Acasă Romania Talente sau „Why did Romania not see you?”

Talente sau „Why did Romania not see you?”

374
41

Cum? Ce, noi am remarcat-o pe Inna.

Articolul precedentStarile apatice
Articolul următorHappy end (in a way)
Se pare ca si robotii se imbolnavesc. Nu as zice ca se scurtcircuiteaza. Dar pot aparea polipi sau tumori in circuit, de rezistenta infinita, care denatureaza auzul si vazul, de alfel divin in “multiplexitatea” sa. Asa au aparut noile masinarii. O masina bolnava (faza nasoala e ca masinile chiar daca sunt bolnave, nu mor), imperfecta, si zgomotoasa, ce emite pe frecvente periculoase si oscilante.

41 COMENTARII

  1. Pai si normal ca nu a avut sanse in romania, mai ales ca in juriu face parte un increzut … Deaceea nu are romania talente … Pentru ca nu sunt apreciate . Ma uitam si zilele astea la romani au talent … Frate sunt uni care nici macar nu aveau ce cauta in semifinala . Mi-a parut rau de un tip care avea voce faina dar l-au respins din cauza ca la sfarsit a citit de pe un caiet cateva versuri. Cat despre cine a intrat in finale din prima semi-finala si a doua semi-finala … sincrer nu cred ca a iti invarti nevasta e un talent asa de mare, pe cat este sa ai rabdare si munca multa sa antrenezi asa un caine . Iar in a doua semifinala, mai degraba merita baiatu care dansa ca Michael decat grupu akikai … nu mi sa parut nimic special la grupu akikai .
     
    Oricum ca m-am abatut de la subiect … chiar super fain a cantat Bogdan la pian si chiar ma bucur ca a mers mai departe acolo . Poate asa vede si Romania ce pierde !!! 😆

  2. Mai dureros ii faptu’ ca omu’ cred ca vroia sa spuna ca Romania nu a gasit interesant talentul sau. Si uite-asa oameni simplii dar valorosi ajung sa care mobila iar „artistii” siliconati in care pompeaza vreun afacerist niste bani ajung vedete.

  3. asa si este … un alt talent din romania daca ai urmarit preselectia si semifinala  a fost o fata care a cantat la xaxofon, lumea a preferat sa intre in finala un analfabet care din 4 cuvinte nici una nu era corect pronuntata, ca vai doamne isi invarte nevasta fara sa ameteasca ceea ce nu prea e talent aa da vai draga e folclor ca a dansat pe muzica populara hahaha
     
    pacat de tipu asta ca nu a intrat la noi la romanii au talent, pacat de fata cu saxofonu ca nu a intrat mai departe ca merita, mai ales ca fetele la acel instrument sunt foarte rare care sunt si bune si ea e buna, dar bravo lui Bogdan ca a intrat la Norvegi cred .
     
    Romania a pierdut si mereu va pierde talente extraordinare, din cauza ca nu li se mai pare interesant.

    • Io nu ma uit la TV mai deloc, si in rarele momente cand o fac prefer Nat Geo sau careva Discovery. Stirile ma deprima iar emisiunile astea in care vine cineva sa-ti faca curatenie, sau sa-ti caute nevasta mi se par o laba trista. Nici la Romania are talente (sau cum s-o fi numit) nu m-am uitat. ieri m-am uitat de curiozitate la pustiu ala cu ochelari si la Veveritele Vesele (pe site-l protv-ului cred).

      Dar cazurile acestea in care pe oamenii de valoare (cantareti de opera, sportivi, compozitori, pictori etc) nici dracu’ nu-i baga in seama la noi si pleaca (la fel se intampla si cu medicii, in Romania prea rar mai gasesti un medic bun, de valoare).

      Si cand mai si vezi ca pe Bogdan ‘asta il intreaba ‘aia cum de nu l-a descoperit nimeni in Romania… si saracu’ se balbaie ca nu l-a gasit nimeni interesant… ce dracu’ sa mai zici… ne meritam soarta.

  4. Nu am informatii, dar sunt sigur ca NU a fost la preselectia Romanii au talent si din cauza asta mi se pare nedrept sa zici „Romania nu a vazut talentul …” etc, etc La fel ca la noi, e doar spectacol pe ecran si da bine Norvegia care primeste renegati talentati.

