Acasă Zi de zi Complicat…

Complicat…

360
13

In urma cu aproximativ o luna i-am spus mamei ca sunt gay, printr-un sms. Nu o incanta, nu o face fericita dar accepta cu greu ceea ce sunt si nu pretind mai mult decat sa fiu lasat in pace.

Socul a fost sa afle ca sunt constient de acest lucru de la o varsta frageda dar desigur si relatia cu partenerul meu de 3 ani pana in prezent (cu tot cu pauze) .

Cat despre relatie, au existat atatea ups&downs iar eu am fost un asa mare „rahat” incat acum imi cam primesc ceea ce merit, nu pot decat sa sper ca n-o sa se termine, acum. Ce m-a determinat sa ii spun mamei despre mine a fost ca nu mi-am mai dorit sa fiu limitat. Am vrut sa dau mereu mai mult celui pe care il iubesc, insa de foarte multe ori am plecat ptr ca nu m-am simtit indeajuns de bun ptr el (drama queen?), in cele din urma, cand mi-am luat inima in dinti si viata in maini, el nu mai simte iubirea mea. (nu spun ca am facut-o ptr el, am facut-o ptr mine, ptr ca pot si vreau mai mult, atat de la el cat si de la viata)

El vrea un copil, (eu inca cred ca mai sunt un copil idiot, sweet and 20) pot accepta si pot ajunge sa fiu incantat de acest lucru, insa vreau sa simt ca fac si eu parte. De cele mai multe ori intervine oboseala, job-ul si micile rautati gratuite oferite.

As vrea sa spuna mai multe, dar e prea devreme; iar discutiile mele il obosesc, reciprocitate. Sunt momente cand este totul pentru mine si momente cand imi vine sa il strang de gat (nu, nu din prea multa dragalasenie) insa niciodata nu am incetat sa il iubesc, sa imi doresc ca atunci cand se termina ziua, bratele lui sa fie cele in care ajung a sforai. Iar el acum, n-are prea multe de spus, ceea ce ma irita 🙂

Cat despre viata cotidiana, tind sa cred ca ma simt profund atras de un foarte bun amic hetero, nu sunt sigur, ci doar ganduri ce-mi strabat imaginatia.

Tu ai merge la psiho-terapeut?

13 COMENTARII

  1. Darkq nu pleaca nicaieri, nu stiu de ce te-ai grabit sa iti povestesti toate ofurile intr-un singur post. Puteai dzvolta mai mult la fiecare.
    Nu prea sunt de acord cu coming outul prin sms. Cred ca mama merita o explcatie mai ampla, daca doresti sa te accepte si sa te inteleaga mai bine.

    La celelalte probleme nu stiu ce sa raspund pentru ca nu am prea inteles.

    Nu merg si nu am mers niciodata la terapeut. Pana acum nu a fost nevoie, dar nu exclud posibilitatea.

    Imi place clipul ales;)

  2. Dar ce aveti ma cu omu’? Mi se pare foarte misto asta cu SMS-ul. Ce atata drama, atatea explicatii… „Nam luat paine. Vin la 4. Sunt gay.”
    A, mi-a amintit si de un meme:
    „Dad, I am homosex.
    Son, I am disappoint.”
    El vrea un copil… cu tine?
    Cum a zis si Nick H, daca sfaturi cautai, ar fi fost mai bine sa detaliezi. Altfel, mersi de poveste; nu pari sa ai probleme prea grave.

  3. Pana la un punct povestea ta se aseamana cu a mea- iesire din dulapior, relatie de 3 ani si alte mici franturi. Ce n-am inteles este partea in care prietenul tau vrea un copil . Ok, vrea copil, sa inteleg ca incepe sa-l apase „sistemul gay” nedezvoltat, ce vrea sa faca mai clar, sa-si traga o iubita cu care sa aiba un copil si sa se mai si intalneasca cu tine din cand in cand pe ascuns, sau sa ramana cu ea , sau de fapt nu prea stie cum sa iti spuna ca nu prea mai vrea sa fie cu tine?
    Locuiti impreuna? Daca da, e posibil sa fie monotonia (stres, oboseala) sursa nervilor, si eu am momente de genul, cand vreau sa imi fac bocceluta si sa plec dar ma calmez la o tigara pe balcon, nu e problema. Povestirea nu e detaliata, poate revii cu completari .

