Acasă Zi de zi Acum, apoi, atunci

Acum, apoi, atunci

369
19

M-a cam batut la cap ideea de viata de apoi. Personal nu sunt de acord cu felul in care marile religii au ajuns sa monetizeze constiinta oamenilor. Din punctul meu de vedere aceste organizatii au ajuns un veritabil “ponzi scheme”. Insa nu vreau sa discut despre asta, nu. Ma gandeam mai mult la salvarea aplicata.

Este suficient de clar ca aceasta viata “de apoi” a inceput inca de ieri. Presupun ca societatea poate pana la un punct sa trieze binele de rau insa nu are niciodata verdictul final. Este imposibil, mai ales ca nu exista certitudine asupra a ceea ce va urma. Insa cred ca lucrurile merg mult mai adanc – salvarea, iubirea si pasiunea merg mana in mana. Cred ca o putem numi o forma de iluminism avand in vedere ca omul se afla intre cele trei astfel avand capacitatea de a alege in ce va investi timp.

Revenind, cred ca cel mai relevant etalon este varsta. Exista o perioada in care iubirea, cel putin intr-un mod complet, nu mai poate fi aplicata. Pasiunea este singurul lucru care poate ramane vesnic, iar viata este necesara pentru a le sustine pe cele doua – asa scurta cum e. Pornind de la premiza asta, sansele unui om de a fi salvat scad cu cat inainteaza in varsta. Este crucial sa-si aranjeze felul in care va muri, pentru ca acolo se termina viata de apoi. Presupun ca tineretea este o perioada fantastica, in care timpul nu are relevanta. Insa dupa un punct “x” in existenta, singuratatea nu mai poate fi vanduta. Iar dupa ce tineretea dispare – voila cancerul – viata de apoi.

Oricat de mult incearca sa-mi spuna sistemul ca iubirea si pasiunea nu sunt totul, sunt destul de ferm in a constesta aceste lucruri. Cred ca un om care nu ajunge sa iubeasca cat sa-i ajunga si dupa ce i se va fi terminat prima parte a vietii, si-a ruinat viata. Presupun ca ma macina ideea asta – desi aparent sunt tanar, ma simt atat de batran – ca si cand as fi ratat o intrega viata. Probabil ca o sa ma trezesc si o sa incerc sa redresez situatia,  insa m-am gandit sa impartasesc acest gand.

Nu am auzit de nimeni care sa fie fericit singur la batranete. Oricum asta este principala cauza a excesului de botox, colagen, medicamente, alcool, sentimente si intr-un final suicid. Fiecare om are doua sanse, insa daca o rateaza pe prima, s-a dus si a doua.

Nu  ma declar expert. Nu pretind ca teoria mea este valabila sau nu. Insa ma inspaimanta daca este asa. Timpul trece atat de repede. O inchidere de ochi si s-au dus ore intregi. Cateva pahare si s-a dus noaptea, uneori chiar si ziua. Presupun ca fara un pic de vigilenta toti suntem sortiti lagarului fara sens.

Mantuire prin iubire, nu credeam ca o sa spun asta vreodata. Sa fie cu noroc.

19 COMENTARII

  1. Smog, foarte interesant articolul. Imi pare rau, insa, ca traiesti cu un soi de regret, ca si cum de maine, nimic nu ar mai fi. Ai vorbit despre iubire, fericire, pasiune, salvare, viata de apoi… iar asta nu poate decat sa ma bucure. Din pacate, nu stiu nimic despre tine, pentru a ma adresa direct tie, asa ca o sa generalizez putin.

    Comentasem intr-un alt articol, despre iubire, cat de neinteleasa este ca si fenomen, si o sa subliniez inca o data cateva idei. Din pacate foarte multi dintre noi confundam iubirea cu atasamentul, ori cu atractia, insa iubirea inseamna mult mai mult decat atat, iubirea ar trebui sa fie o stare constanta. In urma cu vreo trei ani intalnisem un tip. Am crezut ca este iubirea vietii mele, iar cinci luni mai tarziu ne desparteam. Am crezut ca l-am iubit tot timpul asta, dar de fapt il iubisem doar cateva secunde. Restul a fost atasament, adica ILUZIE.