  5. @tomitzel

    Pusesem in glilimele ce a spus „madama” in video. In rest, emisiunile de gen nu ma intereseaza, nu stiu daca chiar isi au rostul, dar in fine… ideea era ca sunt oameni valorosi pe care in Romania nu-i baga nici o autoritate in domeniu in seama pentru ca „e bun ce se vinde”. Si la noi se vinde prostia si imbecilitatea.

    • Crezi ca Norvegia nu are Bogdanul lor talentat pe undeva prin tara? Dar el nu era interesant … ci Bogdan made in Romania prezinta interes si senzational. Nu cred ca doar in Romania se vinde prostia si imbecilitatea, trebuie doar sa aruncam o privire peste granita si vedem ca nu suntem singurii. 

      Oameni valorisi sunt ignorati peste tot in lume, nu doar in Romania, doar asta vreau sa subliniez si ar fi bine sa mai evitam bocitul asta ca ce tara de cacao avem 🙂

      • Nu e vorba nici de prostie, nici de imbecilitate. E vorba de bun simt. Eu nu am vazut la nemti manelisti care sa aduca incultura si obraznicia la rang de succes. Lipsa de bun simt am vazut din partea emigrantilor, dar niciodata a nemtilor.

        Chiar daca erau de o incultura crasa, aveau educatia necesara de a nu se da in spectacol si de a nu jigni. Inca mai exista tari civilizate (preferata mea e Austria). Sau mai bine sa ne comparam cu siitii si sunitii? Sa iesim si noi mai vrednici? Solutia nu e sa spunem ca sunt si altii ca noi sau chiar mai rau. Solutia consta in educatie iar momentan in Romania ocupatia majoritatii e supravietuirea. Asta sustin din experienta directa din ultimul an cand am fost in tara 10 luni din an.

        Cat depre ignoranta, sa avem pardon, nu sunt deacord cu tine. Dimpotriva, dincolo, daca vrei sa faci treaba si esti chiar talentat si serios, ti se ofera toate conditiile. Din acest motiv, nu pot sa consider occidentalii ca fiind ignoranti. Poate ca pianistul acesta nu e cel mai bun exeplu de talent genial dar gandestete ca daca Radu Marian sau Angela Gheorghiu daca nu ar fi plecat dincolo, ar fi fost muritori de foame la Opera Romana. Asa ca, sorry! Peste granita e putin altfel legislatia. E chiar constructiva.

        • Cam acolo bateam si eu. Am si eu cunostinte in domeniu si toti sunt plecati, coincidenta sau nu…

          Desi, sunt constient si de faptul ca trebuie avuta in vedere si „relaxarea” pe care o au unii. Adica, ma gandesc eu asa, (am fost prin mai multe locuri si am vazut, nu vorbesc din ghicite) daca 10 babe la 80 de ani pot sta in Olanda la un vin, o prajitura, o maslina…. altfel se aprecieaza arta, pentru ca esti timp de ea.

          In Romania din nefericire viata este de asa natura incat multora nu le permite sa se gandeasca si la altceva decat la plata cheltuielilor, mancare si sex. Adica chestii primare.

          • pai aici e problema. daca noi (adika Paul si RobertG) vorbim din experienta proprie, tomitzel se exprima in functie de impresii, ce mai aude prin targ sau de la vant. altfel ar fi dat si tomitel niste exemple concrete inspre dezbatere. zic si eu 🙂

          • Eh, fiecare cu parerea lui. Bine si cazuri asemanatoare sunt o gramada (la oameni de valoare nevalorosi la noi), atat la noi cat si in alta parte. Dar, date fiind conditiile de trai si societatea axata pe pseudo-valori, la noi problema e mai accentuata, zic eu.

      • Am uitat sa mentionez ca in Norvegia se asculta jazz, classica si rock! in discoteci la ei auzi acid jazz, trip’hop, drum’n’bass, minimal, folk si alte genuri onorabile. nu manele sau dance. vorbim de alta educatie. ei chiar apleaca urechea la un om care stie sa cante la pian si crede’ma ca niciodata nu sunt prea multi pianisti pe lume.

        • Doamne fereste sa ai vreo opinie ca-ti sar toti in cap 🙂 Paul, singurul lucru care l-am zis a fost ca sunt satul de atatea plansete la ce tara avem, crezi ca mie imi place? La asa atitudine, asa tara. 

          Un strop de optimism nu ar strica si nici nu stau sa intocmesc o teorie intreaga bazata pe impresiille (da, IMPRESIILE) mele, fiecare isi da cu parerea, nu cu parul.

