Acasă Povestiri Un petic de cer

Un petic de cer

385
11

Am absentat, știu. Însă în ultima vreme au avut loc niște schimbări în viața mea, iar tumultul de idei și trăiri m-a împiedicat să sintetizez ceva. Mă bucur că DarkQ a crescut atât în acest timp, că v-ați adunat atâția autori. Îmi place. E mai divers, mai colorat. Am mai multe de învățat.

M-am simțit constrâns de împrejurări și m-am eliberat, acum se chinuie altele să mă constrângă, dar am învățat lecția. Eliberarea mea a fost o luptă lungă, grea și într-o oarecare măsură, chiar stupidă. Asta, pentru că privind în urmă nu găsesc un adevăr mai frumos machiat.

De când m-am smuls dintr-un model de existență socială predefinit, am avut mai mult timp de petrecut eu cu mine. Nu întotdeauna a fost plăcut. Am găsit temeri în mine, temeri pentru care îi disprețuiam pe alții. Nefiind omul care ascunde mizeria sub covor, am stat și-am analizat.

Am căzut în butoiul cu melancolie de sute ori, pentru ca apoi câte o himeră a unui trecut demult apus să mă învăluie în nostalgie. Călătoresc în mine și descopăr destinații inedite. Îmi inspir aerul și mă înec cu fumul expirat.

Refăcându-mi conturul estompat de mâinile constrângerilor mi-am găsit portretul de îndrăgostit. Însă mâna mi-a alunecat prea repede pe foaie și m-am văzut și ca dezamăgit. Un pandantiv cu două fețe.

Mi-am învins temnicierul, dar nu l-am omorât; el stă în umbră, pândește. Nu-mi pot permite să greșesc, să mă închidă din nou.

Am vrut, mi-am dorit să mă îndrăgostesc, dar nu am avut de cine. Poate că nu-mi e menit să am un petic de cer sau poate încă nu-l merit.

Îmi pare rău, dacă sunt off blog topic, însă am simțit nevoia de a așterne aceste emoții aici între voi.

11 COMENTARII

  1. Nu știu dacă dorința de a te îndrăgosti ajunge. Cine nu-și dorește să se îndrăgostească din nou și din nou? Unde mai pui că treaba devine cu atât mai complicată cu cât, noi oamenii, nu ne mulțumim cu unidirecționalitatea, deși, cel puțin în teorie, iubirea pură ar trebui să fie necondiționată, nu?

    Așadar, dacă iubirea pură este necondiționată, de ce nu putem ignora ceea ce se întoarce? De ce tindem să impurificăm iubirea? 😉

    Tot așa și cu îndrăgosteala asta… te învăluie și-apoi așteptăm ca același lucru să se întâmple și cu persoana de care suntem îndrăgostiți? E corect oare?

  2. Down with love!

     

    De ce sa cauti dragoste cand exista prietenie, camaraderie, implinire profesionala, sex?

    De ce sa isi bazeze cineva existenta pe ceva atat de incert ca iubirea?

  3. @Danu, da, dar în cazurile meționate de tine, nu-ți vine să rupi carne din carnea ta pentru binele celui pe care îl iubești… nu îi măsori temperatura, nu îl învelești dimineața devreme și nu împrumuți tristețe și bucurie, în același timp…. chestii destul de orgasmatice.😉 Zic și io…

  4. mi-a spus cineva odata o chestie foarte interesanta…ma rog, doua dar o scriu doar pe aia care e on topic si poate fi reprodusa:

    numai un masochist adevarat poate cunoaste dragostea adevarata.

     

    ar fi fain de dezbatut asta candva intr-un post 😉

  5. Mi se pare că vorbește neîmplinirea din tine, Danu. Prietenia nu e altceva decât o altă fațetă a iubirii.

    Camaraderia sau amiciția, un cuvât care-mi place mai mult, sunt bune pentru a-ti șlefui talentele sociale, însă sunt lipsite de profunzime.

    Împlinirea profesională nu te ține în brațe, nu te sărută, nu te face să vibrezi sufletește.