    Iubirea, in sensul cel mai pur, moare dintr-o singura cauza si as vreau sa te gandesti la ce urmeaza sa zic: totul se termina cand intervine EGO-ul si apare INDOIALA, adica intervin gandurile. Iubirea, nu cunoaste timp, nu este duala, nu are opus, nu se identifica niciodata cu EGO-ul. Iubirea este oarba.

    Ca sa intelegi mai bine, EGO-ul inseamna pentru mine manifestarea gandirii (deseori distructiva), implicit manifestarea timpului, adica a trecutului si a viitorului. In PREZENT, timpul de fapt nu exista, nu se poate cuantifica, deci EGO-ul nu exista. Prezentul inseamna o stare, iar orice gand care iti apare in minte, adica VOCEA, te arunca din prezent, fie in trecut, fie in viitor. Prezentul nu inseamna nici macar o secunda, pentru ca daca ai spune asta ar insemna viitor iar atunci cand vei fi terminat de rostit „PREZENT” inseamna deja trecut. Prezent inseamna ACUM si AICI!

    Toate relatiile care se sfarsesc au la baza o CAUZA IDENTICA: ego-ul, subiect pe care am insistat atat. Ego-ul imbraca mii de fome, de la conditionare, indoiala, timp, ganduri pana la orgoliu, ura etc. Fii prezent! Fii prezent chiar si pentru celalalt. Alunga-ti toate gandurile din cap, si traieste ce ti se intampla ACUM, fara sa te gandesti cum a fost in trecut sau ce va fi in viitor, pentru ca in acel moment vei conditiona, iar mai tarziu aceasta conditionare va inseamna sfarsitul. Renunta la orgoliu si la reactii, tu cel care esti constient de prezent, nu te raporta la celalalt, iar cel de langa tine va fi asa cum vrei, fara ca tu sa fi facut nimic. Cel de langa tine este oglinda ta! In esenta, totul pleaca de la tine, de la cat de fericit esti cu tine, cat de impacat esti cu tine, cat de multe frustrari sau nemultumiri ai, pentru ca toate lucrurile astea le cari dupa tine si i le dai celuilalt.

    Iubirea pentru un partener NU TREBUIE sa fie o conditie pentru fericirea noastra individuala. Este suficient sa fii prezent, si vei fi fericit tot timpul indiferent ca ai 20 sau 70 de ani, singur sau intr-o relatie. Eu, de ceva vreme traiesc asta in fiecare zi, sunt fericit in fiecare zi, chiar daca nu am pe nimeni. Am incetat sa ma mai gandesc „cum ar fi daca…” sau „ce a fost si as fi putut sa fac mai bine”. Nu, sunt prezent, AICI si ACUM, scriindu-ti tie. Si tu esti PREZENT, AICI si ACUM, citind ce ti-am scris, fara sa te gandesti ca maine ai serviciu, rate de platit la banca, probleme in relatie sau ca esti singur.

    Despre asta este vorba. Fii prezent si vei fi FERICIT mereu. Fii prezent si vei cunoaste ILUMINAREA, care nu este nimic altceva decat intoarcerea la constiinta noastra si la sinele nostru divin. Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste Universul.

     

     

     

     

  2. Chiar apreciez insertia ta. Mi s-a parut foarte buna abordarea. Oricum articolul pentru mine reprezinta un final de capitol, implicit pornirea altuia.

    Ideea mea, daca vrei, a fost sa formez un indemn. Cred ca viata trebuie mult simplificata si cred ca daca un gram de iubire iese in calea oricui, misiunea trebuie sa transforme acel gram in kilogram, in tona, pana la miliarde de tone. Pana la un numar care deja nu mai poate fi definit sau cantarit.

    Si da, ideea de ego este antonimul croit perfect pentru iubire. Cele doua nu pot exista simultan. Cred ca in final totul se rezuma la alegeri, asa cum ai spus si tu.

