materie care de fapt este aceeasi materie, dar mai este ceva ascuns in ea.
    Ce-o fi ascuns? Oamenii de stiinta vor mai avea de cautat, studiat, cercetat, exerimentat, depasind barierele tehologice, inventand tehnologie noua de neinchipuit acum si asta ca sa afle ceea ce misticii si teologii luminnati deja stiu.

    Grid, lumea cum este acum, e la final de ciclu, omenirea trece chiar in acest moment catre un alt nivel, superior societatii trecute si actuale, societate in care si tu si eu ne-am format, omenirea este in tranzitie catre un ciclu superior in care omul v-a fi unit cu spiritualitatea chiar in viata de zi cu zi si CONSTIETIZAND asta, folosind acesta, pentru echilibrarea traiului echitabil pentru fiecare fiinta umana existenta pe pamant.

    Pana si religiile actuale vor trebui sa-si schimbe conceptul, forma, totul se va schimba, nimic nu va ramane neschimbat si toata aceasta schimbare a inceput deja.

    Toate se vor schimba si Grid, regulile dupa care noi doi am trait o viata, vor muri odata cu noi.

  62. Rediam

    Afirm, intaresc si pun si stampila, merg si la notar daca vrei.

    STIINTA LA MODUL GENERAL, iar FIZICA CUANTICA IN SPECIAL.

    Si nu-i bai, ma duc si la 9 dupa.

  63. Cristymaykei, dacă tot ne-o ținem fiecare pe-a noastră ca doi catâri, măcar să facem un pariu ceva, așa ca ultimă soluție. Poate o ieși unul din noi câștigător:)

  64. cristymaykei~

    Deși înțeleg ce vrei să spui, nu e corect să pui în balanță materia cu spiritualitatea, pentru că nu sunt opozabile. E ca și cum am pune alături corpul și psihologia, sau pietrele și teoria muzicii. Ori comparăm știința (abordarea empirică a materiei) cu spiritualitatea, ori comparăm materia cu aspectele non-materiale ale existenței. Dar nu ăsta e lucrul esențial.

    Mi se pare interesant că am dialogat atâta pe o temă relativ îngustă și totuși n-am progresat deloc. Am impresia că nu ne auzim; sau ne auzim, dar nu ne înțelegem. Tocmai afazia asta e problema – și ea nu e străină de natura acestor medii moderne de comunicare. În ciuda clarității lor (și a simulării aproape perfecte a unei conversații reale), mesajul este întotdeauna acaparat de canalul de comunicare, iar biții de informație – oricât s-ar multiplica – par să nu fie niciodată suficienți, oricât de simplu ar fi mesajul. Într-un fel, chiar faptul că nu ne înțelegem e un simptom al lucrurilor despre care vorbeam în comentariile de mai sus. Dar o să încerc să sintetizez încă o dată, că poate am noroc și sparg bariera sunetului dacă o să fiu un pic mai tranșant.

    Eu nu îți împărtășesc optimismul cu privire la evoluția spirituală a omenirii; dimpotrivă, sunt chiar îngrijorat de ceea ce percep a fi un regres spiritual important față de vremurile de dinaintea avântului tehnico-științific modern. În ciuda a ceea ce s-ar putea crede, strămoșii noștri analfabeți erau cu mult mai spirituali decât suntem noi acum. Chiar dacă erau prizonierii unui anumit primitivism religios, acesta cel puțin le ținea în frâu tendința spre autoexaltare și sentimentul că pot stăpâni lumea. În condițiile lumii supertehnicizate de azi spiritualitatea a ajuns o simplă vorbă goală, devenind o anexă perfect dispensabilă în arsenalul mijloacelor moderne de cunoaștere.

    După orice definiție a spiritualității am lucra, un om spiritual nu poate fi în niciun caz acela care se află la limita autodistrugerii, așa cum se află omenirea astăzi. Omul care are senzația că l-a apucat pe Dumnezeu de-un picior (și nu vrea în ruptul capului să-i dea drumul) e în situația unui copil – Indigo sau nu – care a pus mâna pe mașina de 200 CP a părinților săi și i se pare că a cucerit lumea, când el de fapt se află la câteva minute de un dezastru.

