De ce vrem sa fim mai mult decât de ceea ce suntem defapt? De ce minţim ca mai apoi să regretăm, şi să minţim iar, ca mai apoi să devină un obicei? Tu n-ai auzit că minciuna are picioare scurte?
Mai bine te minţi pe tine, e mai “kinky” asa! De ce ne prefacem că înţelegem anumite lucruri, când defapt habar nu avem despre ce e vorba? Spunem că ştim doar de dragul de a nu se crede că eşti înapoiat. Însă cei care cred asta îi poftesc să sugă un burghiu!
De ce rănim ştiind că ceea ce facem contravine valorilor cu care am fost îmvăţaţi? “Paraliticule” care eşti tu PE PErsoană fizică! De ce uităm, ca mai apoi, la un moment dat să ne aducem aminte și să vărsăm lacrimi de sânge? Hai frate lasă-mă cu materiile astea fecale! De ce nu vrem să înţelegem ceea ce nu este cunoscut? De ce mergem pe o cale, ca mai apoi să deviem, alegem una greşită, credem că este una bună, însă ne amăgim doar cu dulcele amar al unei iluzii stupide?
Zici că ai băut tequila fără număr, fără număr! Stai dracu în puii mei, că te sparg te-ndoi pe drumul tău! De ce nu putem ierta cu adevărat unele lucruri? De ce plângem pentru trecut, când prezentul este aici? De ce uităm să ne jucăm ca nişte copii atunci când ,credem noi, am ajuns la maturitate? De ce dulcele dimineţii ne lasă fără suflare de fiecare dată când îl vedem?
De ce ne place să dăm sfaturi în dragoste când noi suntem cei singuri? Nu-mi povesti mie din Titanic sau ştiu eu ce alt film siropos. De ce ne place muntele, marea, cerul albastru cu picăţele roz (lol)? De ce continuăm să ne zbatem când putem să ne aşezăm pe marginea drumului şi să tragem o pipă?
Răspunsul ar fi unul simplu şi totuşi mult mai elaborat decât este în aparenţă… pentru că suntem oameni! Dar ce înseamnă să fi om? Simplu…nu ştiu, nimeni nu ştie! Cei care se amăgesc, că ei ar şti răspunsul, defapt au doar o mică parte din răspunsul cel mare!!! So…suck it up, you don’t know shit!!!
“De ce vrem sa fim mai mult decât de ceea ce suntem defapt?”
– Fiindca nu suntem multumiti de noi insine.
“De ce minţim ca mai apoi să regretăm, şi să minţim iar, ca mai apoi să devină un obicei?”
– Mai intai mintim ca sa obtinem ceva (o apreciere, o aprobare sau ceva de acest gen), apoi devine un obicei din cauza efectului de bulgare de zapada: la inceput e ceva semnificativ, dar apoi trebuie sa o tii tot asa pentru a avea acoperire… si cand te trezesti ca e deja o chestie mare, nu mai poti da inapoi. Apoi, suntem siguri ca si tu minti, deci n-avem nicio problema.
“Tu n-ai auzit că minciuna are picioare scurte?”
– Eu am auzit, nu stiu daca altii au auzit. Minciuna are picioare scurte doar daca e descoperita rapid. Daca nu, atunci e ca rata pe apa, are picioare scurte, dar ascunse in apa.
“De ce ne prefacem că înţelegem anumite lucruri, când defapt habar nu avem despre ce e vorba?”
– Ca sa parem mai interesanti (destepti, inteligenti, “fill the blanks”) decat suntem.
“Spunem că ştim doar de dragul de a nu se crede că eşti înapoiat. Însă cei care cred asta îi poftesc să sugă un burghiu!”
– Esti sigur ca nu faci acelasi lucru?
“De ce rănim ştiind că ceea ce facem contravine valorilor cu care am fost îmvăţaţi?”
– Fiindca am fost raniti si vrem sa ne razbunam pe cineva. Nu conteaza pe cine, vrem doar razbunare, ca suntem mici, prosti si rai.
““Paraliticule” care eşti tu PE PErsoană fizică!”
