Acasă Cultura Istoria gay Despre mentorat, percepții de ieri și de azi

Despre mentorat, percepții de ieri și de azi

212
7
    „Cel ce răspundea de purtarea elevilor îmi zicea: „De ce ai ieșit fără permisiunea mea?” şi mă bătea cu bățul.
    Portarul şcolii îmi zicea: „De ce stai în picioare fără permisiunea mea?” şi mă bătea cu bățul.
    Învățătorul de sumeriană îmi spunea: „Tu vorbești greșit” şi mă bătea cu bastonul.
    Învățătorul meu spunea: „Mâna ta nu este dibace!” şi mă bătea cu bățul…”
    (Sumer, 4000 ani A.D.)

De-a lungul perioadelor istorice, s-au cunoscut doua mari categorii disciplinare private, conform relațiilor mentor-discipol: prima ni se releva în vremea Greciei Antice (model adoptat imediat de romani), iar cel de-al doilea, din Evul Mediu timpuriu (subiectul unui articol viitor). De la aceasta data apare treptat o disoluție…

In tot acest periplu (și este bine sa rețineți), vom vorbi de lucruri cât se poate de actuale!

O fi oare lipsa de respect fata de maturitate? O fi refuzul tânărului de a mai învăța de la cei cu experiență, urmând calea agogiei?

Ignoranta a fost dintotdeauna revoltătoare și, inițial, și-a găsit remediul în disciplina. Desi învățământul pentru mase a fost organizat încă din timpul sumerienilor (v. tăblița-poem de mai sus), ieri ca și astăzi s-a înțeles ca o adevărată influenta a profesorului în ochii elevului exista numai în circumstanțe intime.

O manifestare prima oara evidenta a avut loc în gymnasii
Atleții înfățișau băiatul grec mai mult din postura de eromenos (cu înclinații pasive). Aceștia nu își valorificau atât frumusețea fizica și flexibilitatea corpului, cât anduranța și controlul de sine (sophrosyne). Daca (și teoria o sugereaza), multi greci ai perioadei arhaice își iubeau băieții datorita bunului caracter format și virtuții – în sensul originar al bărbăției – nimic nu o demonstra mai bine decât succesul atletic. Disciplina și tăria care-l pregăteau pe băiat pentru jocurile atletice îl indrumau de asemenea spre arta războiului, preocupare esențială a oricărui cetățean. Se crede ca gymnasiile generau dragostea la fel de bine ca flirtatul într-un symposium. O epigrama târzie o exprima succint, chiar mai elocvent decât odele lui Pindar: „Când Menecharmus, fiul lui Anticles, a câștigat meciul de box, l-am premiat cu zece fileturi fine, și l-am sărutat asa plin de sânge cum era, dar sângele îmi părea mai dulce decât mirtul.” (Antologie greaca, Anonymous, XII, 123).

In secolul VI, în Atena deja existau trei gymnasii. Posibil șapte. O serie de alte orașe aveau mai mult de una dinaintea apariției marilor metropole elenistice. Singurele gymnasii ateniene cunoscute precis după nume dateaza (traditional) din sec. amintit anterior: Academia, Lyceion-ul și Cynosarges.

Curtarea, jocul erotic, chiar acte sexuale aveau loc înăuntrul sau în vecinătatea palaestrei sau gymnasiilor, fapte atestate clar. Inscripțiile din Thera [/Thira] au fost, probabil, mâzgălite lângă o sală de gimnastică de la periferia oraşului. Atena dezicea adulţilor sa intre în palaestra băieţilor. Antrenorii trebuiau să aibă peste patruzeci de ani. Scene din palaestra sau gimnazii, reprezentate pe vase cu fond roșu, ne arata deseori preludii sau asa-zisul horse play; altele portretizau chiar sex real.

Aristophanes menționa „frecventarea palaistrai cu intenția de a seduce băieți” (Peace, 762f) și pe un individ din cei ce-l urmau, întâlnindu-se cu un tânăr frumos care tocmai „a părăsit incinta, după o baie” (Birds, 139-142).
Comparați, de asemenea, acest incipit din Charmidele lui Platon: „M-am minunat de statura și frumusețea lui, și am simțit ca toți cei aflați în încăpere se îndrăgosteau de el; trăsniți parca de venirea lui, având o mulțime de erastai (maturi) în urma-i.” (154c).

