Acasă Povestiri Spirit şi onoare

Spirit şi onoare

387
20

Mă gândeam acum două zile ce să mai scriu… dar am renunţat, eram prea obosit. Am început să vorbesc pe “Cartea Feţei” cu un utilizator al acestui site, Peter, care mi-a dat minunata ideea să scriu despre ceva ce îmi place mie… cultura japoneză, cheers mate!!! Aşa că am început să mă documentez mai viguros despre această temă şi am corelat cu viaţa gay.

Spirit şi onoare. Două atribute caracteristice poporului japonez. Două caracteristici care i-au propulsat ca popor ca fiind unul dintre cele mai înţelepte  de pe pământ. Două caracteristic pe care mulţi alţii, printre care şi noi românii, nu le-am înţeles pe deplin. Ce înseamnă să fi gay într-o astfel de ţară? Deşi şi acolo există bine cunoscuţii conservatori, a fi gay acolo nu este aşa de greu ca în alte ţări. Pur şi simplu faci parte din societate aşa cum eşti… atâta timp cât respecţi împăratul.

Încă din fragedă istorie, deşi prea mulţi nu o ştiu, a fi gay nu era ceva rău. De exemplu, samuraii veterani învăţau pe tinerii războinici tainele luptei… dar nu numai, dacă înţelegeţi ce vreau să spun. Între învăţător şi învăţăcel se forma o legătură strânsă, o legătură ce era numită „bi-do” (în traducere română însemnând „calea cea frumoasă”). Această legătură impunea (de fapt era o regulă) relaţii de natură fizică (buntzi buntzi…:))). Această legătură era descrisă în următorul fel de către poporul japonez: „În imperiul nostru, Japonia, această cale a înflorit încă din vremea lui Kobo (important mestru budist). Pe întreg teritoriul Japoniei, atât în rândurile nobililor cât şi în rândul războinicilor, iubiţii îşi jurau dragoste eternă şi perfectă (este vorba de dragostea gay). Legătura poate să aibă loc între orice tip de om (sărac sau bogat), nu are nici o importanţă. În orice caz, cei îndrăgostiţi vor simţi spiritul unic al acestei căi. Această legătură TREBUIE RESPECTATĂ ŞI NU SE VA PERMITE NICIODATĂ DISPARIŢIA EI.”

Această legătură se mai numea „wakashudo” (calea celor tineri) pentru că deseori cei tineri erau cei atraşi de această legătură. Se pare însă, conform documetelor de la aceea vreme, că oricine o practica. Din moment ce împlineai 18 ani, erai racolat de războinici, lorzi, conducători, maeştrii. Se spunea că era o mare onoare.

Însă, când a venit vremea contactului cu europenii, un grup de portughezi au vizitat resedinţa conducătorului Yamaguchi Ouchi Yoshitaka. Aceştia s-au gândit în mintea lor “în colţuri” că ar fi bine să le împărtăşească unele părţi din Biblie. Japonezii, au fost mişcaţi la auzul celor 10 legi, însă s-au enervat la culme când au auzit partea cu Sodoma şi Gomora. Au ordonat ca portughezii să plece de pe insula lor, în caz contrar vor fi omorâţi. După cum vedeţi “calea” bi-do era foarte apreciată. Însă odată cu intrarea în ţară a tot mai mulţi creştini, această calea a fost dată uitarii…dar nu pierdută.

Ea este prezentă prin „yaoi”  (Yama nashi, ochi nashi, imi nashi”: „fără orgasm, fără rost, fără înţeles”). Este literatura homoerotică amatoare, bazată pe caractere masculine tinere în seriile manga şi anime din Japonia. Unele dintre cele mai bune yaoi văzute de mine sunt: Gravitation, Angel’s Feather, After School in the Teacher’s Lounge (omfg), Descendants of Darkness, Junjou Romantica. Super drăguţe toate…aşa că dacă vreţi să urmăriţi ceva siropos, uitaţi-vă la yaoi!

Articolul precedentOh Romeo, Romeo! Where(fore/the f**k) art thou Romeo?
Articolul următorDe ce?
Un nebun si jumatate,serios vorbind. Cu propriile viziuni obscure asupra vietii, asupra oamenilor care ma inconjoara si propriile idealuri care vizeaza paroxismul. Un neinteles al societatii, un om care umbla prin umbrele vietii, mereu in obscuritatea sistemului, sitting, watching, learning, adapting... Nu incerca sa ma intelegi,iti vei antrena mintea intr-un joc diabolic de-a soarecele si pisica, si in acelasi timp mi se pare pueril. De ce trebuie sa ne intelegem? Ar trebui doar sa ne simtim, restul vine de la sine. Asta doar daca ai ceva materie cenusie in dovleacul tau. Daca vad o mica urma de prostie in comportamentul sau limbajul tau, te dau dracului si te trimit la origini. Daca incerci sa-mi zici ceva...think first, you bastard!

