O întrebare care s-a pus de milioane de ori și a primit tot atâtea variante de răspuns. De-a lungul timpului, știința a încercat să explice homosexualitatea, fără să ajungă la o concluzie pertinentă.
Eu încerc o abordare a homosexualității native. Reversul acesteia, homosexualitatea dobândită (pe diferite căi), își găsește explicații ceva mai ușor decât cea înnăscută.
Ultimele studii în domeniu au avut însă niște rezultate spectaculoase. Am putea spune, că, acum, știința chiar se apropie de un rezultat concret.
Studiul în cauză (National Geographic) are ca subiecți, doi frați gemeni monozigoți, unul homosexual, celălalt heterosexual. Din moment ce structura lor genetică este identică, cum este posibilă diferența de orientare sexuală? Trebuie ținut cont de faptul că ei au crescut împeună, în același mediu social-afectiv.
În documentar se ajunge la concluzia, că homosexualitatea nu este rezultatul brut a materialului genetic, pentru că dacă ar fi așa, ambii frați ar trebui să fie, ori gay, ori hetero. Se presupune, că în săptămâna a 8-a de dezvoltare fetală începe secreția de testosteron la viitorii băieței. Studiul arată, că hipotalamusul, parțial responsabil cu atracția sexuală, absoarbe mai mult sau mai puțin testosteron. Geamănul gay este acela, al cărui hipotalamus nu a absorbit o cantitate mai mică de testosteron.
Pe lângă acest fapt intervine și o altă teorie (posibilitate?) a geneticii. Codul genetic al gemenilor monzigoți, deși identic, poate fi influențat de diverși factori, iar astfel, diferite gene pot fi activate/dezactivate de genoame, în acest mod explicându-se cum unul poate dezvolta o afecțiune, iar celălalt să fie ferit de ea.
Conform studiului National Geographic așa se întâmplă și cu homosexualitatea nativă, deși totul rămâne în continuare sub semnul întrebării. Dacă se dovedește că homosexualitatea nu este înnăscută, asta înseamnă că ne alegem orientarea sexuală?
Mda, frumos materialul, dar nu cred ca vreodată cineva va reuși să dovedească ceva concret în acest sens.
Genetica a fost mereu așa… un fel de cortina frumoasă din catifea de un roșu închis superb, care reușea să acopere cauza homosexualității. Cauza? Care cauza? Oare s-o fi gandit o genă să sară peste gard și hop țop suntem noi pe invers? Se moștenește? E mutație? Să fie ca la ăia cu malformații genetice? Că dacă e așa… atunci când vorbesc ei de genetical disorder… tot acolo suntem și noi. Suntem așadar rezultatul unei malformații genetice?
Apoi partea cu proteinele activatoare și cu absobția de testosteron… nu se știe cu exactitate. Tot materialul e plin de:
“Some scientist believe…”
“If this theory is correct…”
“Many mysteries remain…”
“If..”
“It may be..”
“maybe the answer…”
Deci, nu e sigur că așa ar fi și totul e simplă speculație. O teorie e ceva ce un cercetător crede că este așa pe baza anumitor probe (asta in cazul fericit) mai mult sau mai putin valide.
Psihologii vor veni să ne spună de traume, lipsa tatălui, etc.
Heterosexualii sunt prea ipocriți și îndoctrinați cu conceptele de pizdă, familie, biserică, societate ca să își accepte bisexualitatea. Așa măcar un pic. Oare de ce atâția și atâția heterosexuali sub influența alcoolului sunt mai open din pdv al sexualității? Sexualitatea e programată genetic să fie folosită pentru reproducere dar apoi putem vorbi de placerea sexului. De ce s-au inventat prezervativele și de ce avem anticoncepționale? Pentru că ne place să ne futem. That’s it. Ne place să exploatăm sexualitatea sub toate formele ei. De aici și fetișurile.
Poate că homosexualitatea și heterosexualitatea nu sunt decât ceva care se încadrează la cum ne este mai comod având în vedere și rezultatul pe care experiențele trecutului și l-au lăsat asupra nostră.
Robert, din partenerii de sex pe care i-am avut, 75% erau căsătoriţi.
Da, aşa cum a spus şi Robert, totul este foarte ambiguu, înceţoşat. Singura chestie care s-a dovedit este că exista o legătură între sexualitatea unui bărbat si numarul de cromozomi in cazul in care are mai mulţi cromozomi X decât ar fi normal. Asta cred că este singura chestie cerebrală dovedită de oamenii de ştiinţă, în rest, cam totul se bazează pe presupuneri şi… teorii revolutioniste!
Pe de altă parte, transsexuala Candis Cayne are un frate geamăn care este hetero. Deci e foarte probabil ca teoria celor de la National Geographic să fie verosimilă.
Dear, n-aș vrea să te contrazic dar aș face o mică precizare… fiecare celulă din corpul uman are 23 de perechi de cromozomi adică 46 de cromozomi. Dintre acești 46 de cromozomi, 44 sunt autozomi si doar 2 sunt cromozomi sexuali.
Așadar, cromozomii sexuali sunt doar doi, nu conteaza ce orietare sexuală ai, și anume: femeile au doi cromozomi X (numiţi astfel din cauza formei lor aproximative) iar bărbaţii au un cromozom X şi un cromozom Y, versiune erodată a lui X şi care nu conţine mai mult de o sută de gene (cromozomul X conţine 1.100 de gene).
În timpul reproducerii cromozomii se separă astfel conform probabilității matematice, există o sansă de 50% ca nou-născutul să fie băiat (se combina cromozomul Y de la tată cu unul din cromozomii X de la mamă) și 50% să fie de sex feminin (cromozomul X de la tată se combină cu unul din cromozomul X de la mamă).
XX + XY
/\ /\
X X X Y
acum avem gameții, spermatozoidul (care nu se înghite, aviz amatorilor) și respectiv ovulul, care fiecare poartă o jumătate de copie a materialului genetic. Apoi în urma recombinării genetice avem așa:
X+X=XX (
pizdă proastăfetiță)sau
X+Y=XY (băiețel)
Deci, homosexualii nu exact același număr de cromozomi ca și heterosexualii.
Când se schimbă numărul de cromozomi, apar aberații cromozomiale numite și aneuploidii. Incidența este destul de mare: între 1 la 500 și 1 la 1.000 de nașteri. Cele mai comune aberatii la nou-născuți sunt: 47 (46 normal + 1 care nu are ce căuta), XXY (Sindromul Klinefelter) 47, XXX – (așa-zisele superfemele), 47, XYY si 45, X (Sindromul Turner). Există din câte știu și sindrom 48 XXXY… extrem de rar. Majoritatea sindroamelor prezintă anomalii fizice izbitoare, grotești. Defectele sunt adesea letale în decursul primilor ani de viață asta în cazul în care cineva nu e suficient de deștept încăt să facă avort imediat ce descoperă ca are un embrion cu anomalie genetică. Da, geneticienii recomandă testul cromozomial pentru a preîntâmpina astfel de erori. Există și anomalii ale autozomilor… (cromozomii care nu sunt sexuali), de exemplu… sindromul lui Down.
