Acasă Povestiri Burlesc

Burlesc

542
9

Soarele nu învăluie pamântul în căldura lui şi nici florile nu sunt atât de colorate pe cât se doreşte, noţiunea de normal este perimată şi dragostea nu e decât un mare căcat. Aşa se gândea Mimi, stând cocoţată în cadrul ferestrei uitându-se la nimic.

S-a născut cu pulă. Nu şi-a dorit, însă cine dracu şi-ar fi dorit să fie cine e acum? Aşa că pe când avea zece anişori împliniţi, războiele psihologice deja se instalaseră în căpşorul ei, tatăl o ducea la fotbal forţat, iar doamna de la şcoală îi cearea să se tundă “băieţeşte”. Nu înţelegea deloc, îşi dorea să aibă părul lung, să meargă la balet să se joace elasticul în faţa blocului, ce treabă aveau acei monştrii să-i spună ei ce trebuie să facă. Dar pentru simplul fapt că era doar o minoră şi o chema Costel, nu prea avea mari şanse să comenteze, cât despre altfel de riposte nici vorbă.

Timpul a trecut, crescută într-un apartament întunecat cu două camera, unde nu de multe ori a fost martora partidelor sexuale zgomotoase între mama ei şi tatăl ei, mama ei şi cel mai bun prieten al tatălui, mama ei şi un necunoscut, mama ei şi mama ei (dacă înţelegeţi), a tras concluzia că ce vede e bine şi trebuie să încerce şi ea. Zis şi făcut, cu prima ocazie a împachetat trei rochii şi o pereche de pantofi, din lucrurile mamei evident, a şterpelit un ruj dintr-o trusă veche de machiaj şi a părăsit domiciliul lăsând în urmă un mare nimic.

Până la optsprezece ani şi-a trăit viaţa în canale şi case părăsite însă pentru ea totul era perfect, trăia ca o femeie adevărată, nu trebuia să se mai ascundă de nimeni, putea purta rochii şi se putea mozoli pe faţa cu resturi din bucăţi de ruj găsite în lungile ei scotociri prin ghenele de gunoi din spatele blocurilor. Singurul lucru care îi deranja energiile pozitive era pula, îi plăcea s-o aibă doar în gură, nu în chiloţi… hai bine fie, poate pe la spate, dar pe bani. În sufletul ei a încolţit ideea de a scăpa de acel organ atât de nesuferit, dar pentru asta îi trebuiau bani.

În lungile seri când se droga cu aurolac povestea celorlalţi amărâţi cum de fapt ea e bărbat în buletin, dar în realitate se simte femeie şi nu ştie de ce. A căutat răspunsul în stele, la necunoscuţi, dar s-a ales cu mai multe întrebări, aşa că a hotărât să nu mai întrebe, ci doar să accepte. Numele de Mimi l-a cules din zbor într-o seară când privea din stradă în casele oamenilor şi îşi imagina cum ar fi să fie mamă, gospodină să-şi aştepte familia cu masa pusă. Prin fereastra unui apartament s-a auzit strigat numele de Mimi şi o voce catifelată a răspuns – da. A fost ca un vis împlinit, Mimi îşi va spune şi ea. La o razie a poliţiei într-o zi înaintea sărbătorilor de Paşte au ridicat-o din faţă de la gară şi au închis-o cu o grămadă de alte femei, iar când a fost întrebată cum  o cheamă impulsul a fost să zică – Costel, însă dorinţa de a fi ea însăşi a împins-o să spună – Mimi. Genial! Poliţistul a zâmbit la ea şi i-a făcut cu ochiul. S-a udat toată şi i s-a sculat, fapt ce nu a trecut neobservat  celor din jur. S-a ales cu o bătută bună şi părul tuns. Ce-a mai plâns! dacă de pulă nu putea scăpa, măcar părul era natural.  După acest incident s-a hotarat să plece în alt oraş, unul mai mare. Spera să se angajeze femeie de serviciu pe la o societate comercială, i se părea ei că ar fi interesant să lucrezi la o societate comercială. Norocul i-a surâs, a găsit un loc la un aprozar, căra lăzile cu legume şi fructe şi cântărea sacii de cartofi, iar patronul se lăuda, nu văzuse niciodată o femeie aşa puternică! A găsit o cămăruţă de închiriat într-un bloc de nefamilişti. Era foarte fericită. Din nou timpul a trecut si viaţa era bună cu Mimi până într-o zi când handicapatul cartierului a început să-i facă avansuri, apoi să o agreseze fizic. De câteva ori a scăpat doar cu o palmă, dar într-un final a cedat, s-a culcat cu el, doar doar de-ar lăsa-o în pace. Nici vorbă, individul s-a mutat cu ea în cameră, acum muncea şi pentru el, iar nenorocitul îi lua toţi banii şi o mai şi pocnea, îi făcea educaţie …aşa spunea. Mimi nu a îndurat mult. Într-o seară când individul era beat mort, i-a tras pantalonii în vine şi l-a regulat pe la spate. A fost prima dată când Mimi a realizat că pula ei era folositoare la ceva. Şi-a propus să se folosească de asta, dacă tot o are, aşa că pe lângă job-ul de la aprozar mai fericea şi moşi pofticioşi din când în când, în caţiva ani poate că ar fi strâns bani să-şi îndeplinească visul.