    Așa ceva e cu atât mai probabil cu cât majoritatea oamenilor nu cunosc specificațiile și cerințele tehnice ale mijloacelor de cunoaștere care le stau la îndemână (și nici nu sunt interesați de ele – că doar nu de-aia-i făcut televizorul ca să știi din ce-i alcătuit, sau principiul de funcționare al tranzistorului). Chiar presupunând că ar cunoaște tooate aceste lucruri și că am fi toți ingineri și savanți, natura tehnicii tot ar scăpa majorității oamenilor. Sigur, cunoașterea mai exactă a mijloacelor ar preveni abuzul acestora și iminența unor dezastre, dar tot nu ar rezolva folosirea tehnicii în scopuri inepte – de exemplu, ca agent al dezvoltării spirituale, ceea ce nu ne-ar scuti de probleme pe termen lung.

    Simpla idee că e suficient să privim materia cu alți ochi pentru a deveni spirituali este periculoasă. Ideea că există „particula lui Dumnezeu” (bosonul Higgs) este mai înspăimântătoare (din punctul de vedere al îndepărtării de spiritualitate) decât ideea că Biblia e cuvântul lui Dumnezeu și că cei ce nu i se supun sunt niște eretici. În fața Inchiziției încă mai aveai șanse să trăiești și să crezi ce vrei, dacă tăceai, dar acum credința în noile dogme este liber și entuziast asumată de toată lumea, după cum se vede. Deși oamenii de știință dezavuează denumirea de „particulă a lui Dumnezeu” atribuită bosonului Higgs, reverența cu care o privesc (reflectată în imensele resurse materiale alocate găsirii ei și în imaginarea perspectivelor ce pot fi deschise de găsirea acesteia) spune multe despre ignoranța spirituală în care ne zbatem.

    Practic, „spiritualitatea” care e azi pe buzele tuturor nu e altceva decât un materialism inversat. Privim la spiritualitate ca la o bucată de materie ale cărei secrete le avem de pătruns și care, culmea, ni se vor și dezvălui fără prea mare efort, numai dacă ne imaginăm că vibrăm în armonie cu universul. Trăim acum o epocă neagră din istoria umanității, un fundamentalism științific de cea mai pură esență religioasă, pentru că oamenii văd în știință un nou Mesia salvator. Însă realitatea e că mesianismul științific nu numai că nu ne va salva sufletele, dar ne va lua și pâinea de la gură. Ironia este însă că, în ciuda evidențelor, credința în puterea științei și tehnologiei este atât de mare încât ne vom încredința și ultima picătură de viață acestei ultime, fatale obsesii religioase.

    Și-o să crăpăm cu crucea spiritualității spânzurată de gât.
    😎

     

  65. „Privim la spiritualitate ca la o bucată de materie ale cărei secrete le avem de pătruns și care, culmea, ni se vor și dezvălui fără prea mare efort, numai dacă ne imaginăm că vibrăm în armonie cu universul. Trăim acum o epocă neagră din istoria umanității”

    Sunt de acord cu acest pasaj. Chiar am citit pe un forum că – în viziunea vedică – există ideea conform căreia trăim în Kali Yuga, exact era întunecată de care ziceai. Aceasta a început acum aproximativ o mie de ani și mai avem în față patru milenii de ignoranță spirituală. Cu siguranță nici eu nu văd evoluție spirituală în masă.
    Am citit în „Profețiile de la Celestine” că e nevoie de o masă critică de oameni pentru a se declanșa o serie de evenimente care ar duce la evoluția omenirii… Cred că aceasta e altă mâncare de pește, totuși.