În concluzie, homosexualii au EXACT același număr de cromozomi ca și heterosexualii. Nu avem noi mai mulți cromozomi feminini… după cum sugerează comentariul tău.
Apropo’s de pizda proasta:sunt de acord cu tine, in principiu, dar nu imi place sa o spun ca tine pentru ca toti baieteii au iesit dintr-o “pizda proasta”,:razz: altfel navigam si acum printr-un anus sau prin conducte si nu ajungeam sa postam pe bloguri…
Adevarat, acu’ mai glumesc din cand in cand. Nu ca nu as fi misogin dar simtul realitatii nu mi l-am pierdut. 🙂
e adevarat simtul realitatii nu si la peirdut dar tocmai de aceea o s-ai placa acest banc
Trei spermatozoizi stau de vorbă. Primul zice entuziasmat:
– Dacă ajung să fecundez ovulul, scot o blondă superbă, ochi albaştri, ţaţe mari, picioare pînă-n gît.
Vine al doilea şi zice:
– Dacă ajung eu să fecundez ovulul, scot un tip superb, toate femeile vor fi în limbă după el.
La care al treilea zice:
– Nu va mailaudati degeaba, că suntem pe esofag!
Bună
interesant articol,şi din punctul meu de vedere este unul foarte plauzibil,pt că şi eu sunt gay şi ştiu despre orientarea mea de la o vârstă destul de fragedă…..aşa că sunt cu totul de acord că ceea ce se întâmplă nouă (gay-ilor adevăraţi,pt că mai sunt o grămadă de curioşi care se pretind a fi gay sau bisexuali)este o probleemă genetică,adică suntem un soi de mutanţi şi noi
ciao 🙂
se pare ca nu ai inteles mare lucru din articol. Articolul de mai sus spune tocmai ca homosexualitatea nu e o chestie genetica. Daca hipotalamusul unui fat absoarbe mai putin testosteron decat cel al geamanului sau monozigot, asta nu poate fi determinat genetic. Exista, probabil o cauza, dar care tine de circumstantele externe, si nu de inzestrarea genetica.
🙂 nu stiu cat ii genetica si cat nu… dar din cate stiu eu… nu prea am avut de ales cand a venit vorba de a fi gay sau straight. Deci daca nu ii genetica atunci probabil ii hormonala(in timpul sarcinii). Oricum ar fi, explicatia ca lipsa tatalui m-ar face homosexual, mi se pare ca ii vrajeala… Iarasi daca vine vorba despre faptul ca as avea mai multi cromozomi X… nu pot sa zic decat ca oricine a facut genetica in clasa a IX-a stie ca daca as avea mai multi cromozomi X, ar trebui sa am ochii migdalati si sa nu pot sa imi numar degetele de la picioare 😛
Cazul gemenilor monozigoti este interesant pentru aceasta dezbatere, intrucat acesti gemeni sunt identici genetici, deci orice diferenta dintre ei se poate pune pe seama circumstantelor externe.
Daca ma gandesc bine, dezbaterea nature/ nurture in legatura cu homosexualitatea are nu doar o valoare teoretica, de cunoastere, ci si una sociala. Se spune ca daca homosexulitatea e innascuta, atunci e mai usor de acceptat social – ar fi ca un handicap cu care te-ai nascut, pe care nu-l poti modifica nicicum.
Eu cred ca presupunerea ca exista homosexualitate este vaga. Si, de aici, ca nu e clar ce inseamna sa cautam cauza a ceva ce nu stim ce este. Ideea e ca acest termen este folosit cu foarte multe semnificatii. E ca si cum cineva ar inventa un termen astazi, sa zicem, pentru toti oamenii care fac dus si unul pentru toti oamenii care fac baie – intelegandu-se uneori ca primii fac doar dus, iar ceilalti, doar baie, iar alteori ca primii nu pot face decat dus, iar ceilalti – decat baie. Si peste un secol ne intrebam “este aceasta trasatura innascuta sau dobandita?”. Intrebarea pur si simplu nu are sens, intrucat cauzele pentru care unii fac mai mult dus, iar altii – mai mult baie – sunt foarte variate. Unii nu au decat dus in casa (precum detinutii care nu au decat barbati la dispozitie), etc…
Eu cred ca trebuie sa definim termenii inainte sa punem asemenea intrebari. Cand vorbim despre homosexuali vorbim despre oameni care:
a. fac sex preponderent cu persoane de acelasi sex? Preponderent = peste 51% dintre relatiile sexuale pe care le intretin.
b. sunt atrasi prepondenrent de persoane de acelasi sex?
c. nu au putut face sex cu o o persoana de sex opus.
d. nu s-au simtit nicioada atrasi persoanele de sex opus.
e. au facut sex cu persoane de sex opus, dar le place mai mult cu cei de acelasi sex. (“mai mult” = ? si daca s-au culcat doar cu persoane de sex opus foarte neatragatoare?!)
f. nu “pot” face sex decat cu persoane de acealasi sex> dar ce inseamna aici “nu pot”?!
etc.
Trebuie sa stim clar despre ce vorbim. Este clar ca nimeni nu se gandeste la homosexualitate ca fiind determinata genetic in oricare dintre aceste semnificatii.
Dar, anyway, imi pare bine ca a deschis cineva discutia despre asta. Si pe mine ma intereseaza subiectul.
Total de acord, însă totuși niciodată nu a reușit nimeni să explice de ce o majoritate covârșitoare a gay-ilor au urmat în copilaria fragedă un patern: identificarea cu fetițele… jucării de fetițe (păpuși, coardă, etc) și respingerea fară vreun motiv anume a mingii de fotbal, a obrăznicăturilor specifice băieților. Apoi mai toți gay-ii au fost silitori la scoală, cam mereu primele locuri, olimpiade, rezultate foarte bune… io nu cred că totul e o simplă coincidență.
Când un copil de 5-10 ani se joacă cu păpușile…. ce concluzie logică am putea trage? Mi-aduc aminte că și eu aveam o păpușă neagră si goală, din cauciuc, cu părul lung. Toată ziua o pieptănam, ba chiar îi coseam rochițe. Că ceva, ceva… tot este acolo. Că nu e neapărat genetic, da… dar poate că totuși există ceva ce declanșează acel click… și după toate aparențele aceasta se întâmplă extrem de devreme… pe undeva pe la 4-5 ani.
Raspund pe rand la ce ai spus:
“o majoritate covârșitoare a gay-ilor au urmat în copilaria fragedă un patern: identificarea cu fetițele… jucării de fetițe (păpuși, coardă, etc) și respingerea fară vreun motiv anume a mingii de fotbal, a obrăznicăturilor specifice băieților.”
