Acasă Homosexualitate Un sarut…nimic mai mult

Un sarut…nimic mai mult

320
58

De cate ori n-ati fost in situatia in care, placandu-va cineva anume, sa nu pretindeti nimic mai mult decat un sarut…mai profund sau mai inocent, mai excitant sau cu o nota mai mare de sentimentalism? Pentru ca si sarutul poate fi categorisit.  Cel putin asa il vad eu. Acest articol nu vrea sa fie vreo poveste dramatic-lacrimogena despre mozol si alte aspecte aferente (limbismul cronic sau apologia sexului oral).  Cum ar suna o carte despre „Psiho-sociologia sarutului gay. Tipologii si manifestari latente”?. Cool nu?

Sa stabilim de la inceput: se pot lua boli pe calea sarutului, dar in cele mai multe situatii, un astfel de moment reprezinta un fel de „culminatie a senzualitatii”. Din punctul meu de vedere, un sarut e mai excitant decat actul sexual propriu-zis.  Daca cineva ar trece peste preludiul oferit de atingerea buzelor, m-as opri si i-as spune: „Nu te avanta la scula ca ramai cu a ta  in mana” 🙂

No bine, sa vedem cum ar parea o clasificare a sarutului si dupa  ce criterii. Mentionez ca e ceva arbitrar. Asta imi trece acum prin minte. Puteti veni cu alte completari sau puteti  sa ranjiti fasolea  si sa va amuzati. Doar injuraturi de mama sau sfinti sa nu primesc 😛

Asadar, in functie de gradul de relationare cu „interlocutorul” identificam sarut:

     ♦  prietenesc („fataaa, ce faci fataaa? hai pupa-ma tare”)

     ♦ de dragoste profunda (enjoy urmatorul clip ca sa intelegeti cumva ideea de pasiune):

[pro-player width=’600′ height=’360′ type=’video’]http://www.youtube.com/watch?v=wfTWYhMqSIQ[/pro-player]

     ♦ interesat („ma rezolvi cu treaba aia?. Da? Oh, te sarut dulce, draga. Mersic fainut”  – iar pe la spate „Te dreaqu de zdreanta”)

     ♦ de futai („hai mah imi dai limba aia in gura odata?”)

In functie de proprietatile organoleptice (miros, gust…):

     ♦ sarut pestilential („ce ai mancat mah de-ti pute gura in halul asta?”)

     ♦ sarut de tip „aromatherapy” („hmm, balsam de buze cu gust de capsuni. Wonderful” :D)

In functie de cantitatea de substante bucale in suspensie : ))))) :

     ♦ sarut uscat

     ♦ sarut balos

     ♦ sarut cu umiditate relativa =))

 In functie de profunzimea organului:

     ♦ lip to lip  / tongue to tongue (senzual, incitant, relaxant)

     ♦ limba in gat („bai esti nebun? Nu vezi ca ma inec?”) : ))

Si tot asa lista poate continua la nesfarsit. Am vrut sa va amuz putin tocmai pentru a mai detensiona anumite dispute care s-au acutizat in ultimele zile si care nu fac bine sitului.  Zambiti subtil…maine s-ar putea sa zambiti galeata 😉

58 COMENTARII

  1. Esti fenomenal omule,ai toate calitatile unui scriitor si pentru asta te apreciez foarte mult. Tino tot asa :p…. Ma gandesc sa imi fac si eu aparitia cu primul meu articol ca vreau sa fie ceva interesant. 😉

    • @Drums – te asteptam cu cea mai mare deschidere. Noi iubim in egala masura si vintage-ul si new age-ul. Daca vrei sa fii „noul” din echipa, then join us >:D<

  2. Si foarte bine ai facut.
    Mi-a placut foarte mult, in nimicnicia mea, sa stii.
    Ai talent si un oarece zvac care da savoare textului.
    Continua!
    Da-i bice lui Pegas, tine-te strans de firul Ariadnei, lasa-l pe Sisif sa-si impinga vesnic bolovanul la deal si continua „harjoana” cu Minotaurul. 😆