    A evolua spiritual înseamnă a înțelege. Cum realitatea e complexă și multora le scapă subtilitățile, cred că prea puțini dintre noi avem pretenția de a o înțelege întru totul, așa că în cel mai bun caz putem spune că o înțelegem parțial prin înțelegerea cauzei și efectului, a interacțiunii cu semenii noștri și altor lucruri cu care ne confruntăm și le cunoaștem cât de cât. Dincolo de ele, se creează legături subtile, de care nu suntem conștienți mare parte din timp și atunci cum poți spune că înțelegi totul (?), când nici nu le-ai prevăzut de la început, ci doar privind retrospectiv și sperând că ai învățat din greșeli…

    Visele legate de evoluția omenirii sunt frumoase, dar până nu se concretizează, nu putem spune că așa va fi. Cea mai bună cale de a te feri de dezamăgiri este să te întrebi dacă e prea frumos ca să fie adevărat. Dacă e așa, atunci poți spune adio visului.

  66. @grid
    Lucrurile ar fi mai simple daca in loc sa le vedem pe cele care ne despart, am incerca sa le vedem pe cele care ne apropie, iar de aici, gasind o poarta de comunicare, am putea sa mergem mai departe.

    Daca nu ai fi fost pornit sa ma combati, daca ai fi citit mai atent si mi-ai fi acordat macar pe sfert respectul pe care eu ti-l acord, pentru ca sti bine parerea mea despre tine si faptul ca chiar TU m-ai certat sa nu te mai ridic pe piedestal, fiindca consideri ca esti un om ca oricare alt om. Lucru pe care l-am facut, dar fara sa uit capacitatea ta, geniul tau.

    Si de aceea spun cu parere de rau ca as dori mai degraba sa nu lasi un comentariu, decat sa-l lasi in dorul leli, doar ca sa fie acolo.

    Dau un exemplu ca sa inteleaga si ceilalti despre ce vorbesc.

    ai scris: „Deși înțeleg ce vrei să spui, nu e corect să pui în balanță materia cu spiritualitatea, pentru că nu sunt opozabile”

    Nu am pus in balanta,[asta nu stiu de unde ai scos-o], am spus ca materia este complementara spiritualitatii, chiar ca este posibil ca materia fara spiritual sa nu poata exista si am continuat cu a afirma ca cele doua sunt foarte strans legate intre ele formand chiar un intreg, iar mergand mai departe cu rationamentul, am intrebat retoric, daca materia este sustinuta de spiritual si stim ca materie fara spiritual nu poate exista … exista ceva mai departe de spiritual, care sa sustina spiritualul asa cum il cunoastem noi azi? SI daca exista dincolo de spiritual ceva, ce este?

    Concluzia pentru mine este clara, desi spui ca ma intelegi, constat ce am spus mai sus, iar asta ma intristeaza teribil.

    Si ai mai lasat si alt comentariu la alt post, ce chiar nu isi avea rostul, iar asta m-a facut sa ma intreb unde este acea intransigenta a omului de stiinta pe care eu l-am cunoscut?

  67. Q draga te-am prins acum, tu citesti pe sarite si asta face sa tragi concluzii gresite, ceva ca musca-n lapte si asta o zic ca sa fiu dragut + ca compensatie pentru multele celelate comentarii exceptionale scrise de tine, altfel deveneam sigur mai … putin politicos.

  68. cristymaykei ~

    Provocarea moarte n-are, mai ales atunci când dezgroapă subiecte demult răcite… 🙂

    E interesant de văzut cum te faci portavocea unor acuzații de care ești tu însuți vinovat. Mă acuzi că n-am fost atent, dar constat că nu te-ai obosit deloc să înțelegi ce am vrut să spun, pentru că văd că recidivezi îngroșând o dată mai mult greșeala făcută anterior.

    Ceea ce semnalasem eu la #82 (și văd că a rămas neînțeles, la mai bine de 10 luni de atunci) era mai mult o chestie de terminologie, în sensul că materia nu poate fi complementară cu spiritualitatea, ci eventual cu spiritul (deși chiar și în acești termeni, avem o problemă).

