Acasă Zi de zi Cine se încumetă să se ducă la un blind date?

Cine se încumetă să se ducă la un blind date?

449
8

Termenul de „blind date” tradus mot-a-mot ar însemna „întâlnire oarbă” şi presupune să te vezi cu cineva fără să ştii cum arată respectivul/respectiva. E destul de interesant să faci aşa un experiment, pentru că nu ai idee cum va arăta celălalt: e brunet? Are ochii verzi? E înalt sau e mic? Ăsta e tot farmecul unui blind date, cu toate că nu ştiu cât de plăcut e să vorbeşti pe mess cu cineva, să-ţi placă foarte mult persoana respectivă şi când vă vedeţi live să-ţi dai palme şi să te zgârii pe ochi, urlând „Why God, Why me”.

Să lăsăm ipocrizia pentru un moment, cei care spun că aspectul nu contează deloc ori au un aspect care lasă de dorit (şi probabil sunt conştienţi de asta, deci ar fi culmea să viseze la Adonişi) ori pur şi simplu mint de nu se cred nici ei. Look-ul şi ambalajul contează destul de mult într-o relaţie, cel puţin asta e părerea mea, chiar dacă un rol foarte important îl are şi „conţinutul” de sub ambalaj. Niciodată nu i-am înţeles pe cei care vor oameni cu suflet de aur presărat pe ici-colo cu Swarovski şi ambalaj de fier forjat (ce, dragă, doar nu crezi că o să auzi vreodată pe cineva spunându-ţi „ahhh… suge-mi sinceritatea, bad boy !” sau ” That`s right, dă-mi palme peste devotament”) .

Ok, revenind la blind date. Vorbiţi un pic pe net, şi poate celălalt/cealaltă nu are o poză sau webcam (ceea ce e chiar de necrezut, totuşi trăim în secolul 21, o poză cu nişte ochelari de soare Di En Gi, sprijinit de maşina vecinului şi cu mâna la şerpişor tot s-ar găsi, dar deh, binevointă să fie). Rămâne să vă vedeţi live, la ora X în parcul Y. Te duci, nerăbdător să vezi cum arată partenerul cu care ai blind date şi aştepţi frumos pe băncuţă, până când celălalt vine.

Se mai pune şi problema reacţiei. Adică, poţi saliva mai ceva ca Rex în faţa unui abator când îţi vine în faţă un tip exact pe gustul tău (în cazul acesta, reacţia se deduce în mod evident), sau poţi să reacţionezi mai puţin plăcut în momentul în care celălalt nu e chiar aşa cum te-ai fi  aşteptat. Poate ţi-a mai zis ceva semnalmente ca să-ţi faci o idee cam cum arată, dar „tuns scurt, saten şi îmbrăcat sport” chiar cuprinde o gamă foaaaaarte largă de look-uri … .

Faptul că o persoană alege să nu-şi dezvăluie identitatea online e ok, fiecare avem dreptul la intimitate şi la „discreţia” de care tot auziţi pe Romeo. De asta mulţi nu vor să împartă poze cu ei în stânga şi-n dreapta şi preferă să se lase învăluiţi în mister până la prima întâlnire. Unii i-ar face paranoici pe respectivii, alţii ar fi gen „Vai, dar şi eu sunt discret, dă mă poza că n-o dau la nimeni”, dar ţinând cont de faptul că totuşi lumea e infectă în 90% din cazuri, eu zic că e lesne de înţeles de ce unii doresc să-şi păstreze anonimatul. Totuşi, online dai de tot felul de persoane dubioase.

Tu ce zici? Te-ai duce la un blind date? Cum ai reacţiona dacă persoana cealaltă este/nu este deloc pe placul tău?