Deja era cunoscută, Mimi cea strâmtă. Lumea striga după ea…Mimi homosexualul, nu înţelegea de ce, însă îi plăcea termenul. În primăvara acelui an a fost evacuată din clădire, vecinii nu vroiau în preajma copiilor o mostruozitate, aşa i-a explicat executorul, ori se schimbă şi devine bărbat serios ori pleacă. A ales să plece. Cu lacrimi în ochi s-a urcat în primul tren şi a coborât în colţul celălalt al ţarii. După zece ore de călătorie gândul că începe o nouă viaţă s-a instalat comod agăţându-i pe faţă un zâmbet ştrengăresc şi în suflet o nerăbdare adolescentină. În noaptea aia a dormit pe o bancă în gară, dimineaţă când s-a trezit, sub bancă dormea o colegă…Simona. La micul dejun au împărţit o pungă de grisine şi o bomboană de mentă. În timpul conversaţiei, Mimi a descoperit că şi Simona are pulă. La început nu-i venea să creadă apoi s-a obişnuit cu gândul că cineva este în aceeaşi situaţie ca ea. Simona avea cincizeci de ani. Viaţa în gară şi-a spus cuvântul pe faţa ei însă zâmbetul senil făcea toţi banii.

Ştii cumva unde pot face nişte bani? Întrebă Mimi.

Sigur drăguţo, ieşi din gară şi e un şchiop în faţă, întreabă-l de Vili Suedezul.

Mulţumesc Simono, îţi rămân datoare!

 

Afară din gară a fost exact aşa cum a zis Simona, şchiopul binevoitor a trimis-o la Vili Suedezul, un moldovean de peste Prut, blond şi cu pantalonii jegoşi. A pus-o la treabă din prima, prima dată cu el, apoi a dus-o la toţi prietenii lui. Când au constatat că de fapt Mimi are pulă, au bătut-o, apoi au pus-o să facă spectacol, să se frece şi să-şi dea drumul de faţă cu ei. Animalele apoi au aruncat-o în stradă ca pe un gunoi. Mimi s-a adunat cu greu de pe bordură şi a trecut strada fără să se uite…

Întuneric. Totul o durea, a încercat să deschidă ochii, dar nu putea. Mai târziu a auzit voci, o asistentă medicală s-a apropiat să verifice dacă respiră. După alte două zile a reuşit să ridice capul. Lângă ea pe scaun, un domn citea un ziar. Văzând că s-a trezit, îi zâmbeşte candid şi o întreabă cum se simte.

S-a îndrăgostit pe loc, îngerul ei păzitor, nu contează cine este, nu contează ce vrea, e primul om din viaţa ei care o întreabă dacă se simte bine. A leşinat din cauza emoţiilor, s-a trezit abia peste zece minute. Speriată s-a uitat în direcţia în care l-a zărit prima dată pe necunoscut, dar nu mai era acolo. Asistenta observând gestul îi spuse:

Este salvatorul tău, un idiot a dat cu maşina peste tine, iar el te-a găsit şi te-a adus la spital.

Salvator, bunăvoinţă, decenţă, milă, toate astea doar pentru ea, Mimi simţea cum se trezeşte la viaţa, a uitat de ce se află acolo. Nu-şi dorea decat să-l revadă pe necunoscut. Nu s-a întâmplat, zilele au trecut, a fost externată, a umblat ca nebuna pe străzi, dar nu l-a mai gasit. Într-un final a găsit un loc de munca la o spălătorie, iar de dormit dormea la Simona. Asta, hoaşcă batrână normal că profita de ea, îi aducea clienţi şi îşi trăgea jumătate din câştig. Mimi nu avea nimic de zis, ar fi ajuns in stradă. Într-o seară a trebuit să meargă la un client acasă, o vilă mare în centrul oraşului. A intrat sfioasă, se auzea muzică de cabaret la etaj. Tipul care a deschis uşa şi nu a scos nici un sunet a luat-o de mână şi a condus-o în sufragerie. A aşteptat câteva minute până când un domn în vârstă a coborât scările îmbrăcat într-un halat din mătase şi papuci din piele. S-a uitat la ea, s-a rotit de câteva ori in jurul ei apoi a întrebat-o pe un ton sigur:

Mimi, aşa te numeşti, nu vrei tu să joci în spectacolul meu, burlesc?