    Dacă vrei cu tot dinadinsul, am putea spune că spiritualitatea (ca doctrină și/sau manifestare a spiritului) e complementară nu materiei ci materialității (sau materialismului, doctrină a materialității existenței), cu toate că atunci se ridică automat întrebarea dacă nu cumva echivalăm astfel spiritualitatea cu idealismul (care e în mod tradițional alternativa princeps la materialism).

    Chestiunea că opoziția nu presupune excluziune, ci complementaritate nu mă încălzește prea tare, fiind doar o chestiune de perspectivă asupra adevărului și nu o caracteristică a sa. Suntem oricum partizanii propriei perspective, oricâte alte perspective am cunoaște. Chiar dacă Luna are o față nevăzută, nu asta o face rotundă (mă rog, sferică). Complementaritatea este doar un artefact prin care mintea încearcă să suplinească insuficiența privirii. Adevărata spiritualitate (ceea ce unii mistici numesc „non-dualitate”) nu se sinchisește de complementaritate, de unde și caracterul para-doxal (ne-adevărat) al adevărului, care apare ca adevăr numai în „lumina” minciunii.

    Spuneam „eventual” atunci când m-am referit la posibila complementaritate dintre materie și spirit (nu „spiritualitate”!) pentru că nu sunt convins că așa stau lucrurile. Numai din perspectivă strict materialistă spiritul e complementar cu materia, reducându-se astfel spiritul la nivelul materiei, punându-l la egalitate cu aceasta și forțând spiritul să adopte o poziție de inferioritate. De vreme ce se afirma că există o complementaritate, ea nu poate fi decât între elemente de același ordin, așa că spiritul este atunci înțeles ca extra-material, non-material, sau chiar anti-material. Din perspectivă spirituală însă, lucrurile stau altfel, spiritul nefiind pur și simplu egalul de semn contrar al materiei sau complementarul acesteia, ci calitatea cea mai înaltă pe care materia însăși o posedă prin esența sa.

    Cu alte cuvinte, spiritul trancende și include nivelul material, ceea ce total diferit de simpla complementaritate (și însemnând mult mai mult decât aceasta). Spiritul este totodată materie și mai-mult-decât-materie, ceea ce materia nu poate fi doar prin ea însăși. Mai mult chiar, din perspectivă spirituală materia nici n-ar putea exista dacă n-ar fi, înainte de toate, mai-mult-decât-materie.

    Spiritualitatea în sensul său cel mai larg poate fi înțeleasă, din această cauză, ca fiind mai mult decât o doctrină și trecând dincolo de limitările inerente materialismului, idealismului, sau decât religia și știința, fiind nu numai liantul secret dintre toate acestea, ci însăși substanța oricărui astfel de domeniu al preocupărilor umane.

    Din aceste considerente am deplâns soarta spiritualității astăzi, pentru că exaltarea acesteia mi se pare de natură pur materialistă, iar căutarea spiritului seamănă mult cu ambiția strămoșească (deși profund umană) de a da de aur cu orice preț.

    În speranța că am mai avansat un pic în neant, aștept cu viu interes să aflu care anume e comentariul inutil pe care l-am scăpat…

    😎

  69. Constat cu uimire ca TU ai stiut de la bun inceput Ideea, dar in precizia experimentului stiintific, NU poti aproba concepte ce NU se verifica cu rigoare matematica in laborator.

    Si totusi ai explicat mult mai bine decat am putut eu face esentialul acestei idei,iar pentru asta pot sa spun cu mana pe inima ca imi face mare placere, insa pastrandu-ti eu tie respectul cuvenit.

    Am sa dau mai jos ‘bucata’ care conteaza, pentru a intelege si eventualii cititori despre ce este vorba.

