Acasă Zi de zi Ce înseamnă a fi „tu” în zilele noastre?

Ce înseamnă a fi „tu” în zilele noastre?

306
5

Bună tuturor!

Se pare că am dat-o în bara cu primul articol. De ce spun acest lucru. Heee! Am ataşat greşit URL –ul, ori cum s-o numi, nu mă pricep la părţi tehnice. Bine, sunt eu mai ameţit din fire, dar sunt al meu. Ok, deja o dau în altele.
Revenind la subiectul propus, „Ce înseamnă a fi „TU” în zilele noastre?”, ei bine, nu cred că ar fi o noutate să adaug un simplu context uzual, pe care îl voi evita cu subînţeles. Toată viaţa mea, practic am rătăcit în obscuritatea negării mele, iar sufletul meu a devenit freudian şi plumburiu în neantul costisitor al fiinţei mele. Pentru mine a fi un „gay” nu este neapărat o piedică, iar pentru alţii da. De fapt nu prea mă interesează ce vor ceilalţi, atât timp cât mă simt bine în pielea mea, iar eu prefer termenul nipon de „yaoi”.

Ştiu, acest termen se referă la o anumită artă grafică şi stil de desen, dar cred că mă încadrez cel mai bine în peisaj, simţindu-mă în largul meu şi oarecum protejat. Sunt un tip simplu, visător, poate mult prea visător, cu o inimă blândă şi înţelegătoare care soarbe orice urmă de exaltare din timpul efemer al vieţii umane. Relativ simplu, în căutarea celui promis mie, care o fi, habar nu am! Sunt glumeţ, riscând deseori să o dau în sadism. Cred că educaţia primită îşi spune cuvântul în lumea mea excentrică şi revelatoare, nu că aş fi vreun geniu sau ceva de genul, însă sunt un om obişnuit, care crede cu tărie într-o speranţă amorsă.

Riscând să vă plictisesc cu filosofia mea nebună şi enervantă uneori, mă descopăr astfel, treptat celor din jurul meu pe care îi las să mă capteze pentru prima dată ca pe un îngâmfat ori vreun ciudat, cu toate că nu sunt astfel în niciun context. Prima mea iubire, a fost relativ faţă de un coleg de clasă. In regulă, am senzaţia de clişeu, însă prin simpla lui prezentă mă debusola şi mă făcea să-mi schimb toate planurile făcute în timpul acelei zile sau săptămâni. Îndrăgostit, hmmm!? Nu este tocmai termenul pe care îl caut, dar se apropie de ceea ce am în minte, ori aveam pe atunci. Din totdeauna am fost atras de tipul bărbatului brunet cu ochi albaştri, ten deschis şi statură atletică. Am întâlnit în nenumărate circumstanţe acest tip de om, dar niciodată nu am avut curajul să-l privesc în ochi mai mult de câteva secunde, furişându-mi privirea în pământ ori către un obiect luat ca reper aleatoriu.

Să fiu „eu” în zilele noaste, este o provocare cu mine însumi. De cele mai multe ori, las desenul să vorbească în locul meu, să spună ce simt şi cine sunt cu adevărat. Iubesc să-mi exprim prin artă latura „yaoistă”, să aduc în atenţia tuturor felul meu de a fi, un „eu” simplu şi timid, plin de cele mai multe ori cu reverii de basm. Riscând să par acum un copil răsfăţat şi „după fusta mamei”, căreia îi mulţumesc cât oi trăi, pentru darul pe care mi l-a făcut aducându-mă pe lume, cu toate că tatăl meu, drace… nu merită să-i atribui acest pseudonim, patern, nu e un om, de fapt nu a ştiut să fie un „tată” în adevăratul sens al cuvântului.

