Acasă Zi de zi Biserica de gheață, Băsescu, protestele și universul…

Biserica de gheață, Băsescu, protestele și universul…

432
45

Stăteam astăzi și mai „bârfeam” puțin cu un amic. Care amic, din întâmplare, mai publică și pe aici. Și în timp ce discutam aprins despre protestele din ultimile zile și freamătul zornăit al maselor din ce în ce mai nemulțumite din zilele noastre, mai aruncam un ochi pe fel de fel de știri „parvenite” pe FaceBook. Am să vă dezvălui imediat ce știre îmi opri la un moment dat atenția, după care am bușit în râs și mi-a venit ideea sau ideile următoare. Dar mai întâi…

Îmi imaginam împreună cu amicul meu o revoluție… revoluționară. Nu una ca în Grecia. Cred că suntem sătui de bruscări, violențe, siliri și alte cele. Nu cred că românul este prea fricos, ci doar un om ponderat. Amicul meu spunea că exagerez cu idealismul meu. Pentru că spuneam, printre altele, că eu cred că este bine ca oamenii să își manifeste pașnic nemulțumirile. Am spus pașnic. Acei huligani, probabil maneliști, probabil BECALIști, probabil fani de fotbaliști, probabil plătiți și probabil stupizi nu fac altceva decât să strice freamătul cu care a fost cuprinsă România. De ce să îl strice?

Pentru ca să dea forțelor de ordine motiv de a putea interveni în forță. Pentru că distrugerile materiale pe care le fac sunt plătite din banii oamenilor care muncesc sau au muncit. Pentru că respectul lor față de civilizație, ordine, cinste, dreptate, cultură, onoare, virtute, inteligență, valoare umană și Om este egal cu zero. Pentru că nemulțumirea generală din această țară din acest moment este tocmai nemulțumirea față de non-valorile pe care le promovează acei huligani, acele galerii de fotbal, acei maneliști, acei cefe-late stupizi, acei rromi-interlopi, acei politicieni corupți, acei hoți care nu VOR să muncească, acei retardați care cred că pumnul rezolvă ceva, acei … am obosit enumerând.

Tocmai de aceea s-a plictisit această țară, tocmai de aceea oamenii pașnici au ieșit în stradă, tocmai de aceea mai fiecare dintre noi are o nemulțumire oarecare, fie legată de un loc de muncă, fie legată de bani, fie legată de libertate, fie legată de posibilitate… Din această cauză cred că este un lucru bun faptul că oamenii au început să aibe curajul să își spună păsul. Chit că Jandarmeria încearcă să le închidă gura, chit că opoziția speră ca recentele proteste să le aducă fericirea mult așteptată.

Sunt alături de acei români care muncesc, care nu au vreme a privi la televizor (și consideră că oricum este inutil, televiziunea fiind doar o formă de manipulare în masă), sunt alături de acei români studenți care învață și nu dau șpagă la profesori, sunt alături de acei români care muncesc cinstit chiar dacă șeful lor se crede stăpân de sclavi, sunt alături de acei specialiști în diferite domenii care, cu toate nevoile potrivnice pe care le au, s-au străduit să înfăptuiască ceva măreț pentru alți oameni, sunt alături de acei tineri care nu aleg cea mai ușoară cale (a furtului, a prostituției, a înșelăciunii și a fraudei), sunt alături de acei Oameni care își dedică timpul lor pentru a face bine lor și celor din jur.

Era culmea ca România să rămână printre ultimele țări „democratice” din blocul Uniunii Europene care nu protestează. Era culmea ca românii să arate ca și cum ar fi cei mai mulțumiți europeni. Era culmea, pentru că, în statisticile cu ținte pozitive ale valorilor civilizației, România se află mai mereu pe ultimile locuri. Dar dacă vine vorba de înșelăciuni, furturi, non-valori, Românica noastră era fruntașă.

Pentru mine, aceste manifestări (alea pașnice) îmi dau impresia de deșteptare. Îmi dau impresia că totuși mai există o speranță în mai bine. Îmi dau impresia că optimismul meu general nu este degeaba. Românii încep să realizeze că nu sunt mașini consumatoriste, încep să realizeze că vor să fie mai bine, vor să evolueze și ei, vor … multe. Trist este că șansa de a se realiza ceva bun din tot freamătul ăsta este de… 1 la 1000, zic eu cu aproximație. De ce? Pentru că este aproape imposibil să realizăm un vis dacă visul comun nu este o viziune mult ridicată deasupra politicii, puterii, economiei și problemelor sociale.