Nu neg ca e adevarat ce spui. Dar poate ca astea nu sunt decat simptome. Poate cauza tuturor acestor comportamente timpurii este o lipsa de incredere in ei insisi in relatiile cu baietii, datorata fie unei educatii exagerat de pudice si pasnice (non-agresive), fie lipsei unui baiat sau barbat apropiat (tata, frate mai mare, prieteni apropiati mai mari sau de aceeasi varsta) care sa le arate “cum se face” in relatiile cu baietii, cum sa raspunda grosolaniilor lor, cum sa te bati etc. Eu ma gandesc asa: daca un copil de acest fel este luat sub ocrotirea unui barbat care ii explica cu bunavointa de ce nu e bine sa joace coarda sau sa imbrace papusi si il ajuta sa se imprieteneasca cu alti baieti – scapa de acest obicei. De asemenea, e posibil sa existe o alta cauza.
In al doilea rand, tu vorbesti de o identificare, dar la varsta aia e impropriu sa spui ca acesti copii se “identifica” cu fetele. Ei de fapt imita comportamentele la care au fost expusi. Pentru ca stau mai mult printre fetite, iar fetitele nu joaca football, nu joaca nici ei etc. La varsta aia nu cred ca se pune problema identitatii.
Copiii care ajung in situatia pe care o descrii tu cred ca sunt nesupravegheati de parinti. In mod normal, parintii cand observa asemenea comportamente la copiii lor ar trebui sa se alarmeze – nu pentru ca ar avea in casa un viitor homosexual, desi nici asta nu e ceva atat de comod, ci sa se intrebe de ce se comporta asa: de ce se joaca mai mult cu fetele, daca nu ar trebui sa-i gaseasca ei prieteni – baieti, de pilda – in randul verilor etc., eventual sa se mute din acel cartier – daca baietii de acolo sunt foarte agresivi, daca nu cumva se simte lipsit de afectiune sau tratat cu indiferenta sau agresivitate in familie etc.
Apoi spui ca “mai toți gay-ii au fost silitori la scoală, cam mereu primele locuri, olimpiade, rezultate foarte bune… io nu cred că totul e o simplă coincidență.”
Asta e pur si simplu fals. E suficient sa te uiti putin pe gayromeo ca sa-ti dai seama. In mare mi se pare ca distributia inteligentei si a preocuparii pentru scoala este relativ aceeasi in randul tuturor oamenilor, indiferent de preferinta sexuala.
Si dacă (de exemplu eu) copilul respectiv se juca și cu păpuși și cu mașini și avea și veri și frate și prieteni cu care se bătea, juca fotbal dar se juca și coarda și cu fetițele? Mmmmm? În cazul ăsta părinții trebuie să se alarmeze? Ai mei s-au alarmat cam târziu… mă știau curvar. Dar eu am presupus că s-au alarmat pentru că ei simt ce se petrece, dincolo de aparențe și vorbe…
Sunt total de acord cu tot ce ai spus. Nu găsesc nici eu o justificare în nevoia de a pune etichete. Nici mie nu îmi place împărțeala între gay și hetero. Dar eu gândesc că ne naștem toți bisexuali… sau cu deschiderea spre a fi bisexuali. Pentru că termenii ăștia îi învățăm mai târziu. Din împrejurări. Din tipologii, din manuale de societate, din legi nescrise, dar impuse. Și mai găsesc de cuviință că această deschidere cu care ne naștem, nu trebuie nicidecum îngrădită, ci încurajată. Pentru că suntem oameni, nu animale de companie cu care să se delecteze părinții.
Eu vorbeam de povestile pe care le auzisem, diverse descrieri etc. Niciodata nu am incercat sa caut raspunsul… chiar nu e atat de important penrtu mine, dar de dragul subiectului acestui topic cred ca sunt importante povestile fiecaruia… pentru ca indiferent cine ce ar spune, I do know… ca exista niste chestii comune pe care le au toti homosexualii.
Ca toate ideile, teoriile, concluziile sunt pure speculatii, DA. 😉
Exact Robert, eu de când mă ştiu mi-a plăcut relaţia cu băieţii.
Înainte de a ne grăbi să aflăm răspunsul la o întrebare, trebuie să cercetăm natura întrebării.
Orice întrebare e, în felul ei, prezumțioasă. Întrebări perfect inocente nu există. Atâta timp cât natura întrebării este ignorată, fiecare întrebare va admite ca răspuns corect numai acel răspuns care este neadevărat, adică răspunsul care ne face să ne îndepărtăm cât mai mult posibil de la natura întrebării în sine.
Întrebarea din titlu (Ne naștem sau devenim gay?) se învârte în jurul unei realități de necontestat : a fi gay e (încă) o problemă. Sau, dacă nu e chiar o problemă, e cel puțin o ciudățenie. Dacă homosexualitatea n-ar fi deloc o problemă, am înceta să ne întrebăm ce anume o provoacă, tot așa cum nu ne întrebăm de ce legătura copilului cu mama sa e mai importantă decât legătura cu propriul tată.
Curiozitatea omului față de felul în care funcționează natura nu e o curiozitate dezinteresată. Omul vrea să înțeleagă tainele naturii pentru a o stăpâni în folosul său. Apelul la genetică (și în general la lumea microscopică, atomică sau chiar subatomică) s-a născut din dorința de a cunoaște alcătuirea mașinăriei numite om, în ideea că pe urma subansamblurilor am putea ajunge să stăpânim secretul întregului.
Însă, deși de fiecare dată întregul s-a dovedit a fi ceva mai mult decât suma părților, “restul” acela inexplicabil și inexpugnabil nu a fost de natură să potolească beția cunoașterii, omul încercând atunci să sondeze din ce în ce mai adânc lumea ce nu se lăsa cunoscută pe de-a-ntregul. După genetică, vedem, a venit vremea epigeneticii. După ce ne-am dat seama că secretul unei case nu stă în cărămizile ce o compun, ne-am gândit că poate mortarul dintre ele deține răspunsul. Într-un final, o să ne dăm seama că nici dacă o să ajungem la master-plan-ul creației, tot n-o să fie îndeajuns. Până la urmă, puterea vieții nu se trage din arhitectura ei, chiar dacă asta e ceea ce impresionează la o primă vedere.
N-o să se întrebe nimeni dacă a fi stângaci are o cauză genetică, fiindcă nu are nici o importanță. Dexteritatea “de stânga” nu e chiar atât de senzațională, spre deosebire de orientarea sexuală, care interesează pe toată lumea, nu se știe de ce…
Sunt de acord cu ideea ca intrebarea asta e mai importanta decat altele, si asta pentru ca oamenii cred ca doar ceea ce este innascut este ireversibil, deci nevinovat. Dupa mine, asta este o greseala. Capacitatea de a vorbi o limba este probabil ceva innascut la om, dar daca un copil nu apuca sa invete sa vorbeasca o limba pana pe la 6-7 ani, pentru ca nu e ingrijit bine, sa zicem (cum se intampla cu unii copii din orfelinate, pe vremuri), acest handicap devine ireversibil si el nu mai poate invata sa vorbeasca.
