No menu items!

Viața după o relație

Acelasi autor

Iarta, uita, iubeste din nou…

“Nu stiu cand ai incetat sa-mi mai placi. Nu stiu cand totul s-a rupt. Nu ma gandesc la tine decat cu parere de rau...

Burlesc

Soarele nu învăluie pamântul în căldura lui şi nici florile nu sunt atât de colorate pe cât se doreşte, noţiunea de normal este perimată...

Ratiune si