Ce fel de revoluție aș face eu? O revoluție interioară în masă. O revoluție ca o ridicare a conștiinței proprii spre idealuri mult mai înalte decât posibilitatea unui loc bun de muncă, unei case, unei căsătorii, etc. Aș face o revoluție meditativă. Aș sugera fiecărui revoluționar să mediteze despre sine și apoi să încerce să vrea mai mult de la sine însuși. Aș cere fiecărui om de pe planeta asta să realizeze că el nu este decât o ființă biologică, o manifestare a vieții, egală în drepturi și cu Băsescu, și cu Arafat, și cu mine, și cu tine, și cu huliganul care aruncă cu pietre în Jandarmerie, și cu jandarmul și cu țăranul, și cu politicianul corupt, și cu Merkel, și cu Obama, și cu italianul de rând, și cu iudeul credincios, și cu arabul tăios, și cu florile de pe câmp, și cu animalele din pădure, și cu câinii de pe stradă, și cu viermii care ne devorează merele acum, și cu țânțarul, și cu mărul din curtea casei.

Suntem manifestări ale vieții, ale energiei care ne-a dat posibilitatea de a experimenta această viață, suntem fiecare din noi mici universuri într-un univers mai mare. Și invers. Suntem manifestări ale Energiei Creatoare, pe care îl numim în fel de fel de nume, noi – Dumnezeu. Suntem fărâme care alcătuiesc universul în splendoarea lui. Alcătuim spațiul, timpul și alte dimensiuni neștiute încă.

Aș face o revoluție interioară în masă în care singura condiție de participare ar fi privirea continuă înspre interiorul nostru. Dacă am lucra fiecare la sine însuși, toate dorințele noastre s-ar putea realiza în timp. Dacă ne-am privi în oglindă fiecare în fiecare zi măcar un minut, am realiza că nu ne place de noi înșine. Ne-am dori să devenim mai mult de-atât. Am lucra zi de zi, un minut pe zi, la îmbunătățirea noastră.

Am reuși să ne vedem defectele și ne-am strădui să le îndreptăm. Apoi ne-am observa atu-urile și am încerca să construim în jurul lor. Am deveni așa cum ne-am dori. Ne-am oferi ca exemplu fără măcar să ne dăm seama de asta. Am putea „intoxica” omenirea, am putea inspira alți oameni spre a face același gen de muncă, cu sinele propriu. Abia atunci vom putea realiza ceea ce ne dorim de la alți oameni să realizeze pentru noi. Abia atunci ne vom trezi că avem în jurul nostru numai oameni pe placul nostru. Numai atunci vom realiza că dorințele noastre către cei din jur sunt deja împlinite, fără măcar a fi vreodată rostite.

Soluții pentru existentele nemulțumiri/proteste sunt:

– demisia lui Băsescu. Și? Credeți că altcineva, venit în locul lui, va fi mai bun? Eu nu cred că se poate alege foarte mult din toată clasa politică existentă. E nevoie de oameni noi, oameni capabili, experți în domeniul lor, dornici de-a face bine fără foloase personale. Oamenii aceștia există, ei trebuie doar căutați în jurul nostru.

– alegeri anticipate. Și? Cu cine votăm? PSD? (nu a fost de-ajuns?) UDMR? (doriți ca limba maghiară să se predea în curând în loc de limba română?) PDL? (probabil nu)… etc etc etc

– SMURD să rămână un serviciu activ. Probabil că o să rămână.

– Arafat să se întoarcă la Ministerul Sănătății… S-a întors, din câte am citit acu 30 de minute.

– RMGC să renunțe la planurile de exploatare minieră cu cianuri a aurului de la Roșia Montană. Nici nu cred că vor mai rezista pe poziții mult timp.

– Reformă în Învățământ, Sănătate, Justiție și alte sectoare de stat, eliminarea corupției, aplicarea corectă a principiilor democratice, libertatea presei, libertatea de exprimare, reinventarea sistemului pedepselor în sistemul democratic, ecologie, etc etc etc

Toate acestea se pot înfăptui ușor. Și aș avea și eu o propunere printre aceste reforme:

Vezi mai întâi această știre pentru a putea înțelege mai bine propunerea mea.

Construirea de Biserici EXCLUSIV din ghiață. Soluția perfectă pentru popii-mari ctitori de lăcașe de cult și populația baticoasă adunată în jurul lor (și a moaștelor lor): Biserici de gheață. Simplu. Ieftin. Și mai ales… Veșnic… construind. Așa se poate potoli și setea popilor (prea mulți) rămași pe dinafară (fără loc în vreo biserică existentă unde să cânte și ei…) de a ridica ATÂTEA biserici – ciupercă după ploaie.

Așa s-ar osteni și tot credinciosul până în vârful muntelui ca să meargă la slujbă (că așa se zice, că osteneala pământească aduce fericire veșnică, nu?), așa ar avea motiv de sfințit biserică și ăștia care nu se mai satură de mesele de la Sfințiri (și plata aferentă, bineînțeles), așa se mai face și economie la bugetul de stat (Am putea construi Catedrala de Gheață a Neamului), așa am fi și buni ecologiști (am salva de la pieire inutilă materie primă pentru construcții) – construind în gheață, așa am fi feriți și de flăcările iadului (că acolo sus pe muntele înghețat nu cred că ne mai ajung flăcările Iadului) și multe multe alte foloase am trage. NU????

Mă tem că până și această dorință buclucașă a mea va avea sorți de izbândă până atunci când Revoluția interioară în masă propusă de mine se va înfăptui.

