Acasă Frumusete Scârț, loc lejer. Timișoara.

Scârț, loc lejer. Timișoara.

206
20

Azi am fo’ la bronzat. Apoi i-am dus pe copii în Scârț, să vază și ei. Scârț este o casă veche in inima Timișorii trasformat într-un local „lejer”.

Îmi place mult Scârț. Poate pentru că e liniște și verdeață. Poate pentru că nu contează cine ești. Poate pentru că poți citi o carte liniștit ascultând muzică clasică, fără să vină vreo petardă arsă la solar să te întrebe din cinci în cinci minute dacă mai vrei ceva. Highly recommended!

Iaca și poze.

[nggallery id=66]

Adresa este: Strada ZOE, #1, Timișoara.

Articolul precedentCuplu felin
Articolul următorCine e bolnavul aici?
Se pare ca si robotii se imbolnavesc. Nu as zice ca se scurtcircuiteaza. Dar pot aparea polipi sau tumori in circuit, de rezistenta infinita, care denatureaza auzul si vazul, de alfel divin in “multiplexitatea” sa. Asa au aparut noile masinarii. O masina bolnava (faza nasoala e ca masinile chiar daca sunt bolnave, nu mor), imperfecta, si zgomotoasa, ce emite pe frecvente periculoase si oscilante.

20 COMENTARII

  1. wow chiar ca e frumos, pare destul de rustic si e pe placul meu si casca misto apartine misteriosului cute guy? :-)) Pe poarta de la intrare scrie „Interzis Prostilor”?

  2. Robert in curand ajungi fotograf profesionist.
    Locul pare misto, dar mai misto sunt buzele tale si cine te-a fotografiat a prins exact ce trebuia.

  3. Ehhh… se pare că te-ai dedat cu totul Scârţului.
    Faine pozele.
    De nu eram prea obosit, mergeam şi eu acolo în seara asta. Mi-e dor de o limonadă la halbă.

  4. @Robert, fiecare cu gustul lui.

    Filosofand un pic, iti pot spune ca ma percep doar uitandu-ma in obiectul infidel al oglinzii (ma indoiesc ca un obiect ma poate reda 100% asa cum sunt) Ca atare oglinda nu este fratele meu geaman.

    Chiar daca m-as privii in oglinda nu cred ca depasesc mai mult de 5 minute pe zi.

    Asadar in mare parte suntem priviti (contemplati, admirati) de cei din jur.

    • De acord, dar trebuie sa fim constienti si de ceea ce suntem, cum aratam, etc. Adica, de ce sa conteze atat de mult oglinda din ochii altora? Nu e nevoie ca cineva sa imi spuna ca sunt gras, slab, urat, frumos, bun, rau… ca imi pot da seama si singur.

  5. Robert, ceea ce ai enumerat tu sunt categorii care sunt judecate in mod subiectiv (adica personal). Ceea ce este frumos pentru tine, pentru mine poate fi urat. Ceea ce tie ti se pare slab, mi poate sa mi se para Ok.

    M-am referit la aspectul exterior care si el este perceput in mod subiectiv.

    „Nur mit dem Herzen sieht man gut”. Doar cu inima se vede bine. „Antoine de Saint-Exupery.

    • Ok. Hai s-o luam altfel. 🙂

      Omul nu trebuie sa fie sclavul asteptarilor altor semeni.

      Sunt sigur ca ai vazut oameni de genu’: „vai cum arat? nu-i asa ca sunt frumos?”, „vai, am 50 de kile si tre sa mai slabesc ca asa am citit ca e bine”, „sigur arat ok?”, „tre’ sa ma duc la sala sa am muschi!”… intelegi unde bat? De ce atat de multa preocupare de imaginea pe care o percep altii despre noi?

  6. Robert, cred ca acela e un alt discurs si anume: neacceptarea de sine, sau tendinta de a ramane la un anumit standard, eventual de a nu te simti bine in corpul propriu

    Si atunci dragul meu discursul se cam complica

  7. @ Robert & Essentials:
    Cand veniti inapoi de la Sinaia astept o invitatie la Scartz.. 😀 ..asa ca de la doi gentelmen catre o errrr..sometimes lady sometimes biatch.. :))

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here