  3. * da, si pentru mine sarutul a constituit mai mereu un moment mult mai important decat actul sexual in sine. Sa nu spun mai multe, ca sa nu fiu considerat freak…
    * clipul pe care l-ai postat nu imi inspira nicidecum dragoste profunda ci eventual saturatie sexuala sau … plictiseala. Nu vad nici o pasiune. Un sarut de dragoste pasional este cu… pasiune, nu cu limbi ce ling cealalta limba ca pe inghetata „prea” rece.
    * eu nu as diseca sarutul si nu l-as imparti pe categorii pentru ca el, pentru mine constituie un mister… mereu ceva despre care este prea greu sa exprimi in cuvinte, ceva prea frumos ca sa poti diseca semnificatia. Cumva, este altarul unei pasiuni, acea zona din „biserica” pasiunii in care nu calca orice muritor… si care este ferita de ochii cotrobaitori printr-o perdea de necunoscut care se cere descoperit. Iar forma prin care ajungi la acel altar este doar credinta, nu studiul stiintific.

  4. @FireMan – pff..tinere, n-ai inteles nimic din articolul asta, pe bune. 😯 Iti citez: „Am vrut sa va amuz putin tocmai pentru a mai detensiona anumite dispute care s-au acutizat in ultimele zile si care nu fac bine sitului. Zambiti subtil…maine s-ar putea sa zambiti galeata”

  5. oamenii se amuza in mod natural dacă e ceva amuzant. Nu trebuie să specifici neapărat scopul articolului… Îmi pare rău că nu l-am înţeles aşa cum ţi-ai fi dorit să înţeleg. O să încerc însă pe viitor să înţeleg ce vre Măria ta. Mi-a plăcut însă, înainte să specific ce am înţeles din el. 🙂

  6. Rauss, cred ca nu ai spus totul despre tine. In tot ceea ce faci incearca sa fii modest. In viata asta suntem unici. Si gemenii au particularitatile lor trebuie doar sa ai rabdarea sa le descoperi. Accepta limitele altora asa cum ar trebui sa le accepti pe ale tale. Nu-ti crea o imagine mai buna decat o ai. Nu te lauda cu munca altora chiar si atunci cand vine vorba de cunoastere. Fii simplu si ceilalti te vor iubii mai mult.
    Faptul de a te “dezbraca” in fata altora imi sugereaza ideea ca ai nevoie sa fii apreciat, iubit, stimat. Expresiile in engleza nu te fac mai inteligent ci doar cool.

  7. CU riscul de a parea mai mult decat stupid, fac o incercare de off-topic (pentru care imi cer scuze) aici, pentru ca este cel mai recent articol si intreb: Cum fac sa vad mesajele private (ca nu mai merge …)?
    MUltumesc anticipat. (sii, sry de deranj rauss;)) )

  8. @Avocatus – exact asta fac :). Dar stii ca e o vorba „cui nu-i convine, sa ma suga” :). Sper…sper doar ca nu e cazul s-o aplic :P.
    Dar am nevoie de o mica detaliere din partea ta:
    1. „nu te lauda cu munca altora” – explica. Pentru ca nu stiu cand m-am laudat cu munca altora…sau de fapt nu stiu cand m-am laudat in general
    2. „Nu-ti crea o imagine mai buna decat o ai” – am deja o imagine si nu stiu eu? 😯
    3. „Faptul de a te “dezbraca” in fata altora imi sugereaza ideea ca ai nevoie sa fii apreciat, iubit, stimat” – ti se pare ca m-am „devoalat” in fata altora? Si care-s aia? Sa-i cunosc si eu totusi
    4.”Expresiile in engleza nu te fac mai inteligent ci doar cool” – hmm…la care expresii te referi?

  9. mai rauss greu de cap esti cateodata.

    ce nu ai inteles mesajul?

    a vrut omu sa-i faci un strip si tu o dai pe literatura.
    wow mai.

  10. NU deveni PARANOIC rauss, omu pur si simplu a emis parerea lui, asta nu iti strica imaginea, ci felul tau de a reactiona.