Articolul precedentNeed some lăv…
Articolul următorFloarea inocenței – al patrulea act
Cine sunt eu? Sunt un fel de paparazzo. Caut imagini cu care să îmi decorez pereţii camerei în care zăbovesc singur sau "singur". Imagini dragi, care să îmi trezească sentimente dintre cele mai frumoase atunci când imi plimb gândul peste ele. Poate sunt egoist. Vreau să le strâng pe toate şi să nu ofer nici una. Obişnuiesc să cred că nu sunt mai înţelept decât majoritatea pentru că nu se cuvine să ne judecăm judecătorii. Mă hrănesc cu oameni, îi consum, pe ei, visele lor, gândurile lor si apoi rămâne clişeul. Poza. Eu nu hrănesc pe nimeni, decât atunci când o fac fără să vreau. Nu îmi plac predicţiile, regulile, planurile, repetările, banalul, deşi fac parte din rândul lor sau trăiesc înconjurat de ele. Îmi place să visez şi să pictez ceea ce visez. Când cineva are curajul să viseze cu mine... atunci e frumos.

45 COMENTARII

  1. Ca tot vorbesti de OM, ar fi fost mai bine sa zici interlopi in loc de „rromi-interlopi”.

    Cat despre revolutia interioara, pentru ea e responsabil fiecare personal, nu stiu ce sanse sunt sa fie realizabila „in masa”.
    Trecand peste partile care-mi par vrajeala New Age, ideea cu privitul in oglinda zilnic ar putea fi folositoare, asa cred ca ne-ar spori putin constiinta de sine. Vedeti doar sa nu va indragostiti, sa ramaneti pironiti acolo, cum am auzit c-o facut unu’. 🙂

    „Revolutia” care are loc in piata acum imi aduce aminte de un rebel fara cauza. Proasta deprinderea asta a romanilor de a sta si a fierbe pentru ca apoi sa izbucneasca. Nu poate fi o atitudine constructiva…

    PS mai tii minte discutia despre concizie? As fi apreciat nitica d-asta in situatia in care ai prezentat o viziune despre lume

  2. „demisia lui Băsescu. Și? Credeți că altcineva, venit în locul lui, va fi mai bun? ”

    Cred ca am facut alergie la intrebarea asta.

    1. Locul lui e la puscarie, indiferent daca cine vine e mai bun sau mai rau.
    2. Da, viitorul presedinte (Crin Antonescu) va fi mai bun. Orice om care urmareste cat de cat scena politica isi poate da seama de asta (eu personal mi-as putea paria si viata pe lucrul asta, fara nicio emotie)

  3. Ok. Problema nu sta la conducerea tarii.

    Singurul motiv pentru care un razboi are simpatia mea sa dea foc la un pom este lupta pentru Republica.

    Cand separarea drepturilor in stat se vor respecta, atunci incepe defapt, o asa numita alterare.

    jos bor.

  4. >Esti idealist..vorba ta.Révolutia aceea interioara nu prea o vad posibila..pt ça are succès doar in masa.De unde optimismul acela general si constiinta pt cugetari atat de nobile àle unui popor care abia acum vede ça niciodata nu à ales bine?mai e ceva ..romanii nu se prea pricep sa fie primii care fac ceva.
    >e nevoie de o schimbare .perceptia omului simplu e aceea ça politicianul roman atat poate( nu refer la cat poate sa fure)
    > daca sanatatea si invatamantul ar fi ça intr o tara civilizata politicianul ar putea sa faca ce stie mai bine (sa fure)..si nu ne ar pasa(justitia nu se include pt.ça atunci nu ar mai fi politicieni)
    >e pacat ça am ajuns sa vorbim la conditional optativ
    >pacat..suntem doar specialisti in datu’ cu parerea
    >si ramane…”revolutia interioara”

  5. @RobertG cat se poate de acord cu tine …

    Sunt de acord cu idea exprimata de Fireman cand zice ca cel care l-ar inlocui pe actualul presedinte nu va fi cu nimic mai bun … toti sunt la fel (parere strict personala)

  6. Robert. Eu am fost și încă o să mai merg alături de acești protestatari pașnici (numai dacă sunt pașnici). Nu am văzut huligani, nu am văzut oameni care nu știu ce vor, care nu știu să scrie. Spre deosebire de cei care comentează cu foc , cu privire la aceste evenimente prin mai toată media, măcar protestatarii știu să scrie corect mesaje în limba română pe plancardele lor. Fiecare a venit pentru ceva ce-l nemulțumește în România.

    Am văzut familii de oameni normali, muncitori veniți în piață după programul de muncă, am văzut tineri pașnici, galerii de fotbal care demonstrau pașnic, pensionari șubrezi de spate care spuneau că ies în stradă pentru viitorul copiilor și nepoților lor, oameni civilizați aparținând diferitelor categorii sociale. E bine că protestatarii nu vor să îmbrace vreo culoare politică sau vreo ideologie care aștepta publicitate.

