Nici nu s-a terminat bine Festivalul Filmului Gay 2010 că pe Internet au și apărut diverse informații eronate, mici ironii, scandalagii și nemulțumiți (aici, de exemplu). Se acuză organizarea SFG ca fiind “afacere de familie” (Lucian Dunăreanu) și că un văl de non-transparență ar fi acoperit evenimentul cu pricina. O altă nedumerire a ridicat, se pare, Gala Premiilor Gay din cauza faptului că nu s-a făcut publică lista cu juriul.
Ei bine, întâmplarea face că am fost la Cluj cu niște prieteni, am fost în acel “secret” grup de cinci persoane care au jurizat Gala Premiilor Gay, nu a fost nevoie de un desfășurător și de nimic altceva care să ateste faptul ca SFG 2010 a fost cel mai bine organizat din toate punctele de vedere comparativ cu anii precedenți. Măi, mie asta mi se pare extraordinar. De ce? Pentru că, puțini știu, dar eu îl cunosc pe Lucian Dunăreanu de cățiva ani buni și știu cam tot ce a făcut. Oameni buni, omul ăsta a facut totul singur și credeți sau nu, a început de la Yahoo Groups. Festivalul Filmului Gay a fost (și cam este) singurul eveniment cultural adresat comunității LGBT din România, ceea ce dinou, este o chestie tare întrucât “a fi gay” nu este doar cluburi și boli cu transmitere sexuală.
Primele ediții ale SFG au fost făcute cu bani puțini, banii omului ăstuia pe care lumea îl pupă în față și pe stradă trece strada de frica de a nu fi văzut cu el “că e prea cunoscut”.
Cam ăsta este adevărul și oricine spune altfel pun rămășag că nu cunoaște adevarul în totalitate. În anii trecuți mereu mi-am exprimat nemulțumirea vis-a-vis de faptul că deși SFG este un eveniment care se adresează în mod direct comunității LGBT – niciodată vreo organizație sau fundație nu s-a ridicat în picioare să spună măcar “Noi îl susținem pe omu’ acesta”. Ei bine, în acest an, PSI România s-a implicat activ în organizarea și buna desfășurare a evenimentului atât prin donarea unei sume considerabile cât și prin voluntariat. Și s-a simțit acest lucru. Au mai fost și alții care au donat cât au putut, mie nu îmi stă în putere (și nu vreau din motive strict obiective) să menționez cine/cât, nici nu știu, nici nu e treaba mea. Apoi, când donezi ceva cuiva nu aștepți aplauze și aclamații pentru că prin definiție donația este un act necondiționat, dar asta e deja altă poveste care ține de căpșorul fiecăruia.
Într-adevăr, “jurizarea” (am pus ghilimele pentru că Gale Premiilor Gay nu este vreun Nobel sau Grammy, nici măcar preselecție pentru “Schimb de mame”, ci mai mult o apreciere diplomatică care se adresează celor care au avut un impact asupra vieții persoanelor LGBT din România) a fost mai mult o discuție foarte deschisă, destul de transparentă. Discuția a avut loc între cinci persoane active (dinou, persoane care au legătură într-un fel sau altul cu comunitatea LGBT românească pentru bănuiesc că este clar că nu poți cere cuiva care a încercat un singur detergent de vase să ne spună care este cel mai bun detergent de vase) din punct de vedere al implicării în diverse sectoare ale acestei sfere multicolore, și anume comunitatea LGBT.
Lucian Dunăreanu NU a fost printre cei cinci membrii ai juriului iar pentru ca rezultatele să nu fie influențate în niciun fel nimeni care reprezenta ceva pentru care s-ar fi putut să fie nominalizat (organizație, fundație, site de informare, blog) nu a votat pentru secțiunea respectivă (de exemplu eu nu am votat la sectiunea cu blogurile etc). Fiecare a votat așa cum a crezut de cuviință, nu s-au cerut explicații prea multe.
Citisem despre nemulțumirea legată de Angelicuss, la secțiunea “Cel mai bun site de informare…”. Păi ce alt site de nisă mai există (românesc) care să aibă vechimea, numărul și calitatea articolelor și să fie strict site de stiri, de informații? Ah, că Angelicuss este al lui Lucian Dunăreanu? Da, și? Iaca, omu’ în timpul liber traduce (sau le scrie un rezumat, n-are importanță) știri pentru că cei interesați să aibă actualități legate de LGBT în limba română.
La secțiunea bloguri s-a apreciat blogul care a sprijinit prin conținut și comportament comunitatea gay și evenimentele din România.