    Si nu poti fii iubit de toti oamenii din lume dar poti fi de cei multi, penrtru care ramai tot uratul cel mai dorit, inteligen, sarmant, fara sa mai punem la socoteala lopata din dotare.

    Asa ca fii man mai GENEROS.

  11. FERUDIN

    Sriu ca te afecteaza lipsa mesageriei private, adevarul ca si pe mine si cred ca pe majoritatea autorilor.
    Pana la revenirea mesageriei, o sa-mi lipsesti cu corectarile tale de gramatica.

    DA Ferudin este profu meu drag de gramatica, a Limbii Romane.
    Si comunicam prin mesageria privata.

    Sa speram ca, problemele tehnice se vor repara repede.

  12. 1. M-am referit la culura generala, l-ai citat pe Cantemir intr-un din articole sau comentarii. Nu mai stiu ca ai scris asa de multe.
    2. Fiecare din noi avem o imagine, mai mult sau mai putin sifonata.
    3. Expunand gandurile proprii, te dezbraci de tine insuti.
    4. De ce ma pui sa-ti desenez?
    Sa stii ca nu am nici un dram de rautate in ceea ce afirm. Daca imi permiti o dorinta : as dorii sa vad mai multe fotografii cu tine. In rest imi place ca esti de treaba.

  13. @Avocatus
    Cultura generala e facuta sa fie folosita si nu incarcerata, ascunsa in colturi stinghere :).
    Referitor la imagine…sunt prea nou pe blogul asta ca sa aiba careva vreun fel de opinie (sau macar vreo schita) mai complexa despre mine. E adevarat insa ca pot exista pareri „preliminare”. Ca nu toti m-or placea asta e alta poveste. Pana la urma nu incerc sa multumesc pe toata lumea, ci mizez pe principiile democratiei: daca 50%+1 ma considera placut atunci cred ca pot sa fiu multumit, nu? :).
    Fotografii cu mine nu postez, de altfel anonimatul asta e ca apa pentru peste. Nu-s prea frumos sau aratos ca sa spun ca am ce arata…motiv pentru care incerc sa arat prins scris daca neuronii imi sunt sau nu functionali:). De altfel eu stiu doar o singura persoana dintre cei care scriu aici pe blog…si pe aia din poze, nici macar in realitate.
    Iti place ca-s de treaba? : )) Ok, multumesc, dar probabil ca nu-s asa. :D. Te pup :*

  14. Stii Rauss nu stiu cum arati! Prin ceea ce scrii semeni cu cel din fotografie. Oarecum m-andoesc ca a-i fi tu!!! Iti respect parerea si in acelasi timp imi infranez curiozitatea. Te pup si eu.

  15. Da, este blogul meu si a celor care respecta munca unor oameni.

    Nu imi plac ironiile fine, certurile si demonstratiile de valoare prin jigniri, arogante si alte cele.

    Io mereu am vrut ca DarkQ sa fie un mediu pasnic in care oricine care doreste sa isi expuna niste puncte de vedere, fara a se uita in dictionarul cu neologisme, fara a ironiza, fara a jigni pe altii si altele asemenea.

    Cum crezi ca ma simt cand vad ca va scoateti ochii unii la altii si io stau sa editez spatiile, punctele si greselile din comentarii pentru ca voi (si vizitatorii) sa aveti o experienta de uzabilitate cat mai buna?

    Caca se face in alta parte, nu pe munca altuia.

  16. Ladies, please, behave! Și nu spun ”gentlemen” din motive evidente. Vă rog, țineți cont că testosteronul de calitate are un iz de demnitate.

  17. Esența unui act sexual e atingerea. În actul atingerii se află rezumată întreaga experiență a diferenței.

    Sărutul nu e altceva decât forma paroxistică a atingerii, nu numai prin complexitatea fizico-chimică a senzațiilor resimțite (implicând, practic, toate cele cinci simțuri simultan), ci și – mai ales – prin faptul că sărutul deschide o poartă către interiorul celuilalt într-un mod în care nici măcar actul sexual genital nu o poate face.