    Oamenii ies pentru a-și arăta nemulțumirea față de o clasă politică indiferentă la problemele lor REALE . Nimeni nu vă condamnă dacă voi preferați să rămâneți la căldurică, acasă, dacă nu aveți nici o nemulțumire sau dacă aveți vreuna. E dreptul fiecăruia să se exprime.

    Nu văd de unde atâta ură pentru acești oameni. Credeți că strică stabilitatea țării mai rău decât au făcut-o politicienii noștri timp de 22 de ani? Eu nu cred. Credeți că se va schimba ceva în bine dacă așteptăm alegerile viitoare? eu nu cred. Mai jos sunt 2 pagini în care protestatarii își conturează pretențiile în fața celor care îi judecă. Spuneți-mi voi ce nu este în regulă în aceste pretenții de cetățeni liberi!

  7. Punctele 21-23 mi se par de-a dreptul ridicole. Cum sa aleaga omul de rand judecatorii? Pe ce baza ii poate evalua?
    Restul punctelor mi se par in continuare prea vagi ca sa rezolve ceva.

  8. Daca acest “program“, ar avea cea mai mica sansa de a fi pus in aplucate, va urez“ Sa traiti bine“
    Justitia va fi mai varza ca acuma
    Iar Senatul si Parlamentul un fel de doua feluri, alcatuit din nimeni..
    Singurul lucru bun punctul unde scrie ca cei din ani ’70 pina azi sa nu mai fie la putere, dar, nici cei cu neamuri la puterea actuala sa.nu aiba dreptul la candidatura

  9. @fireman … tu si cei cu care ai fost probabil faceti parte din grupul celor care stiu de ce protesteaza (pe care il consider un grup foarte mic) … am asistat la doua evenimente in timisoara (in zile diferite) care m-au facut sa cred cu adevarat ca protestarii de aici nu stiu nici ce vor, nici de ce erau acolo si ca erau manipulati de cineva din exterior (nu generalizez dar vorbesc de majoritatea lor)

  10. asp.pet, toți suntem manipulați într-un sens sau altul. Putem merge la cei care nu știu de ce au ieșit pe străzi, le putem arăta aceste soluții, îi putem ajuta să înțeleagă. Nu există oameni proști, doar necunoscători sau rău intenționați (care sunt foarte puțini la număr).

  11. Romania inca nu este coapta pentru schimbare, dar cu fiecare zi care trece se apropie cu pasi mari.
    Anul acesta este un an atat de schimbari cat si de transformari.

  12. @FireMan
    Dacă trăiai în Constantinopolul anului 1453, când tunurile sultanului Mehmed al II-lea băteau în zidurile cetăţii, ai fi stat pe metereze, privind cum trec ghiulelele pe lângă tine şi discutând aprins despre sexul îngerilor.

    @Queeditch
    Moise a ţinut poporul în deşert 40 de ani, ca să nu mai simtă pe spinare biciul sclaviei; Urmele biciurilor s-au înmormântat în deşert, odată cu biciuiţii.
    Brucan, tot evreu, a fost mai optimist: socotea că sunt destui 20 de ani.

    @Smog
    Mi-e drag Platon, dar mai drag mi-e adevărul. (Roger Bacon ?) (A se înţelege ad litteram.)
    Republica lui este tot atât de utopică precum comunismul.

    *

    De o vreme încoace se sapă sistematic la temelia democraţiei, cu ideii care de care mai populiste şi mai distructive. Parlament unicameral; Alegere pe principiul „câştigătorul ia totul” şi în dispreţul reprezentativităţii; creşterea numărului de probleme care s-ar lăsa la îndemâna referendumurilor; Separarea completă a puterilor în stat (inclusiv alegerile procurorilor şi judecătorilor); etc.

    În ultimul timp se bate monedă pe „toţi politicienii sunt răi şi hoţi”. Teza este vehiculată cu insistenţă de suporterii mascaţi ai PDL-lui, încă de acum 2 ani, pe un raţionament simplu: ameţeşte electoratul. Sunt şanse ca românul, ţinând cont şi de proverbul (absolut antidemocratic) „schimbarea domnilor, bucuria nebunilor”, ameţit de propaganda asta deşănţată să-i voteze tot pe cei care sunt acum la putere.

  13. @sicmarin

    Probabil că așa ar fi stat lucrurile în Constantinopolul anului 1453.

    Republica semiprezidențială, chiar dacă este contestată în rândul juriștilor ca fiind o formă reală de guvernământ, mi se pare a fi cea mai bună soluție democratică. Problema este că, eu așa cred,  ar trebui augmentată cu o formă de control din partea Societății Civile, în lispsa acestui control ajungându-se, iată, în situația în care oamenii ies în stradă pentru a-și manifesta nemulțumirea generală. Cred că dacă Societatea Civilă ar fi organizată bine și nu ar fi ignorată de către mediul politic, așa cum se petrece în România, nu s-ar ajunge la astfel de proteste și nemulțumiri. Transparența este singura opțiune de evoluție politică în vremurile contemporane. Politicul nu mai poate ignora masele nemulțumite. Asta înseamnă evoluție. Oamenii își dau seama că pot cere mai mult de la ei înșiși și de la conducătorii lor și vor cere asta pe viitor. România a dormit până acum. Cred că este timpul să evoluăm într-o democrație civilizată și respectată. Omul de rând nu mai poate fi considerat de către politicieni (și lideri de toate felurile) cantitate neglijabilă.
    Mă bucur enorm că ți-ai rupt din timpul prețios să-mi adresezi aceste cuvinte.

