MichaelB

19 ani. Fericit, multumit, calculat, organizat si studios la suprafata. In interior, distrus. De cand ma stiu, mi-am pierdut zilele plangand in camera mea si cerand cu disperare ajutor. Am incercat sa ignor, sa neg, pana cand am realizat ca nu e cu folos. Inca de la gradinita am fost agresat („bullied”) iar cu trecerea timpului, pana in gimnaziu, am ajuns la un pas de sinucidere. M-am regasit in muzica si reusesc sa traiesc datorita acesteia. Intreaga-mi viata se invarte in jurul muzicii, singurul pilon de rezistenta care mi-a mai ramas. Simt cum ceasul ticaie, anii se scurg iar eu pierd vremea incercand sa fiu ceea ce societatea vrea, ignorand complet adevaratul ego. Povestea mea este lunga dar m-a invatat sa ma reinventez in fiecare zi pentru a reusi sa ma bucur in continuare de viata. Macar atat...