N-ar putea fi si cu orientarea sexuala la fel? Poate exista si in aceasta chestiune experiente fundamentale in lipsa carora copilul ajunge “dezorientat”, iar daca aceste experiente nu sunt traite la timp, orientarea sexuala devine ireversibila…
Daca nu ai invatat in copilarie sa injuri, sa te scarpini intre picioare, sa fluieri dupa o fata… toate comportamentele astea pot fi imitate mai tarziu, dar ele nu mai au substanta pe care o au la altii.
In orice caz, exista lucruri care sunt ireversibile si care nu sunt innascute, iar asta ridica problema daca intrebarea cu privire la caracterul innascut sau dobandit al orientarii sexuale mai are vreun rost, in modul in care e pusa.
Buna….
Scz ca tot incerc sa ma infiltrez aici…dar ma framanta ideea asta….Ne nastem gay sau Devenim Gay??….By the way…..Cica unu’ se duce la doctor si-i spune:
-Dom’ doctor,am sa va spun ceva, da’ sa nu ziceti la nimeni!
-Da, dom’ne.. etica profesionala, nu?
-Dom’ doctor, eu sint poponar.
-Cum, dom’ne? D-ta care esti barbat bine, trapez, muschi, cum poti fi tu poponar?
-Pai sa vedeti: la noi e o chestie de traditie…Strabunicu’ a fost poponar,bunicu, tata, eu, fiu-miu, pana si mos Ion Roata care era ruda indepartata a fost..
-Da’ bine dom’ne! In familia d-tale nu-i plac nimanui fetele?
-Ba da, lu’ bunica.
FirstLine, gaz până în vârful unghiilor şi cu sânge în pulă, eu cred că ne naştem gay dar unii se manifestă ca atare mai devreme sau mai târziu. Dintre partenerii de sex pe care i-am cunocut sau îi cunosc trei sferturi sunt căsătoriţi. Ne înţelegem super.
Personal, consider acest articol ca fiind o teorie. Daca ne gandim la urmatorul lucru: unii gemeni, identici vorbind se nasc oglinditi: unul e dreptaci, altul e stangaci, unul are inima pe partea dreapta, celalalt pe partea stanga, atunci de ce nu se poate ca unul sa fie heterosexual si altul homosexual?! Am citit destul de mult in aceasta privinta si tot ce pot sa spun e ca reprezinta o teorie destul de plauzibila.
totdeauna am vrezut ca prostia nu e ereditara dar vad ca sunt unii care sunt si eu si tatal si mama toti “PROSTI”
eu zic k e vb de alegerea sufetului uman ce vrea sa experimenteze in aceasta viata adevarul e dincolo de noi adica in launtrul noestru la inceputul omeniri orientarea sexuala a primelor fiinte umane era bisexualitatea deoarece oameni erau barbati si femei in acelas timp adk fiinte androgine undeva in viitorul omeniri se vor naste iar fiinte androgine cu ambele sexe bisexuale find k si orientare sexuala si ca aspect fizic sunt barbat si femeie intrun echilibru perfect dupa ce se vor naste aceste fiinte din ce in ce mai mult intreaga planeta fa de veni inetul cu incetul bisexuala si undeva mai departe in viitor planeta va fi populata nu mai de fiinte androgine bisexuale acum rata bisexualitati a crescut ff mult si va creste socant de mult deacord cu mine ?
NOI TOTI SUNTEM BISEXUALI DAR NU VREM SA RECUNOASTEM
faza este k fara sa vreau de mic copil eram atras de barbati fara sa vreauu…faza cu bi e relativa, esti bi doar sexual dar afectiv esti atras mai mult de o parte
sint de acord cu tot ce ati spus voi alex robert rodinel fireman si restul eu sint pusti si am intrat pentru prima data in aceasta seara aici si cred ca toti aveti dreptate dar intrebarea mea este de ce eu care am cunoscut o gramada de baietii si nu ma interesat nici unul zilele trecute am cunoscut un baiat si din clipa cind la-m vazut nu stiu cum sa zic dar cred ca imi place sentiment pe care il am numai pentru prietena mea si acest lucru ma sperie nemaisimtind pentru vreun baiat asa ceva
eu nu am urmarit nici u material si nu citesc comentarii de o pagina ca nu am rabdare pentru cei co comenturile de o pagina am un sfat: mergeti mai bine in public sau la o emisiune tv cu aceste imense comenturi sa auda si cei care nu ne inteleg…nu are rost sa postam comenturi de o pagina care nu le citeste nimeni , tot niste gay le citesc. Sau scrieti o carte si publicati-o, nu?
nu stiu daca are legatura cu articolul sau nici nu vreau sa aiba legatura cu el,am nevoie de ajutorul vostru.Sunt bi,casatorit de aproape doi ani,dar nu mai rezist vreau sa divortez dar n-am curajul sa fac pasul asta.Stau cu parintii,iar un divort al meu iar afecta foarte tare,nu stiu ce sa fac,dati-mi un sfat
nu ar trebui sa ceri sfatul nimanui in legatura cu asta . Cineva poate sa iti spuna sa divortezi si sa faci asa si asa si sa ajungi la un momentdat sa regreti …
parerea mea este sa faci cum crezi, este viata ta si decizia ta, chiar daca poate sa afecteze pe cineva asta e, pur si simplu le spui ca nu mai faci fatza sau nu iti placi sau ce vrei tu …
nu trebuie sa stai langa cineva cu fortza de dragu de a nu rani pe cei aproape, atat timp cat u nu esti fericit !
Parerea mea !!!
Daca ne alegem sexualitatea inseamna ca o alegem inca dinainte de a fi constienti de alegerea facuta.
pare un paradox dar EU acum vorbesc din experienta propie de viata. EU am stiut de mic copil si chiar am avut o prima experienta sexuala la varsta de 5 spre 6 ani, cand am manipulat un eventual viitor var la somnul de dupa amiaza sa se dezbrace de pantalonasi ca s-a pot vedea si pune mana pe jucaria lui, el fiind mai mare ca mine cu aproximativ 2 ani. a fost o experienta placuta si sunt si acum sigur c-a puteam merge mai departe, daca nu venea mama lui intrerupand joaca noastra, binenteles el primind o palmuta la poponet ca pedeapasa, chestie care iar mie mi-a placut.
Acum raspundetimi voi logic cum am ales eu atunci s-a devin gay cand inca nici macar nu puteam intelege la acea varsta ce este sexul si mai mult diferenta dintre hetero si gay.
Poate ziceti ca erea instinctul, dar atunci unde mai este alegerea?