Pământul s-a rotit de trei ori în viteză maximă şi Mimi a simţit că nu mai are aer. A zis –da cu atâta forţa încât a şi scuipat pe halatul bătrânului. Acesta nebăgând în seamă incidentul îi ordonă să se dezbrace şi să meargă să facă baie. Toate acele clipe de bine, într-un colţ de rai luxos, pentru Mimi erau totul. S-a îmbăiat, a stat două ore în spuma cu miros de căpşuni, apoi s-a uscat cu prosoape albe ca zăpada şi aşa goală a ieşit în hol, voia să-i mulţumească binefăcătorului cum ştia ea mai bine. Însă a fost refuzată, domnul nu se putea atinge de ea din cauza unor probleme medicale. Mimi nu a înţeles, însă nici nu s-a supărat. A doua zi au început să repete, pe muzică de cabaret, trebuia să poarte rochii în culori stridente şi să mimeze cum cântă. Era demenţial, căci după repetiţii urmau lungi prânzuri cu mâncăruri alese, putea să lenevească cât voia ea. Ziua marelui spectacol a sosit, Mimi era emoţionată. Casa domnului s-a umplut de lume pestriţă, numai bogătani cu muieri grase şi urâte, bărbaţi care se ţineau de mână şi sorbeau băuturi dulci, femei tunse scurt aproape goale râdeau hidos încadrate în ramele uşilor. Însă asta nu conta, Mimi era o artistă şi avea să-şi dea toată silinţa să fie cea mai bună. Spectacolul a decurs fenomenal,a primit mii de aplauze şi fluierături, la final toţi au vrut să ştie cine e ea şi au rugat-o să se dezbrace să vadă cu ochii lor adevărul, Mimi are pulă. Luată de val aşa a şi făcut, s-a dezbrăcat şi a umblat jumătate de seara goală printre necunoscuţi. Spre miezul nopţii domnul şi-a făcut apariţia în capul scărilor şi a strigat către invitaţi.

Cine vrea s- o aibă pe Mimi în seara asta?

La început nu i+a venit să creadă ce aude, apoi s-a simţit flatată, apoi pe măsură ce mâinile oamenilor se ridicau în aer anunţând dorinţa de a o avea, s-a înspăimântat, însă a fost prea târziu. Până dimineaţă mai mult de jumătate din invitaţi au avut-o pe Mimi.

Plină de sânge, cu rimelul întins pe toată faţa s-a târât până în dreptul geamului, l-a deschis, s-a uitat în jur …soarele nu învăluie pamântul în căldura lui şi nici florile nu sunt atât de colorate pe cât se doreşte, noţiunea de normal este perimată şi dragostea nu e decât un mare căcat aşa se gândea Mimi …apoi s-a aruncat în gol.

Pe mormântul ei din fundul cimitirului aurolacii au scrijelit cu cuiul pe o piatră – Mimi, homosexualul cu pula. Şi mai zici că trecutul nu te vânează şi-n morţi!

Articolul precedentCautand vulpoiul argintiu
Articolul următorPresque Rien
Doar ce m-a futut viaţa, însă încă mai respir. "Muzica e sfântă şi dansul e mişto!" Fii rău, a zis mama...doar ea ştie de ce.

9 COMENTARII

  1. Aiurea travestita, nu mergea Domnule travestita, aia ori devenea mare diva de cartier, ori devenea o matroana respectabila bogata si nu mai avea farmec povestea + ca nu mai aveai asa final cu morala corespunzatoare;
    – Dup-o viata de cacat, si in moarte pute totul.
    – Aici zace Mimi, homosexualul cu pula.

  2. @AlexP
    Jur că un foarte bun prieten după ce a citit povestea m-a rugat sa nu o omor pe Mimi, tot cu ideea de a nu fi una tristă (povestea)…

    Data viitoare poate nu voi mai omori pe nimeni, pana la urma viata e plina de „second chances” 🙂

  3. Nu „much” ca nu-s fan dar de cand a fost lansat albumul, mi-a ramas in minte numele, mi-a placut si a fost ca un test, sa vad daca isi da seama careva 😛

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here