          • :)) nu am motiv sa dau cu parul si am scris in ultimul post „cu tot respectul” chiar daca avem pareri diferite. intentia mea nu e de a ofensa pe nimeni. sigur, ar fi ideal sa nu mai plangem si sa punem bratul si mintea la lucru, sa construim ceva. eu am incercat, inca nu am reusit (nu vrei sa stii de ce idei romanesti m-am lovit la ultimul loby pentru crearea unui festival unde sa vina invitati impresari straini)

  6. Un comentariu:

    Chiar ieri, fiind televizorul pornit, am vazut niște reportaje despre români plecați în alte țări; tineri talentați sau care erau gata să muncească pe brânci pentru a-și creea un drum în viață, care aici n-ar fi avut niciun viitor, iar în străinătate încep să-și clădească un viitor frumos. Și spuneau ei „La ce să fi rămas în țară; ce viitor aș fi putut avea?” etc.
    Da, există tot felul de politici care să ajute o țară/o emisiune/un show/etc. să „dea bine”, însă aceasta nu este o stare generală, nu este caracteristica acelei societăți. Pe când, la noi, noi suntem caracterizați de ideea de a promova ceea ce spunea cineva mai sus.  

    Banii vorbesc, banii vorbesc
    Unii te ridică, alții te lovesc.
    Banii tu tac, banii se fac,
    Totul e mâna lor…

    … cântă Holograf

  7. E perfect justificata intrebarea: de ce nu au vazut romanii talentul sau. E posibil sa-l fi vazut dar nu e de ajuns. E nevoie de bani pt marketing si studiu muzical. E deja clasicul caz. Daca Brancusi nu ar fi fost ajutat de francezi (cu bani, casa, masa si un ateleier dotat cu materialele necesare), ar fi murit necunoscut peste hotare fiindca  romanii nu erau chiar atat de interesati de opera sa decat dupa ce a fost recunoscut in Franta.

    Sau sa dau un exemplu din muzica accesibil: Anca Parghel. Dumneaei a plecat ca profesor de belcanto (era o soprana cu peste 3 octave in impostatie, si desigur pianista)si nu a aflat apoape nimeni de ea decat iubitorii de jazz si clasica desi in strainate era apreciata mai ales pentru colaborarea cu Klaus Ignatzek pt albumul Indian Princess. Dar ca sa vezi mirare, cand s-a apucat de mtv, toti romanii se mandreau cu ea. 

    Nu avem niciodata resursele necesare. Desigur, nu vreau sa se creada ca ii exagerez talentul acestui tanar pianist. Dar e oricum mai bun decat multi de pe mtv-ul romanesc (macar stie ce inseamna armonie si compozitie). Inacelasi timp e o mare diferenta intre a face arta si a face spectacol, ori din arta veritabila nu se scot bani, eventual se doneaza. Cazul cel mai fericit ar fi sa termine conservatorul si sa treaca la catedra, macar e un venit stabil si atunci nu e nevoit sa isi adapteze elanul creativ la aspectul pecuniar.

    Draga TOMITEL, cu tot respectul cuvenit, dar am impresia ca nu stii adevarata situatie a industriei muzicale din Romania. A trebuit sa cant (contratenor) jazz si clasica timp de zece ani in alte tari, ca acum sa mi se propuna o posibila colaborare pt un concert (ar fi al doilea spectacol in tara) si acela facut cam pe gratis ca nu prea ma lasa constiinta sa cer bani de bilete romanilor. E o mare diferenta intre comercial si arta. Daca tanarul pianist ar fi cantat dance/manele, s-ar fi gasit manageri din plin.

  8. Pai reflecta nivelul de incultura vesinica si eterna care ghideaza societatea romana – acum, ieri, acum un secol.
    Reamintesc motivul includerii Romaniei sub conducerea lui Stalin – refuzul BOR de a legaliza protestantismul si a unor concepte fundametal democrate ducand la excluderea teritorului de sub protectia Aliantei. Si cum in Ro, separarea puterilor in stat nu a fost vreodata respectata – voila 2011.