EU stiu sigur ca nu am ales ci am fost gay de mic, chiar daca am constientizat aceasta in adolescenta. Daca sunteti corecti fata de voi, sunt sigur ca povestea mea e la fel cu a multora si spun cu tarie ca sunt multe persoane bisexuale, care doar datorita principiilor morale in care au crescut, nu doresc sa se afiseze ca avand vreo legatura cu latura gay.
Dar tot cu tarie afirm ca sunt si persoane hetero din cap pana in picioare si pe care ar fi de dorit sa le respectam asa cum si noi vrem sa fim respectati.
De fapt pana la urma suntem toti, copii aceluiasi mame, Ghea.
Yo is gay, my brother geaman este hetero. (ironic)
Si mai degraba… ne postam cine e mai destept si cine e MAI PROST?!?! nasol!
Pfhiuu, ce pierdere de timp cu atatea comm’urile! Niciodata nu am vazut articole gen: is hetero…is hetero… si oara m-am nascut asa?! Am probl. dpdv genetic? samd!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Hai sa fim seriosi, suntem egali la fel ca si ceilalti… ce tot ne ”agitam” cu articole gen ”gay” ? Daca stau si ma gandesc, articolele de genu; asta… au aparut prin SUA anii ’20 … si ne trezim si noi acuma sa postam ”povestiri adevarate”.
Hai sa ne gandim cum am face lumea mai frumoasa in Romania? Cum am castiga aprecierea hetero.fata de noi ? Cum demonstram ca suntem egali ca si ceilalti si nu suntem ”dejectii societatii” ? Cum demonstram ca suntem oameni minunati, nicidecum curvarii de pe bulevardul Bucurestiului!?!?
Pe aci’lea nu prea am gasit articole de genu’ : viata e frumoasa alaturi de minunatul meu scump … unde impreuna vom merge la munte, shopping…samd!!! Este nevoie de ideii indraznete… si care aduce schimbari in ”caracter” !
Trageti singuri concluzia!
Costin x
cum sa scrii asa? 😳
puckthe fary te-a deranjat msj? @ C x
BV Costin… Vad ca esti genul vulcanic, pragmatic, realist, lipsit de romantism, un tip caruia ii poate fi usor aplicata eticheta. Vrem fapte, nu vorbe (gen revolutionar clasic-caruia ii lipseste subtilitatea, sensibilitatea, finetea barbatului moderna (A.K.A gentleman). Oricum apreciez faptul ca ai sanctionat siropozitatea anumitor “Povestiri adevarate”, care, in majoritatea cazurilor nu este conforma cu realitatea “tuturor”. Totusi, este un blog, nu o carciuma unde sa pui lumea la cale…
Multam Ferudin, ai dreptate ” da lipseste subtilitatea, finetea, etc… ) dar gandeste ce activitati se face in Bucuresti pentru promovarea LGBT, gen: imbracati ca niste sorcove, culori tipatoare… manifestari …care incita lumea la scandal… ) . Sunt curiox ce manifestari vor fi anul acesta… pfhiu!!!!
Trageti ”cu coada ochiului” la actiunile din Australia si Danemarca… cu siguranta lesinati!!!! Eu unu’ recunosc ca am lesinat si am zis ca la noi o sa fie cred ca peste 1000 de ani!!! Macar sa ne inspiram de acolo… si sa facem si aici!!!
Huh, aici nu iti dau dreptate: sunt un tanar foarte romantic si pasional 😉 🙂 Hugh, C x
Centralhjørnet, este primul bar gay din Copenhaga dechis acum 80 de ani. Mai avem ceva pana sa ajungem la asa istorie. Intre timp mai e nevoie de o societate civilizata in Romania. Nu avem cum sa comparam Copenhaga cu Bucurestiul ca ne despart ani de lumina civilizatie. Poate peste 20-30 de ani o sa avem si noi o petrecere lgbt in piata, cand nu o sa stii cu siguranta daca cel de langa tine e gay sau straight. Dar nu poti sa ai pretentia sa sarim peste 50 de ani de activism intr-o secunda.
HMM.. “aici nu iti dau dreptate: sunt un tanar foarte romantic” .DEMONSTREAZA😛 . IN rest..ce-ar fi sa nu te mai agiti tu atat de mult pentru cum aleg altii sa se manifeste(daca vor sa fie kitchiosi,inzorzonati cu paiete si fundite treaba lor).Noi sa fim mai “naturali”.
salut, sunt si eu intr-o dilema daca pot sa-i zic asa, desi am destui ani in carca, inca nu sunt sigur de ceea ce sunt (bi sau gay). Sincer as vrea sa fiu hetero dar nu cred ca mai am vreo sansa. Am avut experiente si cu barbati si femei (am fost casatorit pana de curand, acum sunt in divort). Imi plac barbatii si parca mi-e mai usor sa ma imprietenesc cu ei decat cu femeile, nu le-am inteles niciodata destul de bine. Cu toate astea nu reusesc sa-mi gasesc pe cineva cu care sa ma inteleg si sa fim pe aceaiasi lungime de unda (gay), si inca nu sunt sigur de sentimentele mele, nu stiu daca ma puteti intelege.
gay, hetero, bi… nu tine de noi ca ca nu ne intelegm bine cu ”cel/cea” de langa noi.
Hai sa iti zic direct si la obiect: daca ti scoala **** la femei… si la brb, atunci esti BI! Daca la brb este DA si la femei BA, atunci esti gay!
Sunt pe aci’lea cativa care spun ca sunt gay … dar au experienta cu pitipoance, hohohoh… iauzi ? am facut sex cu fete dar is gay! jale 🙂
Huh, Ferudin ti-as demonstra cu mare savoare 😀 … ai vreo idee cum sa iti demonstrez? C x
@iuly_dwk
Ce te face fericit, aia esti. Automat daca gasesti comoditate in a discuta mai rapid cu un barbat e simplu.
E ca si cand ai alege o dacie 1310 (femeie) vs aston martin vantage volante (barbat).
E mai mult decat evident.
Indiferent de alegere, cel mai important e sa fi fericit.
Bafta 😀
cum poti fi fericit cand exista atatea prejudecati in tara asta? daca recunosti ca esti bi sau gay nu e bine, daca nu, nu te simti bine pt. ca vrei sa ai o relatie si nu poti din cauza prejudecatilor,cei de facut fratilor?
@yuly_dwk
Ai declarat ca “ai o carca” de ani. Am asumat ca pana acum “parerea lumii” a devenit irelevanta. Este intradevar si asta un factor, linia fina dintre nebunie sau normalitate. Insa e doar aparenta unei entitati, nu definitia.
Avand in vedere ca divortezi de acum fosta ta partenera, esti inconjurat de prejudecati. Le iei in seama? Nu, doar esti barbat! “Gura” lumii e undeva acolo departe, tu esti liber sa o iei de la capat si sa-ti ordonezi viata asa cum voiesti.
Cat despre gasirea barbatului “perfect”… este greu ca si la femei. Nu degeaba divortezi. Bine ai intrat in volatila piata economica a “dating-ului”.