Acum, doar pentru că am habar cu ce se mănâncă online-ul, știu destul de multe despre marketing și calitate în online, vă pot spune că un blog, prin definiție, este o platformă pe care autorul sau autorii (în cazul blogurilor colective) își exprimă păreri și idei personale. Bineînțeles, există milioane de bloguri de nișă: unele sunt strict critice, altele 100% suportive, altele promovează indirect un brand, un business etc. Faza e că pentru fiecare tip de nișă sunt “fani”, să-i spunem așa. Acum, în funcție de calitatea articolelor, frecvența postărilor și a altor câtorva parametrii ne putem da cu părerea, da bineînțeles. Zonagay.info a câștigat pentru că a fost prezent la mai toate evenimentele care vizau comunitatea gay românească, este un blog relativ nou care promite. Nu poți numi blog gay un blog unde apare căte o poză cu pantofii cei noi pe care poate că ni i-am luat sau câte un articol agramat, greu de parcurs, plin de spații și puncte care nu spune nimic în fapt… chiar dacă persoana care administrează acel blog este gay. Așadar, numărul de comentarii, numărul de articole, numărul de vizitatori este total irelevant. Dacă ar sta un specialist să analizeze procentajul de adevăr, gradul de compatibilitate cu niște criterii care țin strict de factorul calitate (“bun”, da?), nu știu dacă ar mai rămâne vreun “blog gay” care ar merita măcar să fie nominalizat.
Iar legat de statistici, contoare, numere… da poate că au o anumită (mică, oricum) relevanță. Așa ca fapt divers, DarkQ are peste 400 de mii de vizite unice/an, 20.000 + comentarii etc, și ce???. Dar DarkQ a schimbat câteva vieți, a contribuit la schimbarea în sens pozitiv a câtorva mentalități și prin intermediul acestui blog am cunoscut niște oameni extraordinari, care au ceva de spus. Dar DarkQ, încet dar sigur nu mai este un blog gay (e doar un blog oarecare unde își scriu părerile sincere, obiective: persoane gay, lesbiene și transgender-i) pentru că nu se încadrează în ceea ce marea majoritate crede despre bloguri, dar mai ales despre așa numitele blogurile gay. Repet, blogul (orice blog) este un mediu în care “eu” și “părerea mea” contează cel mai mult. Dacă se redau informații generalizate, dacă autorul nu rupe fărâme din suflet pe care cititorii să le pună cap la cap ca pe un puzzle… acel site nu e blog ci site de informații. Niciodată nu voi scrie altfel doar ca să “convină” cuiva pentru că nu aș mai avea nicio identitate și nicio satisfacție. E alegerea mea, așa am început, așa merg mai departe. Așadar, dacă vreți, eu vă dau premii la toți. Pentru ce vreți voi. Doar îmi spuneți ce să pun după “Pentru cel mai bun…” (cel mai gras, cel mai blond, cel mai mic etc) 😉
La fel a fost și la celelalte categorii: melodii gay în România? Hai să fim serioși. Nu a existat în fapt nicio melodie românească în 2010 în care să apară măcar un cadru care să trimită la ideea de homosexualitate. Apoi, cel mai bun eveniment LGBT… deci, clar Gayfest-ul, fără nicio discuție (deși, cum am mai spus-o, un homosexual al cărui sexualitate nu mai este demult un tabu nu prea are atracție spre așa ceva la fel cum nu mi s-a parut fair-play Mister Gay Romania 2010 și trimiterea copilului acela chinuit de soartă spre o umilire sigură 😯 ) pentru că reușește să aducă atenția mass-medei asupra faptului că gay-ii există și că probabil unui copil de 16-18 ani care are impresia că a fi gay este ceva anormal – îi prinde bine să vadă și alți “anormali” ca sunt foarte normali. Și da, faptul că Accept-ul nu fusese nominalizat ca și organizație în condițiile in care Accept chiar e singurul cu statut legal de “organizație” – este regretabil. Dar, next time, poate reușim să lucrăm puțin la sistemul de nominalizare. 😉
Așadar, nu știu ce nu a fost ok? Nu înțeleg unde este lipsa de transparență? Hai să gândim un pic și să vorbim după, nu invers.
Ah, și că PSI-ul a reușit să adune laolaltă toată lumea care avea o deschidere către comunitatea gay din România și a reușit să aducă în prim plan niște probleme care țin mai mult de gradul de umanitate din noi toți, a fost super tare. De la a da din umeri, de la a spune mereu și mereu “Eh, asta e!” până la niște chestii concrete (în măsura în care se poate) e un pas destul de mare.
Așa am văzut eu lucrurile.
Păreri? 😉
Atâta vreme cât ceea ce numim „comunitate” gay nu are – și nu are cum să aibă! – lideri aleși, întotdeauna cei care se vor auto-desemna ca reprezentanți ai comunității vor avea de îndurat reproșuri din partea celor care fie nu se simt reprezentați, fie nu au nevoie de reprezentare, fie se simt prost reprezentați.