    Sexul e plăcut și poate fi minunat, însă plăcerea pe care o conferă este mai mult decât efemeră. Altceva este sexul survenit ca reacție a iubirii dintre doi oameni. Acolo, plăcerea fizică începe să creeze și plăcere spirituală.

    Nu e vorba că-ți bazezi sau nu existența pe iubire, însă iubirea e însăși esența vieții. Luând în considerare toate nuanțele iubirii, nu există altă concluzie. Dacă ar fi altfel, am sta cu toții în întunecime, perfect izolați.

  6. Sunt de acord cu Firstline. Fara iubire adica fara a simti ca cineva e mereu acolo cand ai nevoie si fara sa-ti impartasesti sentimentele fata de cineva de care stii ca te va intelege ar fi groznic. Dif dintre iubit/a si amic/a este ca amicul prin iubirea fata de tn nu te va face sa te simti implinit macar un pic. Sunt multi oameni care inca asteapta dragostea chiar daca nu e cea perfecta. Sunt multi care au nevoie de ea. De fapt toti avem nevoie de ea dar fie nu ne dam seama fie nu recunoastem fie em avuto dar a fost tragica.😉😀

  7. sa doresti sa fii indragostit, ce-l mai frumos lucru, cred multi sunt itr-adevar nelinistiti in aceasta privinta, la o adica am fost hotarat si nu am cautat sa fiu cu orice pet indragostit, era ok stiu ce vreau, cine sunt, sentimentele erau citeodata greu de suportat si ce s-a intimplat? cand nici nu ma gindeam m-am indragostit, acum multi ani, si de atunci nu mi-am revenit, era simplu, sincer, ciudat, asteapta si te v-a gasi 😉

  8. @Danu
    Mă surprinzi câteodată prin lipsa de proiecție a ceea ce vrea să fie comunicat, împărtășit, fie și numai parțial, de către un autor al unui articol. De data asta nu este o povestioară din mini-experiența de viață a unui prepuț care la final instigă la aruncatul cu sfaturi, ci este trăirea unui om care încearcă să dăruiască și altora plăcerea reieșită din îmbrățișarea ”pericolului”, care da, nu este poveste cu happy ending după o oră de full-contact emoțional produsă de un film de dragoste, așa cum ne sunt spălați creierii să credem că e ”normal” să fie în viețile noastre, ci este o poveste a unui suflet căruia nu îi e teamă de întuneric, ci trece prin el cu vitejie, și culmea, consideră întunericul și ca o entitate care contribuie la clădirea lui sufletească și nu la distrugerea lui pentru că nu s-a întâmplat ca în basmele lui Ispirescu. 

    @FirstLine
    Ți-am simțit lipsa. Nu am simțit de la începutul primăverii o adiere mai răcoroasă și care să împrospăteze mai bine o zi ce urmează să se desfășoare decât trăirile împărtășite de tine aici. Am încredere că deși ai lăsat temnicerul în viață și nu i-ai curmat existența până acum, îl vei privi în continuare ca pe o parte din tine, nu una exterioară, opusă spiritului tău avid de simțire. Te felicit (știu că nu ai nevoie) pentru ”eliberare” și pentru faptul că îți clădești spiritul pe cărămizi calde, fie ele bune sau rele.  Coincidența face ca și eu să fi lipsit din aceleași motive de pe blog. Am fost prea preocupat să simt până la ultima picătură ceea ce am simțit. Și orice s-ar întâmpla în continuare, mă consider binecuvântat că am avut privilegiul de a simți (fie și unidirecțional, poate, din alte puncte de vedere) și de a trăi.

  9. @ FireMan

    am observat ca in general interventiile tale sunt rare si sententioase. din acest motiv nu pot decat sa ma simt flatat oricand ele ma vizeaza pe mine.

    este adevarat ca minusul meu (dar si marele meu atuu) este ca sunt tanar(necopt). In acest sens invat mult de la DarkQ pentru ca este din punctul meu de vedere cea mai ok sursa lgbt. Invat din alte articole cat si din comentarii…si de la ale tale cel mai mult. Daca ar fi mai dese ar fi cu atat mai bine🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here