Daca il “pescuiesti”, asigura-te ca-l iubesti si dovedeste-i ca merita sa isi petreaca viata cu tine. Si, sa ai dreptate in ceea ce crezi. Asta daca abordezi calea sinceritatii.
da,ai dreptate.nu stiu daca 32 de ani sunt multi sau nu,dar am trecut prin multe in viata. Imi place cum gandesti si sincer ma bucur ca mi-ai raspuns la comentariu,sincer as vrea sa vb mai multe in particular daca se poate,imi poti da un id pe adresa de email ?(iuly_dwk@yahoo.com)
Costin,poate imi “recomanzi” o poezie sau vreun chanson ca-i mai usor(eventual,melodia ta preferata).Caci, live e mai greu…😉
🙂 O Sole Mio – Pavaroti ! 😉
Aha… nu m-ai convins. Poate iti trimit nr meu de telefon sa-mi susuri la ureche (fredonand pasional bineinteles), sa fii romantic prin viu grai… .
Astept 🙂 !
@ Ferudin
Versiune biblica: “sunt fameni care s-au născut aşa din pântecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni, şi sunt fameni care s-au făcut fameni pe ei înşişi, pentru împărăţia cerurilor.” (Matei 19,12) Famen inseamna castrat, ceea ce presupune lipsa de hormoni masculini si, deci, feminizare, cu tot ceea ce implica asta – atractie homosexuala. Prin prima categorie de fameni, s-ar putea ca Hristos sa Se refere la barbatul cu inclinatie homosexuala innascuta.
Desi dezvolti unele trasaturi sa zicem feminine (par, densitate osoasa) ce tin de secretia de hormoni, sa sustii ca odata castrat devii homosexual e o mare prostie. Facand afirmatia asta, practic ai decis ca homosexualitatea e generata de secretia de hormoni. Singura influenta pe care o are castrarea asupra sexualitatii e ca devii (aproape) asexual.
Intrebarea daca ne nastem gay sau nu este una neproductiva. Chiar daca s-ar dovedi ca e responsabila o gena sau ceva fiziologic, cei care ne urasc tot nu vor avea un motiv sa-si schimbe atitudinea. Probabil vor incerca sa gaseasca un tratament, sau daca este ceva detectabil prenatal, probabil vor recomanda avortul. Intrebarea mai utila este daca homosexualitatea dauneaza cumva societatii/planetei/Universului. Daca da, atunci sa facem cercetarile necesare pentru a-i gasi cauzele si a o elimina. Daca nu, atunci de ce sa inventam probleme ce nu exista?
str8, nu stiam ca Biblia a devenit manual de biologie/psihologie/genetica.
De fapt homosexualitatea este rezultatul combinației de gene + nivelul de hormoni din corpul mamei + acțiunea factorilor psihologici din etapele incipiente ale dezvoltării copilului.
Genetic vorbind ne naștem cu o predispoziție către homosexualitate, apoi intervine dezvoltarea creierului micuțului în primele luni de sarcină. Astfel, dacă fetusul este expus la un nivel scăzut de testosteron, masculinizarea creierului se face, evident, mai puțin. Acest lucru s-a observat la gemeni: unul dintre copii a primit (de la natură, nu a injectat nimeni hormoni în pântec, să fim serioși) mai mult testosteron și este hetero, celălalt mai puțin și este homosexual.
Aceste diferențe între straight și gay sunt accentuate și de modul în care suntem crescuți în primii ani din viață: atitudinea mamei, a tatălui și stimulii la care suntem expuși. Astea fiind zise, până la vârstă de 7 ani te formezi ca heterosexual sau homosexual.
În plus, din punctul de vedere al geneticii, fiecare ale doilea băiat conceput are o șansă cu 33% mai mare să fie gay pentru că, așa cum arată studiile, de fiecare dată când o femeie rămâne însărcinată, corpul său secretă anumiți antigeni (de tip H-Y) care au rolul de a bloca procrearea pe același sex pentru că mama natură vrea să fie un echilibru între femei și bărbați. Așadar, dacă X este primul copil al unei familii și este gay, sunt șanse destul de mari ca fratele mai mic să aibă aceeași orientare sexuală. Noi suntem mecanismul prin care natura își menține echilibrul și aste se întâmplă pe mai multe paliere.
Ca să adunăm toate cele spuse într-o singură frază, singurii care sunt „de vină” pentru un copil homosexual sunt părinții, din punctul de vedere al științei.
Problema discriminării este rezultanta acțiunilor anumitor grupuri care au avut ca rol dezvoltarea societății la nivel cantitativ. S-a promovat relația de tip heterosexual pentru că era singura care avea drept rezultat final un copil. Nu putem blama masele că nu ne acceptă. În unele societăți încă este promovată poligamia de tip mff tocmai pentru a crește numărul de indivizi din acea sferă socială.
Hmmm, este un subiect foarte delicat. Eu sincer m-am nascut gay,pur si simplu imi placeau baietii de la varste fragede: 7, 8 ani.
Fata de fete neavand nici un fel de atractie- fiindu-mi cele mai bune prietene
Cred ca exista 2 categorii de gay: cei care ajung gay/by prin experiente sexuale (de aia si greutatea de a gasi o relatie intr-adevar relatie in lumea gay din cauza ca aceste persoane simt doar atractie sexuala si atat) si cei ca mine:instinctual.
Deci tu cum esti? Tu singur in sinea ta stii cu adevarat cat de gay esti:)) Eu sunt sigur ca asa m-a facut d-zeu, sunt budist si imi este mult mai bine:)
Cipy, budiștii nu cred în Dumnezeu. 😛
O intrebare;
Daca homosexuali nu fac copii, de unde naiba apar atatia?
Ca doar nu se inmultesc ca iepurii.
cristymaykei, răspunsul e prin comentarii. 🙂
Da_Vero raspunsul e sub semnul indoielii, asa ca daca facem sex pentru a perpetua specia, iar urmasii se presupune ca sunt doar ai celor tari care-si transmit genele puternice, de unde apar homosexualii?
Adica ala, singurul spermatozoid dintre milioane de spermatozoizi care strapunge ovulul e gay?
Si cum lasa ovulul sa fie strapuns de un spermatozoid gay, daca sunt si alti spermatozoizi hetero in concurs?
Sau poate ovulul e lesbi si vrea sa traga clapa heterosexualilor, transformand spermatozoidul heterosexual intr-un fat viitor gay.
Deci intrebarea ramane, daca Ana are mere, de ce la Ana da rezultat pere?
Ori sunt mere cu gust de pere?
Pentru ca noi suntem hermafroditi.. tu. O betie mare, luminite, si Madonna si bang – mai apar saptezeci de versiuni a primelor versiuni. 🙂
cristymaykei, mă refeream la comentariul meu. :)) Vezi nr. 51.
Cică homosexualii au Neptun în casa a 8-a, dacă vreți și o explicație ezoterică.