  9. Bai, Romania oricum este varza la capitolul arta insa:

    1. Astfel de emisiuni sunt facute pentru rating dar totusi o modalitate prin care se pot descoperi talente si posibile noi legaturi;
    2. „drumul” de artist este unul foarte descurajant (pana si Celibidache a spus ca daca ar fi sa ia viata de la inceput nu crede ca ar mai face acelasi lucru);
    3. Trebuie sa fii extrem de talentat si sa ai „taria”(psihica) de a infrange toate dificultatile intampinate;
    4. Sa iubesti si sa intelegi muzica extrem de bine;
    5. Ia spus foarte bine sa se apuce FULL TIME de „meseria” asta. Doar atunci va vedea extrem de bine ce inseamna sa stai toata ziua in fata pianului / partiturii;
    si nu in ultimul rand un citat care imi place foarte mult referitor la succes:
    „A avea succes inseamna sa imbini perfect verbele a stii si a putea: Unii pot dar nu stiu, altii stiu dar nu pot”.

    Se pare ca la noi sunt foarte multi care stiu (sa isi faca reclama si au bani pentru promovare) dar habar nu au ce inseamna muzica cu adevarat. Cu siguranta nu cunosc toate notele muzicale, ca sa nu mai spun de alteratii, armonice, arpegii si teorie muzicala in general. 

  10. M-am plictisit de ”antiepopeea” voastră. Pune unul dintre voi mâna să facă ceva. să schimbe ceva? Orice schimbare, oricât de mică contează. Putem avea impresia contrară, însă nu e așa.

    Dar evident e mai ușor să stai să critici. Și apoi, e țara noastră. Nu vă place? Valea și pupați în cur ”lumea civilizată”! Și să nu vă văitați, că n-o să vă simțiți niciodată incluși cu totul in acele medii ”relaxate”. Vor apărea momente și împrejurari, care vă vor aminti că sunteți străini printre străini.

    Criticați și încercați să schimbați lumea. Fiți voi un exemplu și dacă cineva se ia după voi, puteți spune că ați reușit ceva.

    Nu, nu apăr prostia, cocălăria și hoția. Ele însă nu ar fi ”înflorit”, dacă oameni ca voi nu le-ar fi permis. Ohh, Doamne, ce așa si pe dincolo e ăsta sau asta sau etc. Și, pac, intorci privirea și pleci de acolo. Un gest individual, dar făcut de milioane de români. Și apoi constați că nu mai ai încotro să mai întorci scârbit privirea.

    Apoi stați și cerșiți mila străinilor? Mi-ar fi rușine!! Aș intra în pământ de rușine să-mi critic țara în halul ăsta. Și până la urmă, dacă facem pe puritanii, amintiți-vă de ”Să ridice piatra cel fără de vină!”

    Ai parcat pe nașpa? Ai aruncat chiștocul pe jos? Hârtia de la corn? Câte pule-n gură i-ai bagat blondei din fața ta la semafor? Să lungesc lista de exemple? Are sens?! Nu cred.

    Și vă rog renunțați la perspectiva turistului occidental. Mergeți în străinatate și trăiți măcar un an de zile într-o țară ”civilizată și relaxată”. Sunt curios dacă veți mai avea aceeasi părere.

    Noi vrem, dar vrem numai cu gura. N-ar pune unul mâna. Ciocu’ mic și joc de gleznă, copii!

    • Subscriu, FirstLine. Cei carora le este rusine de Romania sau de faptul ca sunt romani au dreptul sa paraseasca aceasta tara si au dreptul de a-si nega apartenenta la ea… Dar cu o singura conditie: sa o faca pentru totdeauna. Tara mea nu este un adapost in care poposim cand ne convine, dar pe care il blamam cand nu ne mai este necesar.
      Eu sunt mandra ca sunt romanca ! Asta nu inseamna ca nu sunt constienta de defectele noastre, insa astept ca fiecare sa faca ceva pentru a putea sa promovam si modelul romanesc de civilizatie.
      Si eu sunt satula de lamentarile celor ce asteapta sa le pice fericirea, civilizatia si decenta in modul deja  cunoscut de „para malaiata in gura lui natafleata”. Faceti ceva si nu mai asteptati sa faca altii, ca s-ar putea sa nu mai aveti unde sa va intoarceti cand va veti cauta acest adapost…

    • E o idee interesanta, sa nu mai criticam, ci sa punem mana si sa facem ceva care sa fie exemplu pentru altii.
       
      De curiozitate totusi, fiind discutia asta pe un blog gay, ce ai propune tu sa facem concret pentru a face din Romania o tara mai putin homofoba?