Acuma, e drept că dacă cineva nu se simte gay, sau parte a comunității gay, normal nu ar avea de ce sa se indigneze față de modul în care este prezentat lumii stilul de viață gay. Dacă pentru mine un așa-zis „stil de viață” gay nu există, nu văd de ce m-aș ataca atunci când unii pretind că dimpotrivă, a fi gay este ceva deosebit și că, prin urmare, fiind un mod de viață necesită să fie prezentat (dacă nu chiar promovat) la adevărata sa valoare – care o fi aceea.
Adevărul e că există unii entuziaști ai domeniului care, din convingere sau din interes, dar în orice caz cu dăruire și cu cele mai bune intenții, se investesc pe sine (cu timp, efort și bani) cu anumite sarcini de reprezentare a „comunității” in fața lumii largi. Vrând-nevrând, ei se vor afla tot timpul prinși la mijloc între nemulțumirea celor normali (care văd în acțiune lor o promovare a anormalității/prozelitism), nemulțumirea anormalilor (care se văd expuși fără voia lor, ca la circ) și nemulțumirea celor care, acceptându-și anormalitatea ca pe ceva normal (dar care nu vor sau nu pot să iasă în față), nu se găsesc totuși îndeajuns de bine reprezentați.
Nu știu dacă Lucian Dunăreanu are sau nu ceva de câștigat de pe urma eforturilor sale. S-ar zice că financiar nu are decât de pierdut, deși acolo unde se rulează sume de bani dintr-o parte în alta, un câștig cât de mic tot se poate pune de-o parte. Cert e că de ceva notorietate tot se bucură – deși nici asta nu cred că-i e de mare ajutor, poate chiar dimpotrivă. Dar dacă omul vrea să-și ducă crucea, nu văd ce treabă au unii să-l împiedice, că rău nu cred că a făcut nimănui.
E drept că putem ajunge la vechea discuție dacă ar trebui sau nu ca la jurizarea unei competiții cu tematică gay să participe și/numai persoane „fără” orientare sexuală (adică d-ăia normali). Însă nu văd cum ar putea pe urmă și respectivii să scape de bănuiala că totuși ar fi și ei… family. În orice caz, profesioniști ai genului, dacă or vrea să participe (și nu s-or simți cu musca pe căciulă), ar fi bineveniți. Numai că invitarea profesioniștilor de obicei costă, deși nu chiar întotdeauna, mai ales dacă se merge pe cale instituțională (de pildă, prin invitarea nu direct a persoanelor, ci prin invitarea unor televiziuni care să-și desemneze și să-și trimită reprezentanți specialiști în domeniul respectiv). Asta ar mai restrânge oarecum marja de manevră a organizatorilor, însă ar aduce un plus de credibilitate manifestării.
Nu e posibil să existe o comunitate LGBT și în același timp să nu se vadă că există, sau să nu fie pe picior de egalitate cu alte organizații ale minorităților. Atâta vreme cât există o organizație pentru ceva, ea spune un singur lucru – că acolo există probleme. Organizație a oamenilor normali nu există. Cred, de aceea, că n-ar trebui să existe nici nțiunea de „gay” sau LGBT. Dar există. Și cu asta mergem la defilare, că ne place sau nu.
anul acesta privind din afara totul mi s-a parut mai bun decat in anii trecuti. Bineinteles mai este mult de lucrat. Trebuie trecut la nivel de cinema, trebuie implicate inclusiv autoritati locale, trebuie creat un link eventual cu TIFF etc insa trendul festivalului e ascendent.
Undeva trebuie facut o delimitare intre organizatori si castigatori altfel e ca si cum Sorin Ovidiu Vantu castiga premiile Realitatea TV. Premiile gay trebuie separate de un festival de film pentru ca poate fi un eveniment de sine statator.
E extrem de laudabil un festival ce se bazeaza in principal pe voluntari. Insa un pic de selectie la voluntari nu strica – mai mult nu zic!
Cat despre partea financiara, totul a costat aproximativ 2800 de euro. 1000 euro PSI, 1000 euro Viena (bani care inca nici nu au sosit si am pus de la mine), 250 euro sponsorizari si strangere de fonduri la petrecerile pe care le organizez (Darkq.net – a sponsorizat acest festival si totusi nu a castigat niciun premiu… sa nu mai zica cineva ca e vorba de o afacere de familie…) iar restul bani dati de mine (aprox. 550 euro, poate chiar mai mult). Asa ca “deși acolo unde se rulează sume de bani dintr-o parte în alta, un câștig cât de mic tot se poate pune de-o parte” chiar nu are cum sa fie valabila.