Sursele ne asigura ca atleții și alti bărbați erau excitați sexual de goliciune. Vizitând palaestra din Taureas, Socrates i-a văzut înăuntru hainele lui Charmides. Depăşit în acel moment de către un fel de „apetit bestial”, a spus că el nu se mai poate controla (Charmides 155c-d). In Norii, Argumente Solide intra în detalii asupra tehnicilor folosite de gymnasiarchi, pentru a reduce apetitul sexual:

    Iar la profesorul de gimnastică, băieţii au trebuit să stea cu o coapsa înainte, astfel încât să nu arate nimic sinuos pentru cei din afara. Iar atunci când un băiat se ridică din nou, el trebuia să perie nisip „peste” şi să fie atenţi să nu părăsească o amprenta a tinereţii sale admiratorilor. Şi niciun băiat nu se va unge cu ulei de mai jos de buric (…; 972-978).


Fig. 1 – Gymnasiu din Delphi, sec. IV A.D., reconstruit în perioada romană.

În secolul al șaselea, gymnasiile şi palaestrele proliferează, dar surse literare devin numeroase numai în al cincilea. Acestea sunt publice sau private, asa cum pseudo-Xenophon relatează: „Unii dintre bogați [în Atena] au gimnazii private, băi, şi vestiare, dar publicul construieşte multe palaestras pentru uz propriu, cu vestiare și băi” (respectiv Ath 2. 10). În Lysis, Platon descrie clădirea unei noi palaestre. Socrate l-a intrebat pe tânărul său prieten Hippothales: „Ce este acest loc şi cum se petrece timpul aici?”, Hippothales zicând: „Este o palestră; locul unde timpul trece discutând.”. Răspunsul dezvăluie dezvoltarea palaestrei într-o şcoală şi locus de instruire în filosofie.

Cu toate acestea, prin secolul al şaselea, în unele polis-uri au apărut şcolile formale pentru băieţi. Relaţia dintre şcoli şi simpozioane şi între şcoli şi gimnazii este problematică, deşi nimeni nu susţine că şcolile au venit fie înainte de gimnazii sau simpozioane. Acestea pot, cu toate acestea, sa fi început la scurt timp după instituționalizarea pederastiei.

Cele mai vechi dovezi vizând o şcoală pentru băieţi este din 496, atunci când un corp de clădire s-a prăbuşit în Chios, zdrobind 119 elevi (Herodot, VI, 27, 492; Pausanias, VI, 9, 6). Conservatorii aristocratici, de la Theognis la Pindar (c. 518-438), care credeau în formarea naturii umane, institutori disprețuiți de crezul „formarii sângelui” – o indicaţie clară că au fost înfloritori cu mult înainte de Aristophanes, când sunt descriși școlari îmbulzindu-se pe străzi, îndreptându-se ori plecând de la scoală (Nori, 961-979).

Majoritatea elitelor culturale, care vizau formarea tinerilor, îmbinau arta cu filosofia și științele exacte. Un bun maestru grec era școlit sa recunoască materiile mediatizate și sa le ofere o noua îmbrăcăminte, ba chiar sa aducă ceva nou. Sa formeze un curent și un nou loc (fapt care a luat amploare și rigoare odată cu răspândirea coloniilor grecești).

În 478, Hiero i-a urmat la tron lui Gelon, fratele său, ca tiran de Siracuza. Întrucât Gelon şi predecesorul apropiat lui Hippocrate au fost în principal războinici, Hiero a fost interesat în atragerea de intelectuali pederaști în curtea sa de la Siracuza (Hiero însuşi a fost un înflăcărat, şi avem chiar numele unuia dintre iubiţii lui, Daelochus, înregistrat de către Xenophon [Hiero, I, 32-38].). Odată Ionia învinsă de perşi şi Sparta cedând anti-intelectualismului, polis-ul italian sudic stagnând, Syracusa a devenit al doilea centru de cultură elen. Ca şi Atena, această metropolă a atras refugiați din Ionia. Prin patronajul generos al tiranilor Syracusei, ii amintim pe intelectualii Pindar, Eschil, Platon, Simonides, şi Bacchylides.

Cel mai vechi a fost Simonides. Născut la Iulis, pe insula ionica Ceos, C. 556, Simonides aparent a învăţat muzică şi poezie de tânăr şi producea paeans pentru festivalurile locale către Apollo. Este atras prima oara, către Atena, de Hipparchus, prin excelență patron al tiranilor pisistratizi, şi din nou mai târziu, după o şedere în Tesalia, în cele din urmă, stabilindu-se cu Bacchylides, nepotul său, la curtea lui Hiero.
Simonides, un savant remarcabil, s-a spus că este primul care a distins vocalele scurte de cele lungi şi a inventat un sistem mnemonic (Quintilian, XI, 2, 11). Se reputeaza ca el ar fi negociat o ceartă între Hiero şi Theron. Intim, de asemenea, atât cu Themistocles atenianul cât şi cu rivalul său, spartanul Pausanias, Simonides a plătit cu vârf și îndesat pentru compoziţiile sale şi a fost criticat pentru lăcomia lui.