      • Homofoba, xenofoba, misogina, agresiva… Relele sunt mai multe si toate au aceeasi sursa: egoismul si lipsa de iubire. Ce propun eu ? Sa ne intoarcem la valorile morale si la Iubire. Din toate acestea va veni iertarea, toleranta, civilizatia.
        O zi frumoasa !:)

        • Nu e vorba de manipulare sau crestinism ci de „common sense”. Ratiunea mai sus de toate, asta inseamna moral.
          O zi frumoasa asemenea 😉

          • Ratiunea se sfarseste acolo unde incepe Iubirea…
            Daca ratiunea ar fi cea care ar dicta regulile, atunci s-ar justifica egoismul, lipsa de scrupule, pasitul inainte pe „cadavre”, nu ? Ratiunea ar respecta dreptul primordial al omului de a-si urma instinctul de autoconservare.
            In numele acestui instinct, totul, oricat de marsav ar fi, ar avea justificare…
            Ratiunea exclude ideea de daruire. Iar in lipsa daruirii, pictorul nu ar mai fi pictat, sculptorul nu ar mai fi sculptat, scriitorul  nu ar mai fi scris, muzicianul nu ar mai fi compus.
            Cu totii ne bucuram de Arta, insa majoritatea omitem ca arta nu ar fi fost posibila, daca cei care au imbratisat-o nu ar fi ales calea daruirii…
            Si-apoi ce este realitatea ? Si cat din viata noastra este adevar si cat este iluzie ?
            Si-atunci ? Este ratiunea busola perfecta ?
            Cand te indragostesti esti rational ? Nu… Ratiunea dispare instantaneu… Si cat de minunat este sa fii indragostit, nu ?

            Weekend placut tuturor !

  11. Ma scuzi insa ai incercat sa lucrezi la mintea oamenilor din Romania? Ca eu nu am avut mai mult succes decat daca as fi discutat cu un copil autist. Critici pasivitatea, insa cu ce esti d`eata activ?

    • Poate inteleg eu gresit mesajul tau, dar „a incerca sa lucrez la mintea oamenilor” imi suna mai degraba a manipulare… Ori manipularea este imorala si necrestina. Nu cred ca solutia este sa ii manipulam pe altii, ci sa fim noi insine un exemplu pentru ceilalti.
      Ce am facut eu ? Mare lucru, nu… Am ramas in Romania, desi puteam sa optez pentru un trai mai bun in alta parte si vorbesc oamenilor cu care ma intalnesc despre importanta de a apara valorile si de-a nu trata nonvaloarea cu indiferenta sau toleranta.
      O zi frumoasa si tie ! 🙂

  12. Eu stau in strainatate, si nu mi-i niciodata rusine sa recunosc ca sunt roman daca sunt intrebat. O singura data am zis ca-s ungur, dar era instinctul de conservare atunci, ca eram noaptea undeva, erau niste oameni mari si grasi si betivi, si si la mine, ca peste tot, romanii sunt dispretuiti din cauza cersetorilor tigani. Plus ca erau suporterii unei echipe care tocmai atunci juca in semifinala ligii nationale. Nu vroiam sa risc sa ma ia la bataie, mai ales ca aia chiar urlau texte nationaliste si erau multi. Mi-am vazut de drumul meu si am incercat sa scap cat mai repede de ei.

    Recunosc, sunt egoist. Eu aveam visul meu, sa fac cercetare intr-un anumit domeniu. In Romania nu se poate face, deci am ales un loc unde se poate. Nu stau sa cer mila nimanui. Imi fac treaba, astept sa primesc beneficiile care mi se cuvin, si pace buna.

    Si in ceea ce priveste patriotismul, parerea mea este urmatoarea: Eu vad relatia intre stat si cetatean ca una intre prestator de servicii si client, fiecare are drepturi si obligatii. Daca nu imi convine cum ma trateaza furnizorul de servicii (sociale, medicale, securitate publica, ordine, etc.) si nu primesc nici un fel de raspuns ca lumea la reclamatiile mele, sunt cat se poate de liber sa imi aleg alt prestator de servicii. Simplu!