    ‘Cu alte cuvinte, spiritul trancende și include nivelul material, ceea ce total diferit de simpla complementaritate (și însemnând mult mai mult decât aceasta). Spiritul este totodată materie și mai-mult-decât-materie, ceea ce materia nu poate fi doar prin ea însăși. Mai mult chiar, din perspectivă spirituală materia nici n-ar putea exista dacă n-ar fi, înainte de toate, mai-mult-decât-materie.

    Spiritualitatea în sensul său cel mai larg poate fi înțeleasă, din această cauză, ca fiind mai mult decât o doctrină și trecând dincolo de limitările inerente materialismului, idealismului, sau decât religia și știința, fiind nu numai liantul secret dintre toate acestea, ci însăși substanța oricărui astfel de domeniu al preocupărilor umane.’

    Exact asta cred si eu, in spatele materiei se afla, Nu o sa mai spun spritualitate si nici NU o sa mai spun spirit, ci o sa merg mai departe cu gandul si o sa spun energie.

    Cred AcuM, ca este mult mai aproape de realitatea noastra folosirea cuvantului, ‘energie’.
    Energia este acel liant secret, ce se afla la baza materiei si fara de care materia nu poate exista.

    Pana la urma toata discutia asta cu tine, desi poate ti s-a parut anosta tie, pentru mine a fost un mod de a Imi lamurii anumite aspecte, intrebari, crezuri.
    Era de asteptat ca raspunsul la o intrebare sa nasca o alta intrebare cel putin, dar, NU am mai fi oameni daca NU am fi curiosi sa dezlegam MisTere.

  70. #85 : Ciudat… Cred că menționarea ideii că suntem într-o ignoranță perpetuă (în special în privința cunoașterii spirituale) atinge o coardă sensibilă…

    Domeniul spiritual nu înseamnă (doar) copii indigo, cristal, fizică cuantică sau alte vise… Spiritul este, tu ca ființă devii… Noi toți avem o esență spirituală, nu trebuie să căutăm cai verzi pentru a o „atinge”, când o avem deja. E în noi, tot ce avem de făcut este să evoluăm prin experiențe și înțelegerea acestora. Limitarea pe care o avem (și pe care trebuie să o acceptăm, fiindcă trăim cu aceasta) este că această înțelegere este întotdeauna retroactivă. Dacă poți prevedea ceva, e datorită faptului că ai trecut printr-o experiență similară.

    Este o reiterare cu (aproape) alte cuvinte a comentariului meu (#83), sper că se înțelege ce vreau să exprim. Nu mă refer la cei care doresc să afle mai multe că s-ar afla în această situație, mă refer doar la cei care pretind că știu mai multe decât în realitate. Îți dai seama ce situație rezultă din alăturarea celor două grupuri? Când al doilea grup dă răspunsuri care nu pot fi verificate, primul le va crede pe nemestecate… și de-aici rezultă situația pe care o vedem în prezent.

    Ironia, din punctul meu de vedere, este că cei care caută au – de fapt și deja – răspunsul în ei înșiși. Problema e că acel răspuns nu este verbal, cel puțin nu inițial… Prin urmare, conștientizarea lui e mai greu de făcut, de aceea se fac căutări inițiatice, pentru a afla ce e înăuntru…

    În altă ordine de idei, am prins dihotomia binelui și răului în acest șir de comentarii. În plan material, aceasta nu poate fi negată, cele două părți chiar se află în opoziție, se luptă între ele. În plan spiritual, dualitatea dispare. De aceea are dreptate Grid când spune că spiritul e non-materie, iar cele două (să fie clar, materia și spiritul) sunt paralele (dacă țineți minte geometria în spațiu, cu planurile paralele). Cu toate acestea, tind să cred că acel paralelism nu e întotdeauna clar… Apar încrucișări datorate unei linii care trece și prin materie, și prin spirit. Acea linie e legătura dintre materie și spirit, care poate fi spiritualitate, poate fi vibrație, poate fi altceva…

    Aș mai avea de comentat, dar e foarte târziu și mi se închid ochii.

