Acasă Zi de zi All along the watch tower

All along the watch tower

288
2

#9 – Pagina scrisa la bar.

Nu stiu despre voi insa am ajuns sa cred ca fiecare moment este important. In plina „revolutie” realizez ca tot ce se intampla intre realitate si minciuna este defapt… viata. Am incercat sa traiesc in multe feluri, sa fiu multe chestiuni, insa nu am reusit sa ma conformez vointei proprii. Nu stiu daca este din cauza faptului ca sunt slab sau poate am fost reglat de la bun inceput insa cautarea mea in sfarsit a ajuns in lipsa de cauza, o mare eroare judiciara. Asadar, dispensabil.

Ca tot am adus vorba de revolutie nu am intalnit de mult timp o asemenea mascarada publica. Traind in Bucuresti realizez ca evenimentele, asa cum sunt prezentate la tv, nici macar nu respecta cronologia iar jumatate dintre protestatari sunt niste ratati, cultural virgini, venind din diverse spectre de infidelitate proprie. Stelute sau canini, sunt toti niste prosti, care nu au inteles nimic viata aceasta. Mai mult noroc, data viitoare!

Insa aduce mult din mascadara care smogul a aplicat-o asupra mea. Suficient de mult incat sa nu stiu unde incep si unde ma termin sau unde dracu ma duc. Peste tot si nicaieri, initiat intr-un malefic de nedescris, nu am inteles nimic. Insa stiu ca s-a terminat si asa am semnat pace, cu… mine.

Sau, ca sa fiu franc, am inceput sa ma indragostesc. E unic cum functioneaza acest proces – ma simt ca un barbat nou. Mai potent din multe puncte de vedere insa atat de copil. „Mic, si pierdut, ma uit la bilele din Chicago”. Si, imi place.

Nu stiu daca „o sa fie cu noroc”, sau daca o sa primesc vreodata „favorul inapoi” insa stiu ca am inceput sa fiu mai… curat. Sa gandesc mai departe de mine, si doar mine. E prima oara cand simt acest sentiment – si capabil sa nu fac din el o drama. Sa fiu, barbat.

Si luand-o ca un barbat, m-am regasit. Ma asteptam sa mai dureze ceva ani buni pana atunci insa de ce sa ma fut cu timpul aiurea. Sunt un smog. Si am nevoie de un furnal dupa mine, care sa ma completeze vantul ma duce in panzele iadului.

Asa ca am decis sa operez secvential. Iluminat si totusi emotiv, m-am saturat sa am baricade prin minte. Curvasaria s-a cam scurs iar egoul e manajabil. Nu pot sa cred ca spun asta insa… exista lucruri mai importante decat mine. La fel si oameni.

Asadar, asta e noul meu dat. Daca esuez stiu unde sa ma intorc. Nu pierd nimic insa daca trec aceasta linie… si daca raman peste linia asta… futu-i am reusit.

Din spatele celor noua beri de rigoare, viitorul suna bine.

Vedem ce se intampla cand ma trezesc si Smog… Smog nu mai doarme.

Cel din spatele lui Smog.

Download this mp3 from Beemp3.com

2 COMENTARII

  1. In general incerc sa ma abtin de la complimente, dar o sa dau Cezarului ce-i al Cezarului: e prima oara cand vad descrisa in mod coerent si apropiat sufletului meu senzatia aceea de trezire la o realitate mai stabila si mai obiectiva pe care o ai cand incepi sa te indragostesti.

    Si mie mi-a luat foarte mult timp sa simt ca vreau si sa imi dau voie sa ma indragostesc din nou in ciuda „riscurilor”.

    Recunosc ca mi-au placut si celelalte articole ale tale, dar asta chiar m-a impresionat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here