  4. Salut!
    Dupa cate am inteles eu, prietenul tau vrea un partener care sa fie mai copilaros, un copil, un tanar! Ma insel?!
    Nu ai nevoie de niciun terapeut, psiholog, psihiatru etc :), toti trecem prin astfel de situatii, pana la momentul cand ne „calim” si ne ungem singuri (sau ne „ung altii”) 🙂 cu toate alifiile si ajungem sa gandim matur, sa nu mai simtim fluturasi din orice si fata de oricine… !
    Cat despre SMS … nu prea a fost o metoda prea buna. Eu cand i-am spus mamei, am avut un „discurs preludiu” de peste 1 ora, 1 ora si jumatate.
    Toate cele bune si sper ca in curand sa imi pot face cont si sa va povestesc viata mea, mi-ar face mare placere!

  5. Ieri a fost ziua in care am simtit ca imi bag ceva in totul si fug catre dezastru, in loc sa il evit, poate din aceasta cauza am avut nevoie sa-mi spun ofurile aici.
    S-o luam pe rand:

    @RobertG: Sunt momente in care nu inteleg multe lucruri si pur si simplu imaginatia ma lasa, nu stiu ce sa mai fac, poate fi oboseala sau nu, dar cred ca de cele mai multe ori imi este greu sa ma inteleg. Poate ca vreau prea mult.

    @Smog: Nu pot spune ca am avut un psiho-terapeut, dar pot spune ca am avut un amic, confident..

    @Nick H: Aaam, sms-ul a fost unul destul de lung, in care ii explicat cat de greu imi este sa ii spun ca sunt gay. Atunci cand i-am trimis sms-ul eram la servici si pur si simplu am simtit ca nu mai pot face fata curiozitatii ei si am stiut ca ma impiedica sa ofer mai mult partenerului meu, cel care ulterior nu necesita asta.

    Explicatiile au fost destul de „ample”, desigur i-am recomandat sa se documenteze. Viata este o drum al alegerilor, pot alege sa fiu cu o femeie sau un barbat insa nu pot alege sa fiu atras, sa iubesc o femeie. Sunt desigur lucruri ce tin de intimitate si am decis sa nu i le dezvalui ptr ca nu ar fi productiv. In cele din urma am mentionat ca singura mea pretentie este sa fiu acceptat si lasat in pace. Stiu ca nu are cum sa ma inteleaga, cum stiu ca nu are cum sa fie incantata de alegerile mele. I-am explicat ca inca sunt copilul ei minunat capabil de lucruri minunate sau nu, ca durerea/nefericirea si boala nu face descriminare; ca chiar daca ea este heterosexuala asta nu a ferit-o de suferinte, nemultumiri si boli. I-am spus cat de mult conteaza ptr mine si cat de mult o iubesc si ca toate sacrificile care le-a facut conteaza.

    Dar inca ptr ea este pedeapsa lui D-zeu ptr pacatele ei. Sau blesteme si cununii legate :)) Ceea ce este putin amuzant, zic eu. „D-zeu te-a pedepsit dandu-ti un fiu bulangiu” si uite asa amandoi ne amuzam.

    Sunt momente si momente, insa de cele mai multe ori ma surprinde cu mici lucruri dragute.

    Oh, cat despre Adele :X , o iubesc, in special in concertul live de la Albert Hall, cu toate ca de cele mai multe ori simt ca nu ma lasa sa fiu optimist.