8 COMENTARII

  1. Nu m-aș mai duce la un blind date. Și nici nu era așa de blind, ca aveam poze. Mamă când l-am văzut am zis ca nu-i adevărat. Urât ca noaptea. Photoshopul ala face minuni. Și-ar trebui să știu asta 😛
    In orice caz, in general, nu m-aș duce la un blind date și nici nu aș căuta pe cineva pe net. Mai degrabă ma duc la un club decat să caut cai verzi pe pereți pe vreun site. Unul singur l-am „păstrat” de pe vremea când „aveam cont” și și-acum mă intreb cum naiba l-am gasit prin tot balastul ăla. E un băiat … Așa că in loc de site-uri mă duc la cluburi, baruri cafenele, că macar acolo îi văd cu ochii mei chiar dacă probabilitea sa intalnesc ceva deșteptăciune e super mică. Și e și mai fain să nu știi toate detaliile alea de tot ******* de gen cam cât pe o scară de la 1 la 5 îi place S&M sau cât e de mare, etc. Intr-un club dau search cu toți senzorii, nu după cuvinte cheie. Mi se pare mai incitant. Mie

  2. Eh, acu’ dupa toate tratamentele ‘astea… „orbul” nu mai e asa de orb, cel putin in aparenta… caci de fapt e mai mult intuneric (in general) decat a fost ever.

    Cand eram noi tineri (parca ieri era… :mrgreen: ) era mircu’ si acolo era totul in format „Short Text Messages”… adica doar text. Cu putin noroc ‘ala cu care vorbeai stia sa puna o poza (bine, se putea si explica procedura daca simteai ca „se merita”… si daaa, io geniu am fost de mic.) via DCC (cred ca asa se cheama).

    Apoi, a urmat marele gang-bang (sau big-bang?) cand toata lumea putea avea conturi peste tot: romeo, gaydar, adultfriendfinder (‘aci au numa’ aia mai shmekeri care caura RelaTIe de LU$$$ngA DUraTa XXXXXLL, bazata pe iubir3, evident). Ui’ asa se prezenta bubosul Gheo care n-avea bani de-o pita …. misteriosul George, cu job „bine platit”, sportiv si tot tacamu’. Dar mnoah, doar nu te schimba un profil… Gheo tot Gheo (a se citi ghio’) era.

    Ce blind mama? Ce date? Hai mai bine sa zicem ca toata lumea „blainda” mere’ la „deit” si-asa ca ii putem spune „blind’s date”. 🙂

    Apoi se tot poate ca mircu’ sa fi fost mai transparent decat site-urile de online dating caci acu’ sunt o gramada de „piți” și de „poance” care au 2-3-4-5 profile… deschise cu browsere diferite… cu poze false… numa asa de caterinca sa te verifice daca spui la toti 5 aceleasi lucruri… apoi asta nu ii blind?

    Un alt aspect ar mai fi faptul ca e periculos… Doamne fereste si apara de rau, Maica precesta… daca dai de vreo „virgina” pe care „n-o stie nimeni” (noooooooo, nimeni… decat vo’ juma’ de Romania) da’ tie parca, parca, ti s-ar dezvalui la fatza… si sa dea dracu’ sa ai si rabdare ca o sa simti instant vo’ 2-3 saptamani cum se simt aia de lucreaza la *222… „semeseuri” noaptea pe la 3… telefoane… „de țe nu raspunzi?”… „nu ma mai iubesti?”… „amor, amor, amor”… „prinde-ma, aprinde-ma, ia-ma acu'”… bla bla bla bla bla. Nu mai zic de minciuni, de bravuri, de „vai da’ te stie multa lume???” sau „vai, da’ tu umblii prin cluburi gay?”…

    Nu vreau sa intru iar in povesti nemuritioare ca n-am diploma de educatoare (inca… desi fiind criza, maine m-as putea inscrie la FF) dar consider ca intalnirile noaptea dupa 12-1, intalnirile alea care put a disperare si unde chiar nimic nu mai conteaza decat „unde?” (paradoxul aici sta… pentru ca nu degeaba cei mai nasparliti se intalnesc noaptea… pentru ca la cat de urati sunt… e „sigura” treaba… adica mai conteaza ca nu exista un minim de atractie reciproca cand e deja 2 noaptea si nu s-au futut aia inca??)… fac mai mult rau decat bine… chiar daca (uneori) te pui cu capu’ pe perna mai dez-hormonat. Ce sa mai spun de igieana? Care iarasi este un subiect la fel de „tabu” ca si gaurile negre pe care trebuia sa le faca acceleratorul de „particole”.