    @all
    Totul e bine când se termină (începe) cu bine. Anonymous ne-a adresat un mesaj de încurajare ca urmare a desfășurării protestelor recente. 🙂 Și, ca informație suplimentară, cel care a declanșat toate aceste proteste (se chinuie de prin septembrie), cel care a fost ridicat în repetate rânduri din Piața Universității de către Jandarmerie încă din toamnă, când a început să protesteze împreună cu câțiva prieteni, este hacker din grupul Anonymous, care luptă pentru eliberarea omenirii din patimile de până acum: hoție, control, sclavie, manipulare, minciună, într-un cuvânt, un fel de Matrix…

  14. @FireMan

    Controlul societăţii civile asupra politicului este o utopie, pusă în practic de George Soros pe bazele teoretice puse de către Karl Popper. Iar Karl Popper n-a făcut decât să răstălmăcească Republica lui Platon.

    Întotdeauna politicul îşi va organiza segmente ale societăţii civile care să-i slujască. Începând cu sindicatele galbene şi terminând cu puzderii de ONG-uri şi „institute”. Este suficient să te uiţi la ceea ce-i la noi pentru ca să-mi dai dreptate.

    Societatea civilă nestructurată este anarhică (ceea ce ai văzut la manifestaţii). Fiecare vrea altceva. Numai accidental se poate aglutina în jurul unei idei, şi chiar şi atunci poate fi o alianţă nesigură şi conjuncturală („Jos Băsescu”, de acum, este exemplu).

    Democraţia participativă, plebiscitul şi referendumul intră şi ele aici, este o altă utopie de îndată ce se iese în afara comunităţilor mici. Experimente de democraţie participativă avem în Elveţia şi s-a văzut la ce situaţie a dus legat de problema musulmanilor. În comunităţile mari manipulările pot duce la situaţii greu remediabile, mai ales atunci când este vorba de decizii cu substrat tehnic (la noi au fost cazurlie cu parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari). Germania a exclus din Constituţie posibilitatea de-a se face referendumuri. Tot aici îşi are sorgintea nulitatea mandatului imperativ pentru parlamentari, aşa cum este în constituţia noastră.

    Republica semiprezidenţială este o struţo-cămilă care nu trece proba practică. Cel mai democrat exemplu de republică semiprezidenţială este cel al Franţei, cu derapajele ei din perioada gaulistă, a lui Mitterand şi chiar şi acum. Întotdeauna un preşedinte într-o astfel de republică va avea tentaţia de-a abuza de prerogativele lui, subordonându-şi celelalte componente ale puterilor în stat. Atâta timp cât este un preşedinte cu vederi democratice este bine, cazul Constantinescu, dar când ajunge preşedinte un scelerat avid de putere apar mari probleme. Republica semiprezidenţială este tipică, acum, pentru statele din fosta Uniune Sovietică.

    Soluţia este tot recurgerea la clasa politică şi ierarhizarea, de către fiecare votant, a relelor, urmată de alegerea celui mai mic dintre ele. Acum, o fi vinovată toată clasa politică, dar vinovăţiile nu sunt egal distribuite. A face tabula rasa din toată clasa politică, aşa cum au făcut italienii, nu-i o soluţie; cu ce-i mai bun Berlusconi decât clasa politică dinainte de „mani pulite”? Cel puţin italienii au avut o motivaţie foarte serioasă: subordonarea politicului faţă de mafie, dar au dus prea departe curăţarea.

    Cine-i de vină că Voiculescu a fost trimis în parlament cu peste 50% din voturile exprimate? Clasa politică sau electoratul? Cine-i de vină că baroni locali scârboşi sunt aleşi mandat după mandat? Clasa politică sau electoratul?

  15. @sicmarin

    Îți dau perfectă dreptate. Dar cred că ar trebui cel puțin înnoit conceptul de propunere a candidaților la  alegerile parlamentare și prezidențiale. Ar trebui făcut cumva ca valorile acestui popor să poată răzbate până acolo unde ar putea avea o șansă de a face bine. Am o mulțime de exemple în care oamenilor valoroși li se taie dreptul la replică, sunt amenințați, șantajați, abrutizați de către elemente umane cancerigene ale societății în care trăim.