    Insa trebuie sa te contrazic cu teoria prezentului – orice actiune are si repercusiuni. Cred ca este foarte important ca ceea ce se infaptuieste azi sa fie realizat in asa fel incat sa fie durabil si demn. Cred ca este foarte important ca orice detaliu sa primeasca suficienta atentie si ingrijire – altfel cum ar sta treaba cu oglinda?

    Finalemnte, cred ca ai punctat bine ideea de respect de sine. Cei care isi respecta sinele vor invata sa-i trateze pe cei din jur precum s-ar trata pe ei insisi. Cred ca asta este singurul lucru care nu trebuie oprit ca proces de invatare – cu orice pret. Numai asa doi oameni, in special barbati, se pot iubii, si o s-o spun, la infinit.

     

  3. Cred ca un om care nu ajunge sa iubeasca cat sa-i ajunga si dupa ce i se va fi terminat prima parte a vietii, si-a ruinat viata” – practic ai sumarizat insasi esenta existentei umane! Din pacate, cei multi nu realizeaza asta. Iar – ce e si mai trist – cei ce realizeaza totusi acest lucru, nu fac nimic in sensul asta sau au renuntat la a mai face ceva…

    Mantuirea prin iubire e un lucru in care cred… credeam cu tarie. Dar ce te faci cand te simti batran, desi tanar fizic? E ca un concept despre care stii ca exista, stii ca e acolo, doar ca e fie intangibil, fie atat de greu de atins… Iar drumul devine scopul insusi….

    Nu sunt o fire credincioasa. Insa din toate marile personalitati, o retin pe maica Tereza… care desi avea o credinta uluitoare in Dumnezeu, pana in ultima clipa pe Pamant a cautat un semn de la El care sa ii valideze credinta… („Există atâta contradicţie în sufletul meu, o profundă dorinţă a lui Dumnezeu, aşa de profundă încât îmi face rău; o suferinţă continuă şi cu aceasta sentimentul de a nu fi voită de Dumnezeu, respinsă, goală, fără credinţă, fără iubire, fără zel… Cerul nu înseamnă nimic pentru mine: îmi apare un loc gol!„). Iubirea, dincolo de toate, ne face umani. Lipsa ei, insa…

  4. Cred ca noi toti am fost fortati de conditia sociala sa ne simtim mai in varsta. Presupun ca vine de la epuizare si frustrare insa si istorie.

    Vigilenta sociala poarta cu ea o foarte mare importanta. Abastractizand putin ideea articolului – lumea in care traim este in pragul unui razboi – se intampla exact ceea ce s-a intamplat in perioada interbelica insa la un nivel macroeconomic. Se aplica exact aceiasi formula insa sub protectoratul evolutiei sociale si in urma unei expertize destul de bine infaptuite s-au descoprit cai mult mai eficiente de interventie.

    Revenind la idee – cred ca iubirea este singura cale care poate garanta sanatatea mintala si emotionala a unui om, partea umanista.

    Odata cu capacitatea de a genera o proiectie a celor ce se vor intampla apare involuntar un sentiment de iar, si iar si iar. Si cu cat mai multe „iar”, cu atat apare mai multa „varsta” pe „scara iar”.

     

     

     

  5. Vis-a-vis de teoria prezentului, depinde cum il percepi, subliniez inca o data. Daca percepi PREZENTUL ca si timp cronologic in raport cu viitorul sau cu trecutul, evident ca vor exista actiuni si repercursiuni – daca lucrez astazi opt ore, incasez 120 lei. Exact la timp cronologic te-ai referit cand ai scris: „[…] ceea ce se infaptuieste AZI”, raportandu-te la un viitor. Incearca sa percepi prezentul ca pe o stare, atemporala. Stiu ca e ciudat ce zic, dar gandeste-te la o situatie care sa te fi oprit din procesul de gandire. Iti dau un exemplu: Mergi cu masina pe strada. VOCEA din capul tau: Maine am examen la facultate. Ma duc sa fac cumparaturi, imi gatesc ceva, mananc apoi ma apuc de invatat. Pe trecerea de pietoni apare un individ pe care nu il observi si franezi brusc. In momentul in care tresari si te sperii, ai zburat din trecut in PREZENT. Esti perfect constient, esti ACOLO. Examenul de maine, cumparaturile, invatatul, ziua de maine nu mai exista.