    In acelasi timp, poate ca e o perioada necesara si blind-date-ul… ca degeaba spui la vreun ghiocel de plastic ca nu-i face bine mess-ul toata zuza ziua si in supradoza, ca nu te crede. Da din cap ca si catelushii aia din Dacia 1310 la fiecare denivelare de drum. Atat. Asa ca… fuck it baby… lasa-i sa dea cu capu’ de pereti (singuri, ca altfel cine stie ce placeri ascunse ar „iecsista” la mijloc). Asadar, un mare „NU” orbetzilor.

    Cel mai tare e sa te simti bine in fiecare zi fara sa trebuiasca sa cauti.

    C’est la vie…

  3. Eu m-aş duce, dar nu în localitatea mea! Cunosc un tip care nu are nevoie de saituri şi nici de întâlniri programate ca să-şi întâlnească viitorii iubiţi sau prieteni gay….cu un gaydar uluitor şi cu nişte astre extrem de favorabile îi recunoaşte pe stradă, pe la mesele din baruri şi restaurante, prin magazine şi librării, chiar pe stradă şi nu contează cum se înţeleg din priviri dar de fiecare dată, din relatările lui, au ajuns să discute, să se cunoască mai apoi şi să treacă la fapte, depinde de caz. Eu nu mă pot imagina într-o astfel de situaţie….din cauza incertitudinii nu aş putea face niciun pas, nu mă văd în poziţia de vânător….

  4. mda…eu stau in viena . si da , am fost la un blind date 😛
    tipul cica avea 25 de ani ( eu am 20 ) . la vb era mortal , ma lasa pe spate …
    tot am smuls de la el cati ani are ca nu cred ca are 25 ( dupa cum vorbea , avea o maturitate in exrpimare) .
    si mi-a zis ca are 38 ( eu aveam din ala ca ma intalnesc cu tipi intre 18-38) , deci probabil de aceea a zis 38 .
    am mers sa ne intalnim hotelul intalnit , in fata doar 😛 . cand am vazut cine iese am crezut ca mi se face rau .
    un tip cam 1,60 , burrrrrrrrrrrrrrrrrrta , cativa dinti si vreo 50-60 de ani …. nu a fost vrut sa mi dea poza pt ca cica a avut probleme inainte ca siar fi pus poza pe site si a avut probleme la lucru,,,
    stiu ca a fost cam bitchie…dar mi-am pus sa sune telefonul cam la 2 minute dupa , am facut pe crizatu ca s-a intamplat ceva si la fuga am luat-o  zicand ca il sun cat pot de repede dupa ce imi rezolv probleme….ma sunat in prostie cam o sapt…si asta a fost 😛
    deci asta a fost primul si ultimul meu bl date 😛

    • Explicatii la ce? Unde? Ca doar el, si-a exprimat parerea legata de blind-date.

      Banuiesc ca te referi la povestea aia nemuritoare cu adolescentii… eh, poate n-a mai vrut sau nu a simtit nevoia sa mai dea vreo replica. Nu e o obligatie.

      Acu, back to topic, blind-date, da? Gay, bla bla.

  5. hey mirodoni….eh nu am chiar disparut
    momentan am un super examen de pregatit , maine am examen (in bucuresti):P
    vb dupa :)))))

  6. ok………….examenul a suckenit…..real badly din pacate :))))))))
    oricum astept articole noi si o sa mai rasfoiesc si eu blogul ca am fost super ocupat :-”
    printre altele : back to romaniaaaaaaa !!!! ( bucuresti :D)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here