  71. Q, n-am inteles ce-ai vrut sa spui cu „dihotomia bine-rau, in plan material, nu poate fi negata”. M-ai exact, ma deruteaza incercarea de a-mi imagina binele si raul in planul material.

  72. Planul material e cel în care trăim cu toții… Ne manifestăm fizic aici, pe Pământ, datorită conștiinței cu care alegem să ne trăim viața în fiecare zi. Se spune că, dacă îți urmezi vocea conștiinței, faci bine. Se mai spune și că, dacă nu faci rău nimănui, faci bine. Conștiința e ghidul care ne ajută să deosebim binele de rău. Fiindcă trăim în acest plan, e musai să avem acest discernământ, altfel vin consecințe neplăcute pentru toți (de exemplu, dacă omori pe cineva, indiferent dacă o faci pentru o cauză bună sau nu, te poți trezi oricând închis la mama dracului).

    Dacă nu îți poți imagina binele și răul în planul material, probabil filmele în care tipii buni și răi se luptă ar putea să te ajute. 🙂 Dacă finalul arată că binele învinge, atunci filmul favorizează binele. Dacă arată că tipul rău scapă, atunci e clar că e ceva în neregulă.

    Mai aproape de realitatea cotidiană ar fi teoria conspirației, care arată că marile companii sărăcesc lumea și o împing la auto-distrugere… Cred că vă dați seama cum stă treaba cu lumea în prezent… Dacă toți evoluau spiritual, atunci nu ajungeam în situația asta, nu-i așa?

  73. Q, indiferent de cum cauti raspusul si prin ce metoda cauti acel raspuns, drumul nu este acelasi pentru fiecare, desii fiecare crede ca doar drumul lui este cel bun.
    In esenta la capatul drumului se afla acelasi raspuns si pentru cei care au mers pe un drum si pentru cei care au ales alt drum.
    Problema apare atunci cand toti sunt de acord ca raspunsul este corect si apare o alta intrebare pe care … iar fiecare il cauta mergand pe drumul care i se potriveste si tot asa.

    Lumea materiala asa cum o percepeam majoritatea dintre noi pana acum se schimba si incepem sa aflam ca dincolo de ce reuseam sa vedem, se mai afla ceva, ceva care se pare ca sustine materia ca realitate pe care noi o traim, percepem ca fiinte din materie.
    BIneinteles ca acel ceva, se afla acolo de dinainte de a intelege noi ca exista, doar ca acum noi dorim sa ‘pipaim” acel ceva asa cum putem atinge manerul furculitei cu care ducem mancarea la gura.

    Problema cea mai mare pentru care a fost atata discutie pentru ceva cu care in final suntem de acord sau macar in parte pe aceeasi frecventa, este folosirea cuvinteleor necorespunzatoare.
    Dar asta e posibil sa se intample, pentru ca fiecare din noi avem un inteles de multe ori diferit al aceluiasi cuvant, pentru ca nu avem aceeasi educatie, pentru ca este disputa dintre generatii, pentru ca fiecare tine la „adevarul’ lui si crede ca doar acela este cel corect, uitant ca raspunsul este acelasi indiferent pe ce drum mergi.

    Omenirea este in transformare, indiferent daca ne place sau nu asta.
    Iar dihotonomia binelui si raului in fapt nu exista, amandoua sunt parte a aceluiasi intreg, dihotomia asta e creata de biserica.

    Dar cum bine spui energia care exista in noi dincolo de materia carnii care in final putrezeste si se transforma in energie pentru alte forme de viata, este energia constiintei[numit si suflet sau spirit, duh, inger, etc.].
    Pamantul este la un sfarsit de ciclu urmat de inceputui unui alt ciclu, la o avansare spirituala[vibratie energetica mai pura decat cea actuala] si datorita aceste evolutii energetice{spirituale], foarte multe spirite, constiinte, suflete din tot universul au dorit sa devina materie a carnii pentru a putea beneficia de acest examen evolutiv, care este foarte rar, chiar si pentru acele constiinte pentru care timpul infinit al nostru este finit, ba chiar este doar o singura unitate pentru scala lor, constiinte care sigur sunt mai aproape de divinitate decat suntem noi oamenii materiali apartinand inca acestui sistem solar inca primitiv in prisma celorlalte constiinte din celelate universuri.