Antologia planudeană conţine acest poem unui atlet victorios, care este atribuită lui Simonides: „Învaţă privind ca acesta este Theognetus, victorul olimpic, conducător calificat al carului de wrestling, cel mai frumos privirii și de neîntrecut atlet, care a înghirlandat oraşul părinţilor săi nobili.”. Antologia palatină 7, 431 este un epitaf pentru Anacreon, „care și-a strunit toată noaptea tânărul partener, cu cântecele sale de dragoste la lira.”.

În ciuda multelor calități ale lui Simonides, poetul favorit lui Hiero a fost Bacchylides. Acest ultim dintre cei nouă, canonizați de alexandrini, a fost asemeni celorlalți homosexuali. Dorian fiind, a locuit mult timp în Pelopones, unde a făcut cele mai multe dintre cele mai bune lucrări ale sale, precum și la Atena, și a primit patronajul cel mai mare dintre tirani sicilieni, arătând cât de universala a fost pederastia în lumea elenă a arhaicului târziu, şi la începutul perioadele clasice. El, ca şi Pindar, a scris epinicians pentru învingători la cele patru mari festivaluri pan-elene, și cunoaștem, de asemenea, unul pentru un festival local.

Un lucru important este însăși revelația personală.

La viata mea am căutat mentori în toate părțile, am încercat să mi-i câștig și să mi-i fac plăcuți mie. Si sufletului. Si de cele mai multe ori am surprins și am fost surprins. Nu m-am gândit că tatăl meu a fost mereu cel mai la îndemână; sub acest aspect putem elucida nevoia (strictă a) sufletului de necunoscut, bazata pe instinct primar. Continuând ideea, am observat ca asa-zisul mentor nu (mai) este efectiv într-o selecție a învățăcelului/învățăceilor; ci este el însuși o alegere a tânărului. El decide sa-l urmeze orbește sau nu. Apar adepți de unde nu te aștepți, lăsându-i sa te uimească prin cunoștințele și deschiderea lor.


Fig. 2 – Minge din terracotta (de proveniență attică, 500 A.D.) arătând o secvență dintr-o palaestra: bărbat oferind flori unui băiat. Inscripție: „Ii aparțin lui Myrrhine, da; Acest băiat este încântător, și arata astfel întorcându-se și de la jocuri funerare.”

Astăzi exista însă o singura problema: accesul la intimitate reciproca este constrâns de tabloul eticilor de funcționalitate ale unui stat modern. Bine sau nu, multi cunosc (și simt) tacit, dar asta reprezinta în esență iubirea mistica

Este poate apogeul spiritualității acestui tip special de relație: respectul neîngrădirii celuilalt!

Al vostru,
C.

*

Note bibliografice

1. William A. Percy, Pederasty and Pedagogy in Archaic Greece, University of Illinois Press, 1996;
2. Manualul de istorie pentru ciclul liceal inferior!

7 COMENTARII

  1. Ar trebui sa cunoasca, citeasca, informeze de ceea ce este scris in acest articol toti homofobii, indiferent de cat de mult sau putin sunt scoliti. 
    Aceea perioada, este leaganul civilizatiilor actuale. Multi cred ca daca ne despart sute de ani de atunci, omenirea a progresat, considerand acel timp depasit inferior tehnologiei care ne conduce viata acum si de care multi sunt mandrii, comvinsi de gradul de superoritate al tehnologiei asupra artei, in particular si asupra modului de viata, in general.
    NIMIC MAI GRESIT dupa parerea mea  nu mai am timp acum s-a dezvolt subiectul dar v-a pun o singura intrebare:

    Ati vazut in perioada moderna creeata o singura statuie de frumusetea si finetea celor facute de greci atunci?

    • Ignoranți sunt multi și printre „noi”, oameni care cred ca experiența de viata se oprește „undeva”, fără sa continue pana îți dai duhul…

      http://www.sabinhoward.com/ este unul dintre putinii sculptori contemporani pe care ii apreciez din perspectiva remarcata de tine.

      Nu este vina nimănui de fapt; încă din scoală am învățat sa ne perpetuam insolenta.