    Mai precis, sărutul e singura atingere degrevată de povara finalității. Sărutul e singura atingere cu adevărat deschisă. Probabil că, datorită intensității și complexității senzațiilor din timpul sărutului (care mențin permanent o ancoră în realitate, împiedicând mintea să preia controlul și să transforme atingerea în fantezie), orgasmul e aproape imposibil în timpul sărutului.

    Toate celelalte tipuri de atingere (luate separat) pot conduce, mai repede sau târziu, la orgasm, adică sunt moduri de „închidere” a atingerii. Orgasmul atestă implicarea mentală, adică integrarea atingerilor într-o anumită percepție de sine în relație cu celălalt. Există orgasme chiar fără atingere (bazate pe fantezie), sau descărcări orgasmice în urma unei simple senzații tactile (de exemplu, o îmbrățișare) sau olfactive (mirosul celui drag), ca să nu mai vorbim de stimulii vizuali (cu potențial de evocare mult mai mare). Însă de orgasm obținut exclusiv în urma unui sărut n-am auzit. Într-un sărut ești prea prins, prea implicat ca să te mai gândești că s-ar putea termina. Sărutul e atingerea care nu se termină (nici măcar după ce buzele se despart).

    Nimic mai mult… și nimic mai puțin.

    😎

  18. @Grid – multumesc pentru pledoarie. Fac o mentiune…ai spus ca nu ai auzit de orgasm obtinut exclusiv in urma unui sarut. Dar de orgasmele lui Hitler stii? Ca pare-se, conform cercetarilor, martorilor, etc., el avea orgasm de cate ori sustinea un discurs :). Atata patos, incrancenare, pulsatie punea in vorbele lui. :mrgreen:

  19. Grid scrie mai rar din cate am observat ! Dar si in momentul in care scrie, scrie frate ! Poarta cu el o doza mare de intelepciune care ma lasa de fiecare data uimit 😛

  20. @grid
    daca Robert nu taia acea parte din articolul meu despre sarut, ai fi aflat ca, chiar exista orgasm al sarutului. poate a fost prea deocheata descrierea dar ca idee, vreau sa sti ca, nu numai ca am simtit orgasm … dar, FIECARE celula a corpului meu , a avut propiul orgasm,cu asa forta ca ramai tacut, fiindca nu mai poti gandi ca sa poti vorbi. Iar … in sfarsit … cand iti revi, vezi campuri de flori parfumate pe partea nevazuta a lunii.

  21. Nu stiu de ce fanteziile nu ne sunt ingaduite. Nu numai aici pe blog, ci oriunde in afara lui. De ce ne este interzis sa ne imaginam de exemplu ca FirstLine este un model, un om langa care ai vrea sa iti petreci mai mult timp, cel putin. Sau AdmiralRauss… sau etc. Fanteziile create in mintile fiecaruia sunt sursa si cauza pentru care scriem. Vazand cele scrise de FirstLine, eu de exemplu, devineam mai relaxat in ceea ce priveste viitorul meu cu un baiat. Nu e vorba de viitorul meu cu el, autorul, ci cu orice alt om similar, a carui existenta mi-a confirmat-o FirstLine. Daca exista un FirstLine pe blog, inseamna ca exista si in realitate cel putin unul. Si acest gand ma incalzea. Nu este nimic rau in a fi avut aceasta „fantezie” a existentei unui om, model de integritate si moralitate, posesor al unor principii bine legate si sustinute. Dar un om nu este numai imaginea lui virtuala, iar in momentul in care observi ca imaginea virtuala nu corespunde asa mult cu cea reala, atunci intervine dezamagirea. Si totusi nu pierzi nimic daca te lasi pe aripile fanteziei tale. Dimpotriva, cei care nu isi permit sa viseze, nu isi dau voie ei insisi sa se lase purtati de visul propriu, aceia nu vor ajunge niciodata tangenti fizic cu ceea ce sporadic viseaza.
    Cam asta este despre imagini, personaje si realitate.