    Treaba cu oglinda e simpla, daca il scoti pe celalalt din ecuatie, in sensul in care nu ii atribui niciun rol, nicio vina, nicio responsabilitate. Fiecare reactie de-a lui nu este decat o reactie la reactia ta. Si invers, dar din nou, celalalt nu conteaza, doar despre tine este vorba.

    Mai devreme am scris:  „Renunta la orgoliu si la reactii, tu cel care esti constient de prezent”, insemnand sa constientizezi si actiunea celuilalt, dar sa reactionezi fara sa intervina ORGOLIUL, fara sa-l ranesti chiar daca el a facut-o, fara sa ii adresezi vorbe urate, chiar daca el a facut-o. Conflictul intre doi indivizi, inseamna de fapt un conflict intre doua orgolii (tot despre ego vorbim). Daca tu renunti la ego, ego-ul celuilalt nu va mai avea adversar. Spune-mi atunci, cu cine se va mai bate? Daca tu renunti la ego, dar cu toate astea cel de langa tine a plecat, tine minte, NU ESTE PROBLEMA TA, ci doar inseamna ca el nu era pregatit pentru tine. Oamenii din jurul nostru se afla in diverse stadii de cunoastere, tu, in schimb esti OK! Incearca sa vezi lucrurile altfel decat pana acum. Suferinta nu este decat ILUZIE, nu inseamna nimic mai mult decat „a fost” si „lucrurile ar fi putut sa stea altfel”. Daca intelegi lucrul asta, crede-ma, ti se intampla miracole in viata.

    O chestie pe care cred ca am omis-o, dar banuiesc ca se subintelege, ar fi COMUNICAREA. Atunci cand esti mai constient decat celalalt, ai munca dubla, dar incearca sa nu il convingi de nimic, pentru ca orice convingere inseamna pentru ego-ul lui, un intrus, deci o noua lupta. Fii INTELEPT, asculta si actioneaza detasat.

     

  6. Am inteles ideea insa eu vad conceptul de oglinda oarecum diferit. Cred ca oglinda respectiva trebuie sa-i cuprinda pe amandoi, o oglinda a comuniunii daca doresti. Si da, cred ca unde exista comunicare in adevaratul sens al cuvantului, esecul este literalmente eradicat. Presupun ca este singura cale de a evita conflictele fara solutionare.

    Revenind la teoria prezentului, intr-adevar exista prezentul cronologic si prezentul propriu-zis. Insa linia dintre cele doua este destul de fina, pentru ca cele doua tind sa fie intr-un constant razboi. Un armistitiu intre cele doua mai mult ca sigur ofera multa liniste „acolo sus” – insa exista cazuri cand tocmai conflictul dintre cele doua gaseste o solutie mai eficienta decat un rationament foarte bine calculat. Presupun ca trebuie sa existe si un val in anumite momente.  Asa numita inspiratie divina.

     

  7. @ Decadent, din punctul meu de vedere, Maica Tereza, desi o femeie extrem de inteleapta, imi lasa impresia unei persoane cu o credinta oarba in Dumnezeu, care a ajuns la un nivel limitat de cunoastere, datorita doctrinei bisericesti. Ce cauta suferinta si contradictia, atunci cand vrei sa il gasesti pe Dumnezeu, care este iubire? In aceeasi situatie, cu cea a Maicii Tereza se afla marea majoritate a fețelor bisericesti, care zac in ignoranta si indoctrinare, in cautarea unui Dumnezeu personificat. Biserica, este un mare obstacol in calea cunoasterii individuale adevarate.