  2. Multumesc pentru aceasta incursiune in timp. imi amintesc cu placere ca am avut cativa profesori care pentru mine erau mentori, fara sa existe vre-o legatura sexuala, dar legatura spirituala era una puternica. Si de la acestia am si invatat cel mai mult. Restul de profesori ii consideram mediocrii, dezinteresati, prost informati, erau profesorii rebut, moderni, impersonali. Am acceptat vreme de 1 semestru o catedra la un liceu. E interesant si de cealalta parte a baricadei. Elevii: multi veniti, putini alesi. Cu unii inca mai pastrez legatura. Diferenta majora e importanta pe care o da astazi majoritatea tinerilor, educatiei, formarii spirituale. Imi imaginez ca in acele vremuri indepartate era o onoare, o sansa nesperata sa ai parte de educatie. Azi, cand educatia se face la gramada, scoala devine o corvoada. Astazi, daca te uiti la un elev in ochi in timp ce ii explici iubirea mistica in viziunea lui Eliade, te acuza ca „te dai la el”. nu shtiu sa imi explic paranoia educatiei actuale, cum de s-a putut ajunge ca sa se considere educatie simplul fapt ca shtii sa citesti (dar sa nu intelegi ce  ai citit), sa stii sa scrii (dar sa nu ai nimic valoros de transmis), sa stii sa calculezi dar sa nu stii sa proiectezi o piramida). Am involuat teribil. Daca modelul omului grec l-am inteles si il respect, ei bine, modelul omului contemporan imi displace profund. Evident ca am demisionat. Sunt tanar, am 25 de ani si vreau sa ma recalific: muncitor. Altfel spus, pasez responsabilitatea intr-un mod iresponsabil.

    • Învățământul de masă este imposibil să atragă orice copil. Elevul/ elevii în parte trebuie câștigați, împăcând și capra și varza. Întotdeauna am considerat că este o necesitate pedagogică pentru un profesor să știe cum să pară apropiat sufletului lor („aliat” este un termen cu două tăișuri și deseori l-am auzit), fără să devină nici prea plictisitor în detalii. Este o adevărată artă felul de a te prezenta, în general, ca om – puțini îi excelează.
      Atâta vreme cât te simți bine reprofilându-te, cât simți satisfacție mai lesne decât durere, mult succes!!!

  3. Bion, Anacreon, Simonides, Pindar, Sofocle, Eschil,Xenofon si multi alti au fost iubitori[erastes] de tineri pana-n 18, aceasta varsta n-a fost trecuta, de fapt tineri care se maturizau mai repede erau scosi din randul iubitilor, eromenes si obligati sa devina eraste, daca nu erau batjocura cetatii, singurul care a avut o relatie durabila a fost Agaton, poet si tragician, mi se pare cu Pausanias, din pacate relatia intima s-a intrerupt la 24 de ani, aici Agaton era eromenes si nu dorea asa cum era obiceiul sa devina erastes-iubitor, preferand pana la batranete sa poarte tunici femeiesti, sa-si vopseasca parul, sa se aranjeze ca o femeie.

    Toti poeti de mai sus au avut sotii si copiii pe care i-au iubit mult. Anacreon mare iubitor de tineri, a ajuns la batranete sa tanjeasca dupa o frumoasa hetaira care din nefericire pt el, nu-l placea pt ca avea parul alb, la fel Sofocle care inebunise dupa hetaira Teoris, caruia ii facuse un fiu pe Ariston, febletea sa, dorind ca pt nepotul obtinut de la acesta sa-l dezmosteneasca pe fiul sau legitim, Eschil care a scris MIRMIDONS-o tragedie ce preamarea pederastia-dragostea trupeasca dintre Achile si Patrokle[ aici se face referire la celebrul sex intracrural, care n-are aface cu cel anal-specific homosexualitatii] la randul lui a cazut prada iubiri pt femei, a avut doi fii dintre care unul deosebit de frumos, copie fidela a sotiei sale mult mai tinere, mi se pare se chema Eunios, dar nu sunt sigura, toti mari poeti, filozofi au cazut prada femeii, dintre care cel mai crunt Archiloh, presupund c-ati citit poeziile inchinate Nebuolei, etc.

    Va rog luati cu precautie homosexualitatea greaca, se preamarea barbatul pt ca numai el obtinea gloria-n lupta, dar femeile, mai ales hetairele gen Aspasia lui Pericle au fost iubite si-au avut puteri imense asupra barbatilor, Alcibiade a murit in bratele hetairei sale favorite, etc. Sigur Pindar a fost un foarte mare iubitor de tineri, ptTheoxenos s-a topit ca ceara de albine lasata la soare, ca sa fiu in ton cu el, dar multor tineri pe care i-a iubit le-a cerut bani pt odele compuse si nu putini. Cum v-am spus este greu de definit iubirea greaca, pt ca sexul nu era la fel cu cel care are loc intre homosexualii de astazi, era pt ei dezgustator sa penetrezi un cur, acest lucru era demn doar de sclavi, tarziu mai prin epoca romana s-a trecut la sexul acesta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here