  13. Eu cred ca munca in strainatate, in cele mai multe cazuri, ar putea fi catalogata drept „sclavie moderna”. Lucram mult pe un salariu mult inferior cetateanului tarii respective, desi sunt romani care presteaza acel serviciu cu un plus de valoare, harnicie si devotament.
    Stiu ca viata e grea in Romania, dar oare viata inseamna doar supravietuire ? Oare scopul vietii nu este unul ceva mai inalt decat acest efort pe care il fac si animalele ? Oare omul nu insemna mai mult decat o maimuta coborata din copac ? Oare o masina, o vila si un dulap de tzoale de firma adauga plus-valoare fiintei noastre ? Oare totul se invarte in zona materialului in viata, desi nimic din ce conteaza nu poate fi, in fond, cumparat ?
    Patriotismul nu are legatura cu relatia „stat-cetatean”. Patriotismul este exact acelasi tip de relatie pe care il avem la o scara mai mica cu familia, mama, locul nasterii noastre. Eu imi iubesc tara, nu statul roman si nici pe vremelnicii indivizi care se catara in varf pentru interesele proprii.
    Cred ca noi am uitat ce inseamna Iubirea in genere si am devenit mult prea egoisti ca sa reusim sa invatam sa iubim orice: tara, oamenii, prietenii, iubitul/iubita, copiii, animalele, florile… Si cred ca, de fapt, asta este sursa tuturor problemelor noastre.
    O zi senina si multa iubire !:)

    • La fel de sclav esti si daca lucrezi in Romania, stii cum se munceste in tara (in afara de daca esti trantor la primarie, fireste). In ultima instanta conteaza doar ce stapan iti alegi, ca sclavul cuiva ajungem sa fim in ultima instanta aproape timp de 30-40 de ani. Cat despre mine, chiar nu ma consider sclavul nimanui. Nu primesc mai putini bani decat un localnic (este o organigrama-standard la universitate, si salariul mi i-au calculat cu foaia in fata), si scopul meu in viata nu este acumularea de averi. Banii pe care ii castig ii folosesc pentru a calatori, pentru a merge la concerte, etc, deci chestii care sunt „pentru sufletelul meu”. Ma bucur de toate detaliile din jurul meu, un nor, un cantec de pasarele, o voce, o tinere de mana, o imbratisare. Si in primul rand, ma bucur ca am pe cine strange in brate. Asta conteaza cel mai mult.

      Poate nu inteleg eu acea iubire de familie si locuri de care zici tu cum trebuie, fiindca in copilarie am pendulat intre mai multe locuri si am fost respins si nedorit de familie. Pentru mine plecarea a insemnat un fel de eliberare, de detasare, de exorcism, un pas necesar pentru a putea trai in liniste si pace sufleteasca.

  14. Lupta pentru promovarea valorii are ca scop trezirea din amortirea in care ne gasim. Probabil ca nu suntem constienti de realitatea aceea ce se gaseste dincolo de perdeaua de fum care ne este servita drept realitate. Priviti in jur la lumea asta tot mai haotica, la efectele acestei devieri de natura artificiala si veti constata de ce e important sa deschidem ochii.
    Imi permit sa va recomand o carte foarte instructiva din punctul acesta de vedere: Viitor cu cap de mort de Radu Cinamar.

  15. Ma bucur sa aflu de un asa talent 🙂
    Cu nostalgia copilariei mele m-am trezit acum  intr-un prezent in care parca nu ma recunosc .. lipsit de valoare. Se pare ca acum, la noi in Ro..sinica „ambalajul comerial” valoreaza mai mult de cat calitatea, uitarea ascunsa sub semnul indiferentei impuse ..si poate as incerca sa fiu mai dur in exprimare.. dar cuvintele zboara!  E vina noastra ca acceptam gratuit, in fiecarezi doza de nepasare si am ajuns sa o insusim drept calificativ bun. E vina noastra pentru ca ne multumim cu atat, ca e mai simplu sa ai o scuza decat sa faci ceea ce trebuie, e vina noastra ca ne ascundem ideile..  libertatea noastra nu stim ca sa o pretuim si e mai simplu sa o vindem chiar degeaba ! Pacat de cei ce nu mai sunt si au luptat cu viata .. si ne-au lasat urmasi ai lor.
    Rusine noua pentru fiecare talent pe care il irosim !

    • Da… Indiferenta sau fuga de adevar, pot fi convenabile si comode. Dar daca lumea ar fi fost asa in intergul ei, noi nu am mai fi putut vorbi astazi aici…
      Unii au luptat pentru libertate, adevar, iubire, tara, in timp ce altii au privit de pe margine, dar s-au bucurat de toate astea si ei. Amorteala – este benefica pentru individ, insa dezastroasa pentru umanitate. Si cel mai greu de inteles este ca tot ceea ce afecteaza comunitatea se intoarce intr-o zi impotriva individului… Ceva de genu’: nu-ti pasa ? Ok e decizia ta, dar asuma-ti riscul de a plati intr-o zi pretul nepasarii.