    P.S. Pura mea parere „personala” este ca un om care proiecteaza o imagine diferita de sine insusi pentru a fi placut intr-un mediu virtual este un pic sarit de pe fix (este valabil in general, fie ca este vorba despre Gayromeo sau messenger). Asa ca, eu scriu asa cum simt, asa cum cred ca sunt, asa cum gandesc. Nu mi-ar fi deloc util sa fac altfel, sa incorporez in scrierile mele conceptii si precepte straine de mine doar de dragul de a demonstra cuiva ceva sau de a fi placut. Placerea nu intervine cu forta (cu atat mai putin cu pacaleala) , ci decurge in mod natural din firea lucrurilor si a oamenilor. Asta pentru ca ma analizez si imi revendic greselile proprii inainte de a analiza exteriorul.

  22. FireMan, Firstline exista. Nu vorbi la trecut. Poate te-am mintit.

    Firstline a existat si in 2008-2009… doar ca sub un alt psudonim. Numai ca atunci nu avea proprietati terapeutice, pare-se… si prin urmare nici macar nu scria excelent. 🙂 Si, cine stie, poate ca FirstLine se va reincarna ca pasarea Pheonix. 🙂

    Nu imi place ca vorbesti la trecut, ti-am zis, FirstLine este viu, doar ca a naparlit… sa-i spunem asa.

    De ce nu suntem pregatiti sa privim in spatele perdelei? Crezi ca in spatele unei perdele stralucitoare se ascunde o lume mai buna? Frumusetile adevarate sunt mai mereu ascunse in spatele unor perdele… mai modeste, poate chiar roase de molii.

  23. Pentru mine FirstLine este viu doar in mod virtual. In realitate nu exista imaginea creata de personajul FirstLine. „FirstLine” din realitate poate sa naparleasca de cate ori vrea si sa se reincarneze in cate forme vrea, pentru ca pentru mine exista doar virtual.

    Este o mare diferenta intre o persoana (palpabila) si un personaj creat din dorinta de a demonstra ceva cuiva. Nu te supara, dar cred ca esti de acord cu mine (si cred ca si persoana in cauza) ca personajul FirstLine este foarte diferit de omul FirstLine. Iar eu am dreptul sa nu fiu de acord ca imaginile lor se contopesc. Da, se poate ca in spatele perdelei sa se ascunda ceva luminos.

    Am dreptul sa sper asta. La fel ai si tu sau oricare altcineva dreptul de a-mi spulbera sperantele. Dar dincolo de pseudonime chiar exista Oameni frumosi fiecare in felul lui, care nu difera cu mult de imaginea lor virtuala. Si pot sa dau exemple, numai cu acceptul lor. Fiecare e fermecator in felul lui si sunt REALI, nu e nimic din ceea ce mi-am inchipuit despre ei ca sunt si nu sunt. Unul e exact copil, asa cum pare pe blog, unul este exact la fel de taios si haios ca si in realitate. Personajele care nu coincid, cred eu, realitatii sunt doar rezultatul inchipuirii mele, manipulata cu grija de creatorii lor.

    Nu sunt eu vinovat daca il cred pe FirstLine un macho inteligent, un tip cu solide constructii morale, intruchipate toate intr-un baiat frumos (daca nu ma insel mi s-a spus ca poza lui FirstLine de la pagina autorilor este reala), atata timp cat s-a vrut sa cred ceva despre personajul FirstLine. Nu am ramas decat uimit de faptul ca cineva acorda atat de multa rabdare si pasiune pentru a-mi capta mie atentia sau a ma face sa ma indragostesc de un personaj despre care nici nu imi puneam problema sa nu fie real. S-a vrut asta, a reusit, da. Dar nu a rezolvat cealalta problema, si anume aceea ca eu nu am pierdut nimic (nu poti pierde ceea ce nu ai) si ca personajul FirstLine este doar o poveste de basm.

    Cu alte cuvinte poate sa vina omul FirstLine cat vrea la mine sa imi spuna ca el este un tip macho, masculin si frumos si pe deasupra si de o moralitate neindoielnica, pentru ca nu il cred. In primul rand aceasta „incarnare” demonstreaza chiar ceea ce aveam de spus, si anume ca personajul FirstLine exista pentru mine doar virtual, si ca nu cred ca este numai parerea mea. Cu atat mai mult, fapta in sine exprima o subreda constiinta de sine, ca sa fiu finut in exprimare.

