Acasă Una alta Vise

Vise

218
3

M-am împrietenit cu oameni. Le-am dat tot ce aveam mai scump și mai curat: încrederea. I-am ascultat când totul era prea greu și complicat, i-am ridicat când greutățile le oboseau umerii, i-am susținut cu vorbe sincere, i-am iertat pentru că îmi păsa.M-am împrietenit cu oameni. Oameni pe care îi consideram persoane frumoase, suflete curate. Oameni care credeam că vor crede în mine, mă vor susține. Oameni care păreau născuți pentru sufletul meu.A durat o clipă, o secundă, o greșeală. Brusc și-au dat măștile jos, s-au așezat în fața mea ca niște fiare la pândă.

M-au lovit când nu mă așteptam, m-au lovit pe la spate, fără să știu, fără să mă pot apăra.M-am împrietenit cu oameni care n-au înțeles cine sunt, oameni care s-au ascuns în spatele unui chip angelic pentru a mă lovi cu cuvinte prea grave, minciuni peste minciuni.Cine suntem? Cine îmi este prieten? Prieten îmi este cel care mă susține indiferent de situație. Prieten îmi este cel care nu mă judecă, încearcă să înțeleagă. Prieten îmi este cel care nu mă ridică în slăvi, mă critică pentru a-mi face un bine.

Am avut zambete largi pe chip, zambete chinuite, zambete doar de aparenta si zambete din suflet. Am avut si lacrimi pe obraz. Lacrimi reci, lacrimi chinuite, lacrimi de frustrare, de deznadejde si de descurajare. Dar s-au uscat. Am avut dor nebun de dragoste in suflet si dor amar de copilaria apusa. Am fost suparat si trist si dezamagit de rautatile gratuite primite fara un motiv anume. Am invatat in sfarsit ca dragostea se pastreaza prin lucruri simple, prin gesturi mici, dar neaparat venite din suflet. Am legat noi prietenii, cu oameni frumosi, cu oameni care stiu sa fie cu adevarat prieteni si am incheiat socotelile cu cei care nu au stiut sa imi arate prietenia lor. Nu las nici un regret in anul de la care m-am luat ramas bun. Am trait. Asa cum am stiu, asa cum am crezut, asa cum am simtit. Am trait pur si simplu. Cu bucurie si cu tristete.

Imi doresc ca anul ce vine sa fie unul mai linistit. Mai „calduros”. Mai cu oameni buni. Insa indiferent ce imi doresc eu, sunt sigur ca el ma va surprinde cu ceva. Bun sau mai putin bun. Ramane de vazut.

Este minunat ca in viata ta sa existe cineva pentru care tu sa insemni ceva.
Acel cineva pentru care viata ta sa fie importanta.
Acel cineva al carui chip sa se lumineze cand te vede.
Acel cineva care sa-si fi facut un scop din a te face fericit!
Acel cineva pentru care tu sa contezi!

Las indiferenta mea celor ce o merita… mangaierea celor ce ma iubesc…si zambetul celor ce au nevoie de el….
Intotdeauna am cautat incredere si tarie in cei din jurul meu dar le-am gasit mereu in mine
Acolo erau dintotdeauna…..
Nu ma judeca dupa aparente sau dupa vorbele scoase de niste zdrente!
Cine incearca sa ma loveasca pe la spate stie k in fata nu ar avea nici o posibilitate….
Cine raneste nu merita iertare….
Cine profita nu merita bunatate….
Cine tradeaza nu merita mila…
Daca vrei „respect”
Invata sa respecti…ma-m intalnit cu mulți oameni și am învățat să fac diferența dintre cunoștințe și prieteni.”
Cautam fericirea pe net,ne iubim prin ecranele monitoarelor,trimitem felicitari virtuale, inghesuim sute de fete zambitoare prin sms-urile pe care te trimitem….Judecam dupa aparente, la cald….nu lasam nimic sa se raceasca. Ne dorim sa continuam relatiile ratate si uitam sa dam sanse oamenilor care chiar conteaza. Ne debarasam de toti oamenii buni si ne alaturam oamenilor care nu ne merita. Ne place mereu fructul interzis si nu ezitam sa muscam din ele pana ne doare gura. Pana ne otravim, pana ne ardem limba,… Luptam pe toate planurile. Cedam cand ne e greu, cand cineva care merita a facut o greseala.

Nu vrem sa il iertam fix pe cel care greseste cel mai putin….Ne aruncam in bratele altora,ne bucuram ca am scapat de un om care chiar ne iubea,ne lipim buzele de toate trupurile pe care le vedem… Ne amestecam trupurile cu oricine, oricand, oricum. Ne afundam zilele proaste in tot felul de asternuturi straine. Ne incanta complimentele chiar si cand sunt false, aruncam like-uri si abia asteptam sa le primim inapoi. Uitam de oamenii dragi, ii sunam rar, ii repezim…..Alergam dupa oferte, ne golim cardurile pe lucruri inutile, umplem caruturile cu e-uri. Uitam cine suntem si vrem sa devenim altcineva. Suntem plini de invidie,suntem suparati ca prietenii cei mai buni castiga mai bine. Investim tot ceea ce avem in fatada si uitam ca temelia e cea mai importanta la o constructie…Suntem in cautare de tot dar nu punem mana in esenta pe nimic pana in ziua cand cineva va tine loc de tot ce insemna totul pentru noi….ziua aceasta mai devreme sau mai tarziu va veni pentru toti!!

3 COMENTARII

  1. Dragut articolul, ceea ce ai zis in mare reprezinta un caz general, nu-i asa? Multi oameni au devenit asa din cauza circumstantelor si apoi, a gresi e omeneste…

    Din pacate, un singur om nu poate schimba toata luema asta, dar de unde trebuie sa incepem…

    Din punctul meu de vedere, ar trebui sa ne uitam is la noi, daca cei din jur sunt cum sunt, inseamna ca noi nu avem ce cauta alaturi de persoanele acestea, nu? Si apoi, din greseli invatam si noi.

    La fiecare pas ne asteapta o lovitura, imprevizibila sau previzibila 🙂

  2. Frumos articol, insa trist, dar ma intreb cine sau daca mai are cineva asemenea ganduri si calitati de gandire asa cum ai relatat TU, bafta si toate bune

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here