    Fără a cuteza să gândesc că experiența ta de viață și cunoștințele tale sunt mai prejos decât puterea mea de deducție, mă plec în fața adevărurilor rostite și susținute cu argumente de către tine și mă îndemn eu însumi a urma calea revoluției interioare proprii, înainte de alte implicări pe subiectul „România azi”, căci se pare că m-am lăsat pradă populismului prost aplicat. Spun asta pe fondul ultimelor știri parvenite din piața Universității, cum că toată demonstrația s-a încheiat (tragic, din punctul meu de vedere) cu violențe și cu intervenția jandarmilor în forță, fapt fără precedent de când am arborat „emblema” de revoluționar.

     

  16. @ sicmarin : Și cum faci când e neghină peste tot? Iar grâul e dat la o parte tocmai de clasa politică (FireMan a punctat în ce fel) ? Știu că se zice să alegi răul cel mai mic, dar chestia e că aproape toți candidații sunt oameni care caută puterea…

  17. Problematicile la nivelul societății noastre sunt multe, de la forma de guvernare, până la baza oricărui stat din lumea asta: oamenii

    Știm bine că „omul sfințește locul”, iar asta chiar se întâmplă cu adevărat și-n practică, nu doar în teorie, iar în prezența unor oameni avizi de putere, tot se va găsi o poziție prin care acest viciu uman să poată fi „hrănit”, astfel că e inutil să ne gândim la asta. Mult mai folositor ar fi să avem capacitatea de a discerne între bine și rău, atunci când alegem oameni pentru poziții importante, și nu numai.

    În România, lucrurile au derapat de foarte mult timp și, cum spunea pictorul Francisco Goya, somnul rațiunii naște monștrii. Vorbim un avertisment pe care-l făcea în urmă cu 200 de ani, iar astăzi toată clasa politică e făcută din monștrii. Am dormit prea mult. România încă doarme, doarme pentru că trezirea nu înseamnă să te duci în piață și să te lupți cu jandarmii, trezirea nu înseamnă să dai foc la gunoaie și să distrugi, ci să te duci în cabina aia nenorocită și să votezi cu mintea, nu cu sacoșa. Avem nevoie de rațiune, dar preferăm să luăm vorbe și raționamente manipulatoare din media, refuzându-ne propria gândire. Așa este, e mult mai comod, dar nu și sănătos. Nu mai avem exercițiul gândirii, și nu ne-a fost furat, ci l-am dat noi de bunăvoie, pe nimic.

    Somnul nu este de azi, de mâine, ci de foarte mulți ani. De la populația îndobitocită care-l ținea pe Iliescu în ramă, pe televizor, până la populația care l-a refăcut pe Năstase deputat, după ce vânduse România pe bucăți, la populația care i-au făcut  pe EBA, Becali și Vadim europarlamentari. N-am avut candidați cum trebuie la prezidențiale, că dintre Năstase și un marinar  trebuia să alegem răul cel mai mic, dar nu s-a întrebat nimeni de ce nu a răsărit niciun candidat de elită în cursă? Ei bine, răspunsul vi-l ofer acum: pentru că niciun om de elită nu va cerși voturi prin făină și zahăr, de asta nu am avut nicio elită. Că elitele știu că n-au nicio șansă cu o astfel de populație.

    Îmi pare rău că trebuie s-o spun, dar suntem un popor de oameni proști, cu una dintre cele mai ridicate valori ale analfabetismului funcțional. Ne pricepem să înjurăm, ne pricepem să spargem, să facem de toate, numai să ne folosim mintea nu. Bine, aici mai sunt și excepții, dar sunt umbrite de o majoritate colosală de ignoranți.

    Cam 45% din populația României trăiește în mediul rural, iar acolo este votat ăla care dă mai mult de băut la crâșmă. Evaluăm candidații după pahar? Ne vom îneca amarul în pahare. Mai punem câți idioți sunt prin urban și ne dă rezultatul: România de astăzi! O Românie care a cerut de băut (și de futut), o Românie obișnuită să primească ajutoare sociale decât să i se ofere un loc de muncă. Așa v-ați obișnuit, așa ați avut! Acum strigați că nu aveți locuri de muncă. De ce? Că nu se mai dau ajutoare ca înainte? Așa-i tranziția, nene! Obișnuiți-vă, mai e până ajungem pe făgașul noii direcții care, bag de seama,  nu vă place. Toți fură, dar vedeți dincolo de asta! Traiectoria!

    Sunt atâtea de spuns, dar bine zicea Nicolae Iorga „Fiecare popor are conducătorii pe care îi merită”. Așa și noi! Chiar avem ce merităm.

    (scuze dacă sunt greșeli, dar nu mai am chef de corecturi, sunt mult prea scârbit)

  18. îmi cer scuze intervenţia mea va fi uşor haotică, simt că am câteva răspunsuri la câteva întrebări şi invers (fără a pretinde că sunt unicele).

    @Robert4, Da ştiu, fiecare are mai multe motive unele reale, unele imaginare, doar nu crezi că ies aşa for fun chiar toţi de acolo. Eu unul adun de ani buni motive pentru care strig în sinea mea în fiecare dimineaţă „Ieşi afară…”.