    Mantuirea prin iubire, asa cum isi imagineaza majoritatea ca inseamna iubirea, nu valoreaza nimic. Mantuirea cred ca este posibila doar prin cunoastere, dar e nevoie de o cunoastere profunda care sa trezeasca constiinta superma in noi. Abia atunci vom putea vorbi despre iubire, pentru ca o data cu aceasta trezirea acestei superconstiinte, iubirea va fi o stare omnipreznta, fiind capabili sa iubim mereu.

  8. @keepwalking_ now now, let’s not over think it, shall we? 🙂 Hai sa nu intram in religie si zona aia… Era doar un exemplu, si nimic mai mult, cu Tereza. A fost o persoana care a tins cu o indarjire rar intalnita spre un tip de iubire, care s-a intamplat sa fie iubirea de Dumnezeu. Separat, fara sa aiba legatura cu religia, exista oameni care tind cu aceeasi ardoare spre iubire, considerand-o epicentrul existentei umane, asa cum bine a precizat Smog in articolul sau… Once again, mi-a placut mult textul, felicitari Smog!

  9. @Decadent and whoever it might concern:

    Anjezë Gonxhe Bojaxhiu, aka Maica Tereza, a fost unul din cei mai mari tirani facuti sfinti in ultimul deceniu. Exista nenumarate surse care atesta acest lucru.

    Stiu ca e off-topic, dar e vremea ca lumea sa se informeze cum trebuie si sa nu mai adere la idei preconcepute. Tipa asta a dat dovada de o marsavie, de o uratenie sufleteasca si de o rautate crunta motivata de religie, cum foarte putini au reusit pana acuma.

    Drept urmare, n-are ce cauta  „Maica Tereza” alaturi de cuvantul „iubire” intr-o fraza. Decat daca „Sfanta Calcuttei” e prezentata ca fiind opusul diametral al iubirii.

  10. Evident ca de la un anumit nivel Maica Tereza a devenit un asa numit „publicity stunt”. Orice om care a fost fost felicitat de sotii Regan a fost puternic incorporat intr-o intreaga… pondere.

    Si din pacate M. Tereza l-a finantat pe François Duvalier si citez […] „His rule, based on a purged military, a rural militia and the use of a personality cult and voodoo, resulted in the murder of an estimated 30,000 Haitians and an ensuing „brain drain” from which the country has still not recovered. Ruling as President for Life from 1964 until his death in 1971, Duvalier was succeeded by his son, Jean-Claude, nicknamed „Baby Doc”.”

    Finantarea a provenit din fondurile care au fost donate pentru refugiati, prapaditi etc. Insa revin, orice a avut legatura cu „Reganismul” este cu un mare dus si intors.

  11. Buna ziua, ma numesc Oana Cristiana si sunt studenta in anul III la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie, anul acesta voi da licenta si ca tema am ales „Construirea identitatii sexuale si implicatiile procesului de coming out in randul homosexualilor” si as avea nevoie de cateva interviuri anonime ptr a studia procesul. As dori care puteti sa ma ajutati sa imi trimiteti un mail pe adresa oana_cristiana_br@yahoo.com. Va multumesc din suflet!

  12. @Roy Cohn, posteaza cateva surse referitor la comentariul tau legat de Maica Tereza, mi-ai starnit curiozitatea avand in vedere in urma cu putine saptamani partenerul meu citea cu interes articole despre aceasta.
    @Smog, am cautat informatii despre acel Ponzi, ce am citit pe wikipedia m-a amuzat teribil. Omul a fost o mare figura, dar cei care s-au lasat pacaliti au fost oi si capre, mai exista si in ziua de azi.
    Ps- Cumva te-a lovit Cupidon?

  13. @Adi

    Stii, asta cu cupidon este exact precum vorbirea in limbi la penticostali. Crezi ca este ceva shic, nou, poate chiar fantastic si apoi constientizezi ca exista mari diferente intre ceea ce ai sperat si ceea ce este.

    Si avand in vedere ca eu consider ca aceasta religie trebuie sa fie scoasa in afara legii, mi-am cam expus punctul de vedere :).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here