Cat despre reprezentare, nu am vrut si nici nu vreau sa reprezint pe nimeni. Am spus asta de ani de zile. Dar nu vreau sa stau cu mana in san si sa astept de la altii sa faca ceva (cum asteapta majoritatea) si nu astepta la infinit ca lucrurile sa se schimbe. Cred ca e de datoria noastra, iar eu, printre altii, am spirit civic. Atata tot. Nu sunt un lider, nu reprezint pe nimeni, ci sunt un tip cu initiativa care, din placere, organizeaza una sau alta. Imi face o mare placere sa contruiesc lucruri frumoase, care in timp sa se dezvolte.
Si multumesc Grid si Robert pentru toate sfaturile constructive. Voi tine cont de ele pentru editia viitoare.
Multzam wannabegay pentru highlight-ul greselilor gramaticate. Corectat. 🙂 Nu te mai agita atata, chiar nu ere rost, sunt convins ca traind in SUA nu ai cum sa stii ce a fost in Cluj cu adevarat. Poate ti se pare corect sa fii tu cel care face justitie si ajuta bietii gay romani orbiti de “clanul Dunareanu” dar relax dude. Iti dau io premiu daca vrei, pe bune. Il trimit cu fedex-u’, jur. Tu chiar ai impresia ca intr-o tara cum ii Romania este loc de manipularea gay-ilor, ca scopul a fost sa ne premiem noi intre noi???
Pe bune, linisteste-te, treci la urmatorul subiect sau continua cu Serile Fimului Gay si nemultumirea ta legata de asta till the end of time, nu schimbi nimic cu asta decat ca eventual creezi o balacareala cancaniana. Implica-te mai degraba in viata gay din SUA, sunt convins ca vei fi mult mai apreciat (daca asta cauti), desi consider ca fiecare om trebuie sa fie constient de propria-i valoare si ca nu are nevoie de decoratiuni si premii care sa ateste asta.
De ce tot atata tam-tam? Serile Filmului Gay 2010 a fost fantastic, Gala Premiilor Gay a fost si mai fantastica, felicitari castigatorilor si necastigatorilor, toata lumea implicata si neimplicata este fantastica, chestia s-a incheiat si cu asta basta.
Trebuie cineva sa dea socoteli? NU. Trebuie cineva sa explice ceva? NU. S-au primit bani de la stat si trebuie sa vina cineva cu desfasuratorul? NU
Nu voi lasa pe nimeni sa arunce cu noroi intr-o chestie care a fost facuta cu cele mai bune intentii si oamenii aia au facut tot ce le-a stat in putere pentru a face CEVA constructiv.
Nu crezi Robert ca ii faci prea multa promovare blogului omului asta? De fapt el asta isi doreste. E foarte constient ca a iesit ceva misto la Cluj dar regreta probabil ca nu l-a facut el. Apoi, pentru ca are un blog trebuie sa traga ceva foloase necuvenite, asa ca arunca cu noroi si scrie consecutiv 3 articole… pentru ca vede ca lumea citeste si comenteaza (doar o parte din comentarii… ca jumatate sunt scrise tot de autor si semnate cu nume intamplatoare).
Ai vazut ca s-a laudat ca e in top 3, ca are nu stiu cate sute de mii de cititori… omul asta cauta. Asta si-a dorit si si-a atins telul. Tot ce face el este circ in detrimentul comunitatii si doar in interesul lui personal.
Uite cati i-ati pus link spre blogul lui… Asta si astepta baiatu’, ca nu e prost deloc.
Poop si weekend fain!
Ma, nu ma intereseaza. Fiecare este liber sa aleaga, sa faca ce si cat doreste. Daca asta ar face lumea fericita, as pune link-uri non-stop si fara numar. 😎
wannabegay a mai luat un premiu. Este singura persoana din lume careia i-am dat ignore pe contul meu de facebook. Pur si simplu este rupt de orice simt al realitatii si isi descarca neputinta si nervii pe plan virtual. Pacat mare pacat pentru ca si-ar putea canaliza energiile in mod pozitiv.
Nu poti judeca un festival sau orice eveniment din Romania doar prin ce transpira pe net. Orice manifestare din ultimul an a fost efectiv distrusa de acest individ. RUSINE pe bune!
Jos palaria in fata ta!
exiata un moment cand oricat de chior ai fii, tot te strafulgera o raza de lumina, in care vezi adevarul in toata slendoarea lui, luminos si enervant de clar.
dar oare suntem toti pregatiti pentru asta?
Pare interesant.. In sfarsit un blog decent. Vei fi recomandarea mea catre ONBR (Organizatia Nationala a Bloggerilor din Romania).Lol, cata ingeniozitate. E doar un mesaj SPAM, neexistand niciun ONBR, din fericire. 🙂 Dar noah, felicitari pentru ingeniozitate.
Nu ar fi mai bine sa scriem chestii misto si sa le lasam naibii de premii? Mai important este ca a avut loc un festival gay. Asta ar trebui sa conteze cel mai mult.