    @Alex P: Raspunsuri, detalii treptat. Probleme nu, incerititudini si oboseala da. Momentan zambesc, este o zi frumoasa in acest trist oras 🙂 si se aproprie ziua mea, in curand 21 and sexy 😀 . Nu vrea un copil cu mine, ci cu fosta lui iubita, iar eu simt ca sunt explus din acest plan si de cele mai multe ori cred ca ptr el este o pierdere de timp, sau o scuza ptr ca nu vad stabilitate si certitudine. Este prea curand ca eu sa cer atat de multe dupa ce am fost atata timp despartiti si dupa toate rahaturile pe care le-am facut. In ultima vreme nu prea am simtit ca vrea sa fie cu mine, iar el a motivat ca ar vrea prin faptul ca imi acorda mult timp.

    @Adi: Nici el nu stie cum vor fi lucrurile. Nu locuim impreuna, chiar daca eu vreau asta; cred ca ii este teama si de diferenta de varsta. Din ce mi-a spus am inteles ca nu vrea sa se insoare si nici sa locuiasca cu acea femeie, ci atat el cat si ea vor un copil impreuna. Cat despre viitorul nostru, nu stie ce vrea si cred ca este mult prea curand ptr a fi sigur de ceva. Stresul si oboseala intervin din cauza acelor mici aprecieri rautacioase. Imi place monotonia cum imi plac si evadarile, de care inca n-am mai avut parte. Imi place sa imi aranjez camera, sa fac curat, sa ascult muzica, sa gatesc, sa vad un film bun, sa-mi cumpar tacamuri, pahare, cesti, farfurii, sa fac poze.
    Sunt prea copilaros.

    @SweetBrownEyes: Atunci cand sunt cu el sunt copilaros, ptr ca ma face sa ma simt super, dar sunt si serios cand este necesar. Cred ca el vrea un nou inceput cu un alt pustan, eu nu mai am 18 si avem trecut si cred ca ptr el 30+ cat si ptr ceilalti new&young is good fuck, ceea ce eu nu mai sunt, ca de’h am bagaje mari 🙂

    Such a sunny day.

  6. Nu ma bag sa analizez sau sa dau sfaturi caci nu sunt in masura. Un lucru am de spus.
    „Imi place sa imi aranjez camera, sa fac curat, sa ascult muzica, sa gatesc, sa vad un film bun, sa-mi cumpar tacamuri, pahare, cesti, farfurii, sa fac poze.
    Sunt prea copilaros.”
    Spuneai ca faci 21 de ani… adica esti inca un copil. Mi se pare normal sa fii copilaros, sa-ti placa sa faci o multime de lucruri, sa nu obosesti niciodata. Esti in floarea varstei, de ce sa nu te bucuri de ea? Cine spune ca tre sa ne maturizam la 20 de ani? Am timp de la 30-35-40 inainte sa fiu matur. De la 60 in sus numai matur voi fi. Eu am 19 ani si imi place sa cred ca inca sunt un copil. Inca ma uit la desene, trage si tu concluziile :))

  7. Copilăria nu cred că e dată neapărat de numărul (mic) de ani. Unde trasăm linia? La 20, 25?

    Eu cred că, și scuză-mi franchețea, prietenului tău i s-a cam acrit de tine. Știu că sună ca dracu dar c’est la vie.

    Vezi ce faci, nu are sens să te complaci (eu sunt un foarte bun teoretician, e drept) în ceva ce nu te împlinește. Dar asta nu e o regulă. Vezi ce faci.

  8. @Robert G: Iti dau dreptate si sunt de aceiasi parere insa in momente ca cel de aseara in care imi spune ca ma iubeste (ceea ce se intampla extraordinar de rar) imi este greu sa renunt. Daca ii spun cum ma face sa ma simt, este deranjat ca il cicalesc. Ah si ca azi, sa imi inchida telefonul in nas.

    Se cauta consiliere, salariu atractiv 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here