20 COMENTARII

  1. Imi aduc aminte ca acum 4 ani, cand am citit Shogun-ul de James Clavell se facea referire la acest gen de relatii. Cum ca marii conducatori, pe langa concubine puteau „comanda” si baieti pentru a-si satisface dorintele si era privit ca ceva absolut normal … (in roman actiunea avea loc in secolul XVI). La inceput mi se parea cam deplasata ideea, insa dupa ce m-am documentat am aflat ca intr-adear asa era.

  2. fosta iubita a iubitului meu avea si cred ca inca mai are o mare pasiune pentru cultura japoneza si anime-uri. Nu pot sa spun ca imi place… desi apreciez costumele lor. Si poza aia e bunicica. 🙂

  3. Lol, parca era vorba de cultura japoneza etc. Sau io zic s-o lasam dracu de cultura, de ying-yang si ylang-ylang, yuai, yaoai si alte trend-uri… si sa ne cantonam la pula. Si la sperma… care sare peste tot in valuri… daca ne uitam bine la poza, pana si tavanul, podeaua si usa de la intrare e plina de sperma. Minunat.

    Dar in rest, daaaaa, sufletul conteaza. 😕

    PS: Pentru „entertain yourself”, for a very very short period of time, ce-i drept, click pe bannerelul din dreapta… suvoaie de sperma, nu alta, le puteti posta si pe Romeo in scop demonstrativ.

  4. Toate bune si frumoase draga Ichigo, dar eu nu pot trece peste „am colerat” ala al tau. ma duce cu gandul la colarezii cu lapte de la bunica. Mmmmmm, iam, iam!
    Si uite asa se duce dracului toata poezia. 🙂

  5. Super articolul. Eu sunt innebunita dupa arta si cultura japoneza. Gravitation, oh da, am vazut anime-ul asta de 9 ori. Dar daca vrei ceva mai hard iti recomand sensitive pornograph. Alt anime yaoi draguţ e papa to kiss in the dark. Oricum, nu putem compara mentalitatea japoneza cu mentalitatea europenilor, care au fost indoctrinati inca din antichitate cu relatiile heterosexuale. Scuze daca am ceva greseli dar sunt cam obosita.

  6. @maribad: imi cer scuze ptr greseala, desi mi s-a mai atras atentia si de catre altcineva, dar mi-a fosrt prea lene sa corectez.
    Si inca un lucru, imi cer scuze si ptr poza postata, sorry Robert, nu am crezut ca va atrage atentia de la text, cel putin eu asa am gandit! Cred ca ar fi intelept sa o sterg…cand am scris postul eram obosit si in capul meu am zis hai sa pun si o poza…si in oboseala mea de jeg uman am zis hai sa pun ceva kinky(cand il tranzneste pe omul nebun…fereste-te),cand puteam sa pun foarte frumos doua personaje yaoi care se tin de mana plimbanduse prin parc…intr-o zi de toamna!

  7. Alt yaoi bun e Sekai-ichi Hatsukoi. E in stilui lui Junjou Romantica(e scris de aceeasi persoana) si are unele personaje identice.Parca si Misaki aparea pe acolo… Ma rog. Ma uit la yaoi de la 9 ani din „vina” verisoarei mele si pana acum (au trecut minim 5 ani 😀 ) stiu cate ceva (aproape tot) despre acest gen care eu sincer il ador.

  8. Ca o gluma yaoi vine de la ” Yamete oshiri ga itai!”….bine adevarul e ca Yaoi vine de la „Yama nashi,ochi nashi, imi nashi”

  9. subiect interesant cu greutate
    niciodata nu am inteles urmarit genul asta de desene japoneze desi in imaginile statice mi se par destul de sexy probabil imaaginandumi-i in declartii de dragoste guturale in japoneza ar fi un turn off
    cum ziceam subiect interesant dar tratat cam suoerifial si apoi sarit direct in japoneza

    ar merita o documentare sistematizare si repostare
    despre grecia roma etc am tot auzit ; despre japonia antica medievala si cultura gay nu stiu multe.. ar fi bine venit

  10. Eu nu inteleg cultura japoneza. Muzica o gasesc cel mai ingrozitoare. Imi place ideea de productivitate japoneza insa rapoartele pe termen lung au constatat ca aceasta societate este una dintre cele mai superficiale si inumane. Simultan inadaptabile.

    Nu inteleg de ce vad lumea prin ochiul camerelor de fotografiat constant si merg in palcuri de parca oricand cineva o sa-i rapeasca si ceara drept rascumparare un Prius.

    Cat despre inovatia japoneza, mai au de lucrat. Un glorificat hibrid (ca tot am eu ceva cu ele zilele astea) are un 50-60 mpg. Un diesel decent din anii 80, cu putina responsabilitate face cu mult peste 70mpg.

    Asadar da, cultura japoneza este straina de mine. Si va fi mult timp.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here