Deseori am stat cu mine însumi, închis în lumea mea stingheră şi rece, devenind un „oni”, lăsând ura să mă consume, transformându-mă într-un iad titanic. Trebuie să recunosc, sunt un mister până şi pentru psihologul meu, care pur şi simplu s-a îngrozit de balanţa dintre bine şi rău, existentă în interiorul meu. Deci acesta un eu, un decăzut dinspre înălţimi. Nu sunt un cunoscător al lumii, care mi se deschide înaintea ochilor mei, însă pot învăţa repede cum să o adaptez propriei fiinţe. Astfel mă pot descrie eu ca un „Tu” în zilele noastre.

Pentru mine „Tu” însemnă formarea unei fiinţe, „astfel cum Unul este tot, şi Totul este Unul”. De ce zic acest lucru, ei bine, am fost deseori rănit şi sunt în continuare rănit, încât am ajuns să am nevoie de o consiliere, de un om care să mă asculte şi să-mi îndrepte paşii spre o gândire infinită şi obiectivă. Sunt o fire melancolică, romantică şi care se dedică trup şi suflet într-o relaţie, şi mai apoi suferă cumplit. Nu cred că sunt singurul care păţeşte asta.
Acestea fiind spuse, ce reprezintă pentru voi „…a fi „tu” în zilele noastre?”. Vă mulţumesc pentru citirea articolului, şi iertate-mi fie greşelile din text. Să aveţi o seară plăcută! Numai bine!

5 COMENTARII

  1. Ce inseamna a fi „eu” in zilele noastre…
    Dpdv Dunno-istic, este absoluto-mega-ultra-macarena-elefanto-nikita-fantastic. Sa fiu bisexual fara nici macar o retinere fata de ceilalti, una dintre dorintele mele.
    Dpdv EU, persoana pe care ati lovit-o in metrou cand ati fugit spre usile acestuia, este cam naspi. Ok,pot arata partea adhd,sufletul meu mare si inghetat samd, dar tot nu pot arata bisexualitatea(sincer o tin ascunsa doar din cauza parintilor pentru ca depind de ei momentan…candva n-o sa mai fie tinuta ascunsa aceasta parte si ma voi declara bi full-time).
    In concluzie, sa fiu EU(uuuh,majuscule iar), al dracului de greu.
    P.s. Dragut mod de a scrie, indreapta-te pe drame si romante.

  2. Marius, m-am regasit in articolul tau, cum e sa fii azi „tu”? e complicat si cu multa suferinta, dar noi stim sa trecem peste toate. Fii puternic, mergi inainte, resect si admiratie. Toate bune

  3. Din punctul meu de vedere, care in momentul actual e cam melancolic, a fi tu nu exista pana nu mi-as da seama ce ar inseamna a fi eu. Iar a fi eu e foarte greu de definit si inteles, ce sa mai zic de a fi tu… Pf…

    Totusi, mi-a placut articolul. Eu cred ca atunci cand gandurile noastre iau contur si ajung scrise exact in forma lor naturala, atunci ele exprima cele mai profunde si sincere sentimente ale noastre. Personal ceea ce ai scris tu, mi-a placut, din mai multe puncte de vedere ( artistic, sentimental etc)

  4. Buna!,@Fanny, sunt surprins ca, se pot regasii si alte persoane in randurile mele; Ai dreptate, poti trece peste ele, insa lasa deseori o dara de amaraciune in sufletul nostru, poate sunt eu mai sentimental sau sensibil, insa nu pot da uitari persoanele care trec prin viata mea, pentru ca nu sunt un „metrou” in trecerea lui prin diverse statii, iar oameni din viata mea, simpli pasageri. Respectele mele si-ti multumesc pentru sustinere, toate cele bune!
    @Zircon, ma bucur enorm ca-ti place articolul, nu eram sigur daca e ceva de „capul lui” (scuze de exprimare); imi place cum gandesti, este ceva nou si pentru mine, deoarece ma caut pe mine „eu”, dar sper ca pot reusi sa gasesc ceva, adica ceea ce caut. Iti multumesc pentru sustinere! Toate cele bune!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here