– Nu vrem sa te jignesti pe tine insuti. Si tu esti o persoana fizica, nu-i asa?
“De ce uităm, ca mai apoi, la un moment dat să ne aducem aminte și să vărsăm lacrimi de sânge?”
– Fiindca suntem bolnavi de memorie selectiva: ne aducem aminte doar de ceea ce ne convine si cand ne convine. (Pe un ton o tara mai serios: cred ca ar fi o idee buna sa evitam expresia “lacrimi de sange”, fiindca e simptomul unei boli si nu vrem sa vorbim de boli – vrei sa ne testezi sangele pentru HIV in secret?)
“Hai frate lasă-mă cu materiile astea fecale!”
– Daca materiile fecale sunt in mintea ta, de ce ar trebui sa fie si in a noastra?
“De ce nu vrem să înţelegem ceea ce nu este cunoscut?”
– Fiindca intelegerea necunoscutului inseamna mari batai de cap, mari filozofii si noua ni se rupe de ele. Vrem bani, sex si huzur. Orice altceva e blasfemie impotriva intereselor noastre.
“De ce mergem pe o cale, ca mai apoi să deviem, alegem una greşită, credem că este una bună, însă ne amăgim doar cu dulcele amar al unei iluzii stupide?”
– Chiar crezi ca ne batem capul cu ce e gresit si ce nu? Vrem doar sa ajungem acolo unde ne convine, nu conteaza cum! Noi doar pretextam ca e bine, sa nu ne traga nimeni la socoteala.
“Zici că ai băut tequila fără număr, fără număr! Stai dracu în puii mei, că te sparg te-ndoi pe drumul tău!”
– Stai putin, sa ma consult cu avocatul meu, ca sunt convins ca n-am zis asa ceva vreodata.
“De ce nu putem ierta cu adevărat unele lucruri?”
– Pentru ca nu vedem unde gresim noi. Dar vedem foarte usor unde gresesc altii.
“De ce plângem pentru trecut, când prezentul este aici?”
– Pai, avem memorie si aia nu ne lasa in pace. Macar avem un bar in apropiere si uitam repede cu cateva pahare de tequila.
“De ce uităm să ne jucăm ca nişte copii atunci când ,credem noi, am ajuns la maturitate?”
– Fiindca nu suntem copii? Ciudat mai esti matale.
“De ce dulcele dimineţii ne lasă fără suflare de fiecare dată când îl vedem?”
– Daca prin “dulce” te referi la iubit, e fiindca nu ne vine a crede ca il avem langa noi. Daca prin “dulce” te referi la orice altceva decat la iubit, atunci esti singur si visezi cai verzi pe pereti.
“De ce ne place să dăm sfaturi în dragoste când noi suntem cei singuri? Nu-mi povesti mie din Titanic sau ştiu eu ce alt film siropos.”
– Nici nu povestim filme. Am avut relatii, deci avem mai multa experienta ca tine. Tu asculti si inveti de la maestri, altfel nu stii nimic.
“De ce ne place muntele, marea, cerul albastru cu picăţele roz (lol)?”
– Visezi. Ne place sa ne dam cu mertzanul pe strada, sa aratam cat de grozavi suntem. Te duci tu la mare si la munte pentru noi si ne trimiti vederi cu cer albastru cu picatele roz.
“De ce continuăm să ne zbatem când putem să ne aşezăm pe marginea drumului şi să tragem o pipă?”
– Ai marijuana? Ia imparte-o, frate, si stam cu tine cat vrei.
[Disclaimer: Va dati ca acest comentariu e un pamflet, da?]
cine este cantareata ?
Queeditch: pfeuuuu, bine cu disclaimer-ul ăla! Că mă tot întrebam ce ţi-am facut de eşti aşa de pornit pe mine, o fiinţă inocentă! :)) Ce pot să spun? Replica ta m-a lăsăt fără cuvinte însă conţine unele adevăruri şi pot fi adăugate şi alte chestiuni minore…:D
jonyboy: tizule domnule…nu o cunoşti pe Florence and the Machines, sau cum imi place mie să-i zic Florica şi maşinuţa ei? Ţi-o recomand cu căldură…;)