    @ asp.pet Queeditch 6, 7, 8 Nu, discutabil, discutabil. Cel nou cu siguranţă e mai bun decât cel pe care l-a înlocuit, cel puţin pentru o vreme şi cel puţin în privinţele în care cel vechi era insuportabil. Că după o vreme apar hibele specifice noului asta e în firea lucrurilor. Dacă noi facem urât acum şi dacă suntem destul de răspicaţi , ăsta nou va avea mai mare grijă ce face. Băsescu a ajuns atât de rău pentru că era convins că nu va păţi nimic(varianta ticăloasă) sau că are dreptul să se poarte aşa(varianta dementă). E treaba noastră să reglăm asta de acum încolo prin reactivitate crescută.

    Noua generaţie e un mit dezamăgitor. Acum 20 de ani la fel credea lumea în noua generaţie (Băsescu, Geoană, Marian Munteanu, Boc). Proporţia de coruptibili nu e dată de vârsta generaţiei ci de calitatea educaţiei (şi cum toţi suntem de acord că aceasta scade încontinuu…)

    @Tom Cruz Votul e important, oamenii aleg aşa cum îi duce capul şi cred că asta e esenţa democraţiei. Dacă aleg în funcţie de cine dă mai multă ţuică aşa primar/deputat/senator li se cuvine. Ceilalţi aleg pe baza unor promisiuni , aici e şpilu a ce se întâmplă zilele astea. Când contractul făcut între alegători şi candidaţi ( şi anume promisiunile din campania electorală) şi cel dintre aleşi şi cei desemnaţi să guverneze (adică programul de guvernare) nu se respectă nu contează din ce motiv eu nu văd decât două variante:

    1. Varianta onorabilă – cel aflat în incapacitate de a-şi onora promisiunile îşi depune mandatul şi cere un nou vot pe noile promisiuni în noile condiţii. Aceasta e propunerea opoziţiei actuale, riscul e să pierzi puterea pe care tocmai ai obţinut-o.

    2. Varianta dementă – se închid canalele de comunicare cu cei care văd lucrurile diferit şi se guvernează în forţă, împotriva bunului simţ şi a spiritului democratic, pe principiul „ştiu eu mai bine, ciocu mic” . Riscul e să se întâmple ce se întâmplă acum.

    Oricând şi cu orice riscuri (pierdere de timp, energie risipită, probabilitatea ca favoriţii mei să fie cei care pierd) susţin prima variantă.

    Nelămurirea mea se leagă de susţinătorii ideii „toţi sunt la fel” . Nu resping ideea în sine, e logică şi sunt şanse mari ca în perioade îndelungate de timp să fie o percepţie realistă. Dar dacă e aşa ce rost are să ieşi în piaţă sub această pancartă?

  19. Am găsit filmulețul ăsta făcut pe stradă, duminică – 15 ianuarie 2012, de către un jurnalist amator. Eu găsesc că este foarte trist că există acești tineri care devastează străzile doar din dorința de a se răfui (în număr mult mai mare) cu jandarmii și polițiștii, așa cum o fac și pe stadioane, pe care stadioane sunt uneori copleșiți de forțele de ordine. Și spun că este foarte trist, pentru că toate năzuințele unei reforme spre binele nostru al tuturor, se „sparg” în vandalismul acestor tineri răzbunători.

    Dar ei există. Ei sunt produsul societății noastre. Preferăm să îi renegăm, să îi umilim într-un mod fin, să îi ignorăm în timp ce trec pe lângă noi pe stradă. Dar ei sunt acolo, cu toate că noi ne facem că nu-i vedem. Ei sunt rezultatul „educației” din ultimii 22 de ani. Ei sunt eșecurile noastre ale tuturor. Toți suntem răspunzători, indiferent dacă ei sunt sau nu fiii noștri, frații noștri, prietenii noștri, cunoștințele noastre, colegii noștri de școală, etc. Suntem răspunzători cu toții pentru că îi ignorăm, pentru că nu îi ajutăm să vadă mai mult decât au văzut până acum. Suntem datori moral față de toți cei din jurul nostru să ajutăm cât putem pe cei din jurul nostru. Cu un sfat, cu o pâine, cu sufletul, cu răbdare, cu dragoste… Suntem datori să nu îi ignorăm, să nu îi considerăm răspunzători doar pe ei înșiși pentru ceea ce ajung să facă.
    Suntem datori să îi acceptăm, să îi sfătuim, să îi ajutăm, să îi iubim. Poate nu au simțit niciodată aceste „daruri” pe pielea lor…
    Păcat că avem pretenții de la cei care ne conduc, dacă nu avem pretenții de la cei care ne înconjoară și nu în ultimul rând, de la noi înșine. Păcat că nu observăm că cei din conducerea țării ne ignoră, așa cum noi ignorăm rahatul din curtea noastră.

  20. CM, eu nu am susținut protestele acelea. Ce am susținut e faptul că alegerile nu prea au rost, dat fiind că politicienii sunt oameni ușor de corupt cu puterea la dispoziția lor.
    Însă recunosc că, prima dată când am auzit de ele, m-am întrebat dacă suntem în an electoral, atunci de ce scandează populația?