Mai Da_Vero, decat s-o acuz pe mama de ovul rebel sau pe tata de samanta gay, prefer explicatia astrologica, desi nu am pe Neptun in casa a 8-a, dar poate ma insel, oricum apare Neptun in timpul vietii si prin casa a 8_ta.
Insa acum ma seaca alta intrebare,
Cand pleaca Neptun din casa a 8_ta, pot sa devin heterosexual?
Mă refer la harta natală.
nu cred ca biologia explica homosexualitatea.
La fel cum nici biologia nu contureaza teoria evolutiei.. evolutionismului (asa se scrie?) care merge pana la un punct. ce a cauzat bang?
ce a cauzat.. curcubeul?
cui ii pasa, e minunat.
Hmmm… voi sunteți niște iezi cucuieți cărora nu le ajung cucuiele! Am dreptate?
Lăsați explicația ezoterică, chiar dacă radarul ironiei îmi spune că e o glumă! Nu interesează pe nimeni dacă ai Neptun în Casa 8 sau în altă parte. Ce vor oamenii să știe e de ce „alegi” să fii gay? :))
Serios, comentariul 51 bate de departe orice explicație pe care am citit-o vreodată în legătură cu așa-zisele cauze ale homosexualității.
Însă faza curioasă e că, dacă accepți explicația biologică, accepți faptul că în viitor medicina poate să ajungă la acele cauze care pot determina homosexualitatea cu probabilitate mare.
Și atunci putem spune că va fi o lume mai bună dacă vor încerca medicii să se joace cu genele oamenilor pentru a prestabili orientarea sexuală de la început? Eu cred că nu.
Dacă fac mai mulți homosexuali va fi mai bună. Dar să scoată gena cu drama și cea cu ifosele de domnișoară.
O lume plină de poponari de calitate… Dios mio…
Eu am Neptun in casa 7 😛
E, s-a cutremurat Universu’ când te-ai născut și d-aia.
E ciudat ca nu esti prima persoana care spune asta :))
O fi de bine, n-o fi? Aceasta este întrebarea.
Cred ca e de rau fiindca nu am nimic in casa 8 😛
Super. Eu mă chinui să-mi țin casa curată ore întregi și la tine vine curățenia așa, din cer.
Ce noroc au unii!
63, tocmai că nu va fi mai bună, fiindcă vor scoate genele gay! Asta încercam să punctez (what a fail).
Era o glumă. 🙂
Extraordinar! Mor după blogul ăsta, toată lumea are dreptate! Așa că să zic și eu ceva ca să am și eu dreptate 🙂
Contează sau nu contează dacă ne naștem sau devenim gay?
Păi pe de o parte nu contează. Văd și eu punctul de vedere al lui Grid și Smog și dacă înțeleg eu bine și pe cel al lui Costin. Dacă pornim de la premiza că homosexualitatea este benignă, o fațetă a sexualității umane echivalentă întru totul orientării heterosexuale de ce să ne mai preocupăm atâta de origini, explicații, cauze etc? Tot ce trebuie să facem este să explicăm maselor ignorante, țărănimii habotnico-bigoto-fundamentaliste că pederastia este o forma de amor validă. Să înțeleagă încuiații că negustând din delectările iubirii invertite se vor priva de o formă specială de fericire; de unde știu ei că le displace sexul cu amicii lor de șpriț dacă nu l-au încercat niciodată? 🙂
Sigur, așa visez și eu. La o lume atât de deschisă la minte încât să fie firesc să ne iubim cum vrem, cu cine vrem, fără reținere și fără ascunzișuri. O lume unde toți încearcă de toate și în care nu spunem că nu ne place vreun fel până când nu l-am gustat de câteva ori.
Însă după cîtăva vreme mă desprind din Matrix, îmi iau creierul din nacelă și mi-l pun înapoi în cap închizând un pic mintea ca să mă pot apleca și asupra lumii reale care funcționează pe bază de cauză și efect unde faptele concrete, batele-ar vina, forțează gândirea pe propriul lor făgaș în loc s-o lase să zburde liberă și neîngrădită, commando, dacă mă-nțelegeți voi pe mine.
Ce văd eu în lumea reală mi se pare fascinant, aproape miraculos. Este un puzzle multidimensional de o complexitate copleșitoare și a înțelege ceva, a pune ordine în hățișul de dependențe și interdependențe, în haosul de lanțuri de feed-back cere disciplină, muncă persistentă și da câteodată monotonă, anostă. Iar rezultatele? O serie de concluzii la prima vedere incerte, grevate de probabilități și clauze îngrăditoare care care însă se leagă încetul cu încetul unele de altele construind în timp un edificiu remarcabil.
Deci în ce mă privește originile biologice ale homosexualității contează. Ele contează pentru că ne ajută să înțelegem ceva în plus despre propria noastră biologie, pentru că ne satisfac curiozitatea și numai de departe și în ultimul rând ca sursă de argumente morale sau ideologice.
Este fascinant să aflăm, de exemplu, că este posibil să determinăm cu destul de mare acuratețe orientarea sexuală a cuiva pe baza unor teste psihometrice și antropometrice (http://www.independent.co.uk/life-style/health-and-families/features/gay-born-this-way-2297039.html). Este interesant de știut că 75% din băieții care se joacă cu păpuși devin adulți homosexuali (http://www.boston.com/news/globe/magazine/articles/2005/08/14/what_makes_people_gay/), că un tip din Wales a devenit homosexual după ce a suferit o hemoragie cerebrală, sau cel puțin așa crede el (http://www.bbc.co.uk/news/magazine-17703018). În biologie nimic nu este 100% pentru că lucrurile sunt prea complexe. Nici înălțimea unui copil nu este 100% determinată genetic ci între 65 și 80% (http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=how-much-of-human-height). Pentru un comportament atât de complex cum este orientarea sexuală o ”heritabilitate” de 40% este extraordinară. Inteligența nu este determinată genetic decât cam în aceeași proporție de 40-50%.
Deci în proporție de 60% orientarea sexuală este determinată de mediu. Dar influențele mediului se referă în mod foarte redus la creștere, educație sau psihologia familiei. Alte influențe se manifestă, cum ar fi mediul intrauterin în care se dezvoltă fătul, starea de nutriție a mamei sau pur și simplu întâmplarea care face ca anumite gene să fie activate și altele nu.
Fac parte dintr-o categorie, probabil restrânsă, care preferă să știe adevărul așa cum este imperfect, neconvenabil, și uneori deziluzionant. Și nu vreau să strivesc ”corola de minuni a lumii”, din contră.
