Prima dragoste… cea mai mare dezamagire!

Într-o dimineatza, in timp ce ma plimbam singur pe malul marii la Mamaia, am zarit doua cupluri gay. Simtisem nevoia sa ies intr-ucat trei dintre cei mai buni prieteni ai mei, plecasero din camera dis de dimineatza, pentru a prinde rasaritul pe malul marii.

Primul prieten, abia cunoscuse cu o zi inainte pe cineva si zice el ca a fost dragoste la prima vedere si tot odata prima lui dragoste. Toata povestea asta mi-a adus aminte de prima mea dragoste.

Se spune ca prima dragoste, primul sarut, sunt momente de neuitat in viata fiecarui om si pe care le porti in suflet si in minte toata viata, pana in clipa in care te duci, poate chiar si dupa aceea. Pentru mine… aceasta “primă dată” a fost cea mai mare dezamagire din viata mea, pe care oricat as vrea sa le uit nu pot. Cu toate ca au trecut 6 ani de atunci, azi m-a lovit atat de tare, de parca totul s-ar fi intamplat ieri.

In vara lui 2005, pe cand eram doar un pustan de 17 ani, o prietena foarte buna, mi-a facut cunostinta cu un tip de vreo 27 ani de care m-am indragostit de la prima vedere, experimentand astfel acel sentiment nebun de a iubi pe cineva mai mult decat pe tine insuti. cel putin asa credea ca simt.

Totul a inceput intr-o seara de sambata… abia venisem de afara, facusem dus, mancasem si ma pregateam sa ma bag la somn, cand deodata imi suna telefonul. Era Andreea! Ma invitase la o plimbare in parc, pentru ca avea o “surpriza” pentru mine. Placandu-mi surprizele, m-am imbracat repede si am plecat spre locul de intalnire. Ajuns la locul de intalnire, Andreea pe nicaieri. Mai stau ce mai stau si pana la urma dau sa o sun, cand deodata se aude telefonul de undeva din spatele unui copac. Ma duc repede sa vad daca este acolo si cand colo zaresc pe el… un tip rotunjor, cu ochii negri, saten, putin carliontat si avea o fatza ca de bebelus. Prima data am ramas socat, dar totodata a fost dragoste la prima vedere, cu toate ca nu intelegeam pe moment ce se intampla.

Am facut cunostinta, am mers, ne-am plimbat cam vreo ora. Eram amandoi timizi, ne aruncam priviri pe furis, dar nici unul nu avea curajul sa se opreasca sau sa spuna ceva. Parca eram doi copii la gradinitza!

Mi-am luat inima in dinti si dupa doua ore de plimbat si vorbit, m-am oprit l-am luat de mana si l-am rezemat de un copac. Pur si simplu inima imi batea, de mai avea putin si imi iesea din piept. Buzele ii straluceau in lumina lunii, ochii la fel… In acea secunda, m-a luat in bratze, m-a intors pe mine cu spatele de copac si ne-am sarutat. Tremuram tot. Eram in al 9-lea cer, imi doream ca acea seara sa nu se termine niciodata.

Au urmat cateva saptamani de vis. O viata de cuplu mai ceva ca in filme. Ba chiar ne-am planificat si un concediu de o saptamana doar noi doi la mare la Mamaia.

Totul a fost frumos! Cu o zi inainte sa plecam, am observat ca plecase. Am crezut ca s-o fi dus sa manance, sau sa isi ia ceva din camera. Intre timp au trecut cam 3 ore si el tot nu sa intors. Am dat sa il sun dar nu a raspuns si am zis sa imi strang lucrurile si sa merg spre camera. Cand am ajuns la camera, l-am zarit pe el cum si-o trageaa cu altul si cu toate ca m-a vazut, in loc sa se opreasca si sa spuna ceva, el continua sa se infinga in P**a tipului respectiv si mai tare si sa strige si mai tare de placere.

Nu stiu ce ar fi simtit altul in locul meu, dar in acea clipa, pur si simplu imi doream ca pamantul sa se deschida si sa intru in el. Durerea era prea mare. Era ca si cand cineva mi-a infipt un pumnal in suflet si il rasucea cu o placere sadica.

Am plecat, fara bagaj, fara nimic si tot ce stiu este ca am hoinarit toata noaptea pe malul marii pana dimineatza. Pur si simplu nu stiam ce sa fac. Imi doream sa fie doar un cosmar si sa ma trezesc si sa fiu langa el, sa fi fost totul doar un vis foarte urat, dar nu a fost asa! Realitatea m-a izbit dur!  Dimineatza pe la vreo 5:30 venise sa ma caute sa isi ceara scuze, ca vai doamne m-a imbatat tipul respectiv si m-a violat. Dar in secunda respectiva chiar nu mai vroiam sa mai stiu nimic despre el. Era mort pentru mine!

Au trecut cam 8 luni, pana am reusit sa trec peste acea relatie si sa incep alta. Dar a fost la fel de dezamagitoare. Am incercat mereu sa uit de prima relatie, sa o sterg cu buretele si relatiile ce urmau sa fie ca si cand ar fi prima, cu speranta ca poate aceea va fi mai frumoasa, dar a fost in zadar. Poate a fost si o greseala sa incerc sa fac asta. Dar nu am avut parte decat de esecuri si de excroci sentimentali, care te faceau sa te indragostesti de ei si cand iti era viata mai frumoasa te aruncau ca pe o haina uzata si demodata.

Pot sa spun ca sentimentul de a iubi pe cineva, este poate cel mai frumos sentiment in viata asta! Daca ai noroc de el.

Dar niciodata nu am cunoscut si sentimentul reciproc. Nu stiu cum este sa te simti iubit. Nu am simtit niciodata caldura si afectiune.  Poate ca pentru mine aceea persoana inca nu sa nascut.

Ceea ce mi-a trezit acest sentiment despre prima relatie, a fost din cauza ca cei doi prieteni ai mei s-au despartit in acelas loc in care sa petrecut despartirea mea.

Cei ce aveti aceasta sansa de a avea o relatie si va iubiti, indiferent ca sentimentul e reciproc sau unul iubeste mai mult sau mai putin decat celalalt, aveti grija de ea ca de ochii din cap. Relatiile in ziua de azi sunt foarte rare, dar si foarte fragile!

Va pupa Alex si multumesc pentru timpul acordat !