  21. Queeditch, aşa e, oamenii sunt uşor de corupt iar politicienii sunt oameni. Mi se pare o soluţie să se amplifice riscurile pentru cei corupţi, descurajându-i astfel. Dacă declarăm ” sunt toţi la fel, ce rost are să mai facem alegeri” ăştia care conduc acum primesc un cec în alb , e voie la furat. Dacă spunem „du-te tu acasă acum să vină la putere duşmanii tăi şi împreună cu ei să vedem dacă ai furat şi cât şi cum te putem face să plăteşti” semnalul e clar. Foarte important este însă să reevaluăm periodic să urmărim dacă cei noi execută mandatul ăsta şi dacă nu să reluăm presiunile asupra lor de data asta.
    Eu altă soluţie nu văd („… altă soluţie nu ESTE, Fănică!” -Zoe Trahanache )

  22. CM, ai argumente bune, dar nu știu ce să zic. Sunt de acord că riscurile celor corupți trebuie amplificate, dar când spui că anarhia e calea către dictatură, mi se pare că e altceva la mijloc.

    De exemplu, când Hitler s-a ridicat la putere, el a făcut-o cu ajutorul unei cărți scrise de el, un instrument eficient de propagandă, „Mein Kampf” (Lupta mea), cred că știi de ea. Ei, el nici nu avea nevoie de anarhie, era deja haos când el a ajuns cancelar. Dacă nu mă înșeală cunoștințele de istorie, desigur. Tot ce a făcut pentru a câștiga și mai multă putere era să promită că va avea grijă de „paraziții economiei”, acei evrei care știau să se descurce într-un climat competitiv.
    Da, acum văd ce vrei să spui. După ce a început să scape Germania de evrei și i-a băgat în lagăre de concentrare, anarhia s-a potolit. Dar nu văd că anarhia, de una singură, e responsabilă pentru puterea de care Hitler avea parte. Cred că au fost mai mulți factori; din păcate, o discuție prin comentarii nu prea lasă loc de analizat fiecare în parte, așa că voi încheia.

    Ai dreptate pe trei sferturi (comentariul 31 plus jumătate din 32). 🙂

  23. Tu crezi că populaţia sărăcită din Germania citise Mein Kampf când l-au votat pe Hitler? Greu de imaginat un amărât care n-are ce mânca, nici job iar copii îi chirăie de foame care citeşte o carte consistentă pe care cum o fi cumpărat-o?. Iar haosul de care a profitat omul era indus chiar de el în mare parte . Mă refer la haosul politic, pe acesta l-a creat cu mare atenţie slăbind încrederea populaţiei în partidele politice, şubrezind simultan instituţiile democratice ( uite o mare asemănare cu ce face Băsescu acum). Iar anarhia s-a potolit nu când a curăţat Germania de evrei ci atunci când a instaurat dictatura. Anarhia e o stare ideală în care nu există conducători, nici organizaţii indivizii interacţionând punctiform. E o utopie seducătoare la fel ca şi comunismul, dar catastrofală când încerci să o implementezi

  24. „Iar haosul de care a profitat omul era indus chiar de el în mare parte ”

    Serios? Asta a facut Hitler? Cum a reusit sa induca haos intr-o tara intreaga?

  25. @CM, cum de unde să cumpere omul de rând cartea!? Era disponibilă gratuit pe un torent, e la mintea cocoșului. Atunci Internetul nu auzise de SOPA PIPA.:P

  26. Queeditch , dacă aveai răbdare să citeşti ce am scris ai fi înţeles că mă refeream la haos politic şi explicam şi cum cred eu că l-a creat, nu singur ci împreună cu partidul său. Nu sunt mare istoric,am văzut însă de curând un documentar National Geographic care explica logic ascensiunea nazismului.
    Tot de acolo am aflat despre Mein Kampf că nu a avut mare succes la vânzare decât atunci când a ajuns autorul lui important şi a putut să o „bage pe gât”.

  27. CM, imi pare rau, dar principalul factor in subrezirea increderii populatiei a fost criza economica. Hitler de fapt a introdus ordinea, nu haosul.

  28. Păi ăsta a fost şpilu’. Pe fondul crizei economice şi mai ales al frustrărilor populaţiei unei Germanii unilite ca urmare a pierderii WW1, partidul national socialist NSDAP prin parlamentarii săi(coordonaţi de Goebbels) a sabotat viaţa politică şi prin SA (condusă de Enst Rohm) a provocat o atmosferă de teroare.
    Ordinea care a urmat şi creşterea economică au fost de scurtă durată şi înfiorător de scump plătite.

  29. Norocul meu ca esti baieti buni 🙂
    Nu-i genul meu sa abuzez de feminin. Cand scriam mi-a venit in minte reclama la Milka cu marmota care zicea la un moment dat „eram precisa!” (acum nu-s asa sigur ca am retinut bine).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here