Schwep,
exact cum zici, nu s-a reusit inca sa se dovedeasca cauza homosexualitatii. Si-mi dau seama ca din start, doar incercand sa aflam aceasta (“cauza”), ca directia e gresita. Atata timp cat un homosexual se simte impacat nu are de ce sa caute cauze. Heterosexualii nu cauta cauzele heterosexualitatii. 🙂
Insa, lasand asta la o parte, ma indoiesc ca ar exista vreo “gena” a homosexualitatii cum multi dintre homosexuali afirma din comoditate. Poate exista vreo gena raspunzatoare de flexibilitatea cu care unii oameni privesc lucrurile. Sa nu uitam totusi ca sunt o gramada de heterosexuali care au avut cel putin o experienta homosexuala si acestia de obicei sunt cat de cat deschisi la minte, am cam toti aceeasi viziune legata de biserica, lume in general etc. Cu cat ti-e mintea mai ingusta, cu atat esti mai… heterosexual sau homosexual pur sange. 🙂
Ma intreb totusi…daca exista si multe specii de animale care au indivizi homosexuali – oare in cazurile respective se poate vorbi de unele cauze care la oameni se tot vehiculeaza (absenta unui tata, o mama sufocanta, etc)? Din moment ce la unele specii nici nu poate fi vorba de familie sau grup social, influenta sociala (ma gandesc, nu cunosc problema in amanunt).
Deci, ce altceva in afara de genetica poate afecta sexualitatea in cazurile respective?
Robert,
Comentariul meu se vrea o pledoarie în favoarea curiozității științifice. Recitindu-l îmi dau seama că poate a fi interpretat drept o pledoarie în favoarea căutării unei EXPLICAȚII științifice; cred că m-am lăsat dus de un pic de graforee.
Dar chiar dacă căutăm o explicație sau, cum zici, o cauză, asta nu înseamnă că încercăm să ne găsim vreo scuză sau vreo justificare. Am fost de acord că biologia nu determină neapărat aspectele morale sau politice ale homosexualității deși e adevărat că nu poate fi complet ignorată, așa cum nici un fapt stabilit empiric nu poate fi complet ignorat în cele din urmă de filozofie, morală sau politică.
Contrastezi faptul că iată, aici pe un blog gay, discutăm cauzele homosexualității cu faptul că heterosexualii nu caută cauzele heterosexualității dar eu aș spune că trebuie să căutăm cauzele oricărei orientări sexuale. Este, cred eu, fascinant cum colegul meu de liceu F ajungea aproape peste noapte, pe la 16 ani, dintr-un băiat complet obsedat de mașini și complet neinteresat de sexul opus într-un maestru al flirtului cu fetele. În același timp eu renunțam să mă mai schimb la vestiare după sport ca să nu mă mai roșesc până în vârful urechilor când îl vedeam dezbrăcat :)(Apropo, după ani de zile îmi povestea cum s-a dus cu un alt fost coleg, D, un tip atletic, la Gellért Fürdő în Budapesta și cum cei de acolo întorceau gâtul după ei iar eu, nevinovat ”de ce?” la care el ”păi toți homalăii de acolo se holbau la D”!)
Da, întreb care sunt oare cauzele heterosexualității? Nu de alta dar poate putem găsi vreun antidot 🙂
În ceea ce privește rezultatele curente ale cercetărilor în domeniu, bănuiesc că ele sunt modeste din două motive: primul este că știința costă iar fondurile disponibile pentru orice fel de cercetări în domeniul sexualității umane sunt limitate, poate dintr-un amestec de pudibonderie și dorință de a nu supăra brigada lui Doamne-Doamne. Al doilea este complexitatea problemei.
Dacă e să-mi dau o părere personală orientarea sexuală este probabil influențată de un număr destul de mare de gene. Cei de pe blog care au pregătire medicală știu mai bine decât mine, de exemplu, cât de complicate sunt căile pe care testosteronul acționează asupra diferitelor părți ale corpului și cum un deficit de testosteron poate cauza un deficit de masculinizare dar un exces, în prezența enzimei aromatază, la rândul lui poate cauza apariția unor caracteristici secundare feminine.
Nici nu cred că există o singură combinație de gene care poate duce la schimbarea orientării. Din experiențele mele limitate 🙂 bărbații care fac sex cu alți bărbați acoperă o gamă foarte largă de tipuri de la cei cu o comportare evident efeminată și fizic destul de efeminat până la cei care sunt super-masculini, din toate… punctele de vedere.
În privința deschiderii la minte cred că ai dreptate deși asta probabil că se manifestă mai mult în condițiile în care activitățile homosexuale fie nu sunt interpretate ca atare fie sunt acceptate în general de societate. Interesant este că personal am crescut într-un mediu în care contactul fizic între băieți era acceptat ca firesc dar eu îl evitam cu grijă ca să nu cumva entuziasmul meu exagerat să mă dea de gol 🙂
Dar toate fiind așa cum sunt rămân curios, doar curios. Cred că orientarea este la fel de interesantă ca și alte aspecte al comportării umane: altruismul, iubirea, gelozia, spiritul de turmă, etc.
Non_Lose
Bună întrebare… Din câte știu eu treaba cu mama sufocantă și tatăl absent este discreditată de psihologia curentă. În ce privește animalele cu tendințe homosexuale trebuie să avem mare grijă când facem comparații. De exemplu, noi ne asemănăm cu maimuțele prin faptul că mirosul nu este principalul motor al comportamentului nostru sexual. La majoritatea mamiferelor mirosul declanșează acest comportament. Un câine mascul care preferă masculii are probabil alte combinații de gene dacât o un mascul maimuță care preferă sexul oral cu un alt mascul.
În privința mediului ceea ce transpare recent este că deși comportamentul sexual se manifestă pe plan psihologic și social poate fi influențat dramatic de factori care, la prima vedere, nu au de a face deloc cu psihologia cum ar fi mediul intrauterin în timpul sarcinii, starea de nutriție a mamei în timpul copilăriei și probabil expunerea la toxine, ordinea nașterii etc.
Toate celulele din corp conțin același material genetic care cuprinde toată informația necesară pentru a produce inimi, creier, mușchi, piele, etc. dar o celulă din ficat nu își activează genele necesare producerii pielii… Numai un grup mic de gene este activat. Există deci un set de mecanisme care activează unele gene pe când altele rămân într-o stare de inactivare în așa fel încât totul să funcționeze armonios.
Unele din aceste mecanisme, numite epigenetice, probabil că explică în mare parte contribuția mediului sau a întâmplării la definirea orientării sexuale. Anumite gene sunt activate sau inactivate și în combinație cu restul genelor duc la o orientare sau alta. De aceea la gemenii identici, care au gene identice, dacă unul este homosexual numai în 50% din cazuri este și al doilea geamăn homosexual.
Schwep chiar ai vazut tu cu ochii tai sex oral intre maimute mascul?
Ma rog la tv ect.
Cristy,
http://www.youtube.com/watch?v=DNLv4-p4Eiw
http://www.youtube.com/watch?v=EV-XCw527w8
http://www.youtube.com/watch?v=DjvChHoJYOE
Auzisem și eu undeva, nu mai știam unde dar iată că așa este 🙂