    Noi inca suntem departe de-a intelege ca constiinta noastra poate evolua pana la gradul de inger, arhanghel, heruvim, serafim, o forma de viata existenta in energii din ce in ce mai pure si subtile cu cat se apropie mai mult de constiinta universului numita si Divinitate ori Dumnezeu, dar alte contiinte stiu si vor sa treaca acest examen evolutiv al sistemului nostru solar.

  74. Dihotomia aceea dintre bine si rau nu are cum sa fie creata de biserica, fiindca exista dinainte ca aceasta sa apara. Dihotomia a aparut odata cu omenirea, e chiar simplu… cel putin, pentru mine. 🙂

    Mi se pare ca tu cam amesteci notiuni… adica eu nu confund constiinta cu ingerii… Constiinta e in noi, ingerii sunt in sfere inalte…

    In ceea ce priveste folosirea cuvintelor, dictionarul a fost creat tocmai cu scopul de a evita confuziile si amestecurile inutile… Din pacate, nu cred ca exista un dictionar al spiritualitatii, asa ca va trebui sa ne descurcam cum putem, insa sunt destul de sigur ca un inger nu poate fi sinonim cu o constiinta, cel mult poti spune ca un inger iti sopteste ceva si il poti lua drept constiinta… Pentru mine, asa ar avea mai mult sens.

    Hm, stii ce mi se pare curios? Azi am scris un articol foarte lung, de vreo doua mii de cuvinte, despre opinii diferite si oameni diferiti, dar nu stiam daca sa-l pun pe DarkQ sau nu, fiindca nu atinge tema gay, dar cred ca o voi face. Nu te speria, o sa-l impart in fragmente. 😀

  75. Este adevarat Q, dihotomia exista inainte de biserica crestina, dar aceasta biserica a dezvoltat dihotomia antagonica dorind sa elimine pe cat se poate o parte dintr-un intreg, pe baza dezvoltarii ideii de rau dusa pana la un paroxism fanatic, fapt ce a dus la acele rezultate nefaste din istoria omenirii.

    Nu pun semn de egalitate intre costiinta si inger, ci spun ca constiinta si ingerul sunt UNA, ingerul fiind o energie pura dar care are propia constiinta constienta.
    Spun ca constiinta indiferent a carei fiinte apartine, este acea energie extrem de pura ce poate fi la fel de bine a unui om sau a unui inger deopotriva, ori a unui serafim, heruvim, etc.
    Iar aceasta constiinta percepe evolutia noastra in toate manifestarile prin care Eul nostru trece.
    Asa poti accepta ca Omul tinde catre inger si ca mai devreme ori mai tarziu fiecare Om al acestei planete, ajunge la nivelul evolutiv al unui inger.
    Nu uita ca Isus este considerat inger pe pamant, iar in Cer este considerat un Om.
    Totul depinde de cat, de unde, de cum privesti, sau mai corect spus de pana unde te afli in evolutie la un anumit moment dat.

    Cat priveste aparitia unor cuvinte noi ce vor descrie fenomene ale spiritualitatii, spiritului, ingerilor, energiilor necunoscute inca, sunt sigur ca vor aparea pe masura ce vor trebuii denumite, e doar o chestie de timp de acum.

    Astept curios sa vad cele doua mii de cuvinte, si stai linistit ca nu m-a sperie un articol lung.

  76. Am scris o serie, „Opinii diferite”, de trei articole, acelea sunt parti ale articolului lung de care ti-am zis. Nici nu stiu daca am scris bine… Trebuie sa recunosc ca nu eram intr-o conditie prea buna cand l-am scris, eram treaz de vreo 25 de ore sau cam asa ceva… si am „varsat” ce mi-a trecut prin minte. 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here