    Oi fi eu copil in gandire, dar cred ca nu faci nici un bine unui copil distrugandu-i mitul despre Mos Craciun, pe care tu insuti l-ai creat in mintea copilului. In acel moment copilul nu invata nimic bun, ci doar ca oamenii mint.
    Amin.

  24. Tocmai aici este dilema pe care o am. Va admir ca va manifestati liber prin aricole, comentarii. Dar cand vine vorba sa cunosti mai bine persoana o imagine, despre familia ei un video atunci toti d-au bir cu fugitii.

    Uite,eu chiar as vrea sa va cunosc mai bine. Sa am mai multe poze cu voi. Dar asa facand pe eroii dupa care ne ascundem dupa un perete nu stiu daca este corect.

    Bine ca si mie imi vine greu sa fac acest lucru, insa considerand ca voi sunteti specialisti si va recunoasteti orientare sexuala sper sa faceti primul pas.

  25. Avocatus, aici e vorba de alegerea fiecaruia, uni vor sa ramana anonimi, alti vor sa se cumoasca, ceilalti sunt indecisi. Nimeni de aici nu se considera specialist, dar destepti, inteligenti, da, dar de aici pana la profesionist e ceva drum.
    Si apoi chiar tu zici, ca vrei sa ne cunosti dar nu doresti sa faci TU, primul pas si ne iei la vrajeala cu specialistii.
    Daca chiar vrei sa cunosti pe cineva cu adevarat din cei care scriu pe DarkQ, poti prin mesageria privata si bineinteles trebuie sa te astepti si la refuz. Dar acum depinde de tine ce si cum faci ca sa ne cunosti in carene si oase.

  26. FireMan eu acum stiu ca nu exista MOS CRACIUN, dar povestea e atat de frumoasa incat de abia astept sa vina MOSHU, cu cadourile si mai ales cu acel spirit de sarbatoare care nu ar putea exista fara povestea MOSHULUI CRRACIUN.
    Ce importanta are daca e real sau nu, MOSHU?
    Ce importanta are daca Firstline e real sau nu?
    Are mai putin farmec povestea lui daca a reusit sa-ti capteze atentia?

  27. Sunteti specialisti in sensul ca oferiti idei pentru oricine si pentru orice. Insa cand vrei sa aprofundezi ceva risti sa te trezesti cu un refuz. Personal tind spre autenticitate si pana acum nu am gasit-o nici pe acest seit.

    • Avocatus, eu tind sa cred ca se ofera opinii. Nimeni nu e specialist ca sa poata da sfaturi „acreditate”. Fiecare isi da cu parerea… cand, cum si mai ales cat poate.

      E dreptul fiecaruia de a opina liber si neingradit. Nimeni nu a zis ca e specialist in ceva… dar totusi sisptemul si politica de comentarii de pe DarkQ este cu mult peste stilul banal de opinii „Aweseme, keep up the good work”.

      Nu cred ca e nevoie ca fiecare sa spunem „asta e parerea mea” ca doar se subintelege acest lucru.

  28. Opinia personala aluneca de cele mai multe ori intr-un soi de convincere.

    Ma bucur ca avem libertatea sa spunem ce vrem sau nu vrem. Eu sunt o fire mai rebela si nu pot inghiti orice. Asa ca trebuie sa suport si consecintele.

    Multumesc ca ma acceptati asa cum sunt!!!

  29. Eu cred ca acest site are suficienta autenticitate si profunzime. Cei care cred altfel, in locul unor observatii negative ar putea sa contribuie ei insisi aici cu propria profunzime si autenticitate, daca o au. Iar daca nu, exista si alte bloguri, nu vad de ce si-ar irosi timpul citind superficialitatile de aici..

  30. ti-a ziso avocatus,Corneliu, nu mai ai replica? Fuga fuguta ca se da verdictul.

    hahahahaha pana la urma tot ajung sa organizez o bataie in ciocolata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here