      • „Daca ratiunea ar fi cea care ar dicta regulile, atunci s-ar justifica egoismul, lipsa de scrupule, pasitul inainte pe “cadavre”,”

        Tind sa cred ca ai pus semnul egalitatii intre ratiune si instinct ca mai apoi sa sustii necesitatea iubirii, daruirii si desigur artei ca act pur altruist. nimic mai fals. ratiunea nu inseamna cedarea in fata instinctului. dimpotriva. ratiunea presupune invingerea instinctului prin cultivarea spiritului prin arta si stiinta. ratiunea a implicat dintotdeauna daruire, iubirea frumosului, constructii ce ne aduc din sfera instinctelor primare in cea a spiritualitatii umane.

        ratiunea nu exclude iubirea sub nici o forma chiar daca indragostirea nu e rationala. ratiunea in schimb ne poate opri sa intram cu avionul in the twin towers cu impresia ca vom fi eroiii nu stiu carui divinitati.

        realitatea e complexa, cine sustine ca intelege rolul si mecanismul a ceea ce ne inconjoara, ca ar detine adevarul desigur  nu stie nimic. ratiunea e insa un instrument esential in intelegera acestei lumi. iluzia ne-o ofera eventual cei care vin si propovaduiesc un adevar fara dovezi. ratiunea intotdeauna cere dovezi concrete. valorile morale impuse de ratiune sunt iubirea, intelegerea, dialogul constructiv, libertatea dar si responsabilitatea. la polul opus, credinta oarba (fara nici o ratiune) intr-o teorie duce deseori la genocid, la traume, la iluzionare, la deconstructie, la  egoismul, lipsa de scrupule, pasitul inainte pe “cadavre” mentionate de tine. Ratiunea niciodata nu a avut asemenea consecinte.

  16. @ Tony Suciu
     
    Iubirea lipsita de ratiune este doar o alta obsesie – care cu medicamentul potrivit sau timp suficient se opreste din a mai „arde”.

    Astazi am incheiat o relatie care a durat un an (nu intru in cate sacrificii, minciuni, foamete, etc etc ca nu are sens) in care am fost lasat pentru „sanctitatea pizdei” (my butch friends, I love you all – sunteti singurele care le pot iubii) si am ajuns la concluzia ca ratiunea exista in iubire atata timp cat exista o tinta. Cand aceasta tinta se transforma in ipotetic iubirea nu are cum sa existe. Sigur, daca decidem sa ne lasam purtati de sentimentalism ea nu „moare” niciodata insa evolueaza. Atata timp cat ratiunea nu conduce si controleaza iubirea apare un conflict emotional demn de CNN similar cu Cernobil.
    In schimb, cu ajutorul ratiunii am inteles urmatoarele: cererea de casatorie devine irelevanta, cardul de credit plin (pe minus evident) e doar un alt obiect care trebuie mai rar folosit, iar viitorul este plin de iubire – dubla (si daca iar nu iese, tripla si tot asa).

    Asadar consider ca iubirea lipsita de ratiune, sau ratiunea lipsita de iubire este un dezechilibru care nu isi are locul intr-o existenta atat de redusa.

    Si ca tot am intrat in o nebuloasa – am ajuns la concluzia ca barbatii „heterosexuali” sunt acele partitii ale rasei umane care aleg sa nu evolueze, judecand o entitate doar dupa organele genitale fiind incapabili sa perceapa elementele definitorii si superioare ale umanului care includ sentimetele, iubirea genuina, respectul, ajutorul (in adevaratul sens al cuvantului), sacrificul si orice caracteristica ale termenului intitulat etica. Pe scurt, din punctul meu de vedere, un barbat cu o femeie la brat (actiune bazata strict pe identificarea organelor genitale uzuale) este un rebut al societatii, un barbat slab si demn de mila. Patetic. Cam ca niste plante dupa „le soleil”.

    *Paul Adrian este eroul meu in acest topic.

  17. Fiecare este liber sa priveasca lumea si viata cum doreste. Nu am sa spun nimic in plus decat am spus deja.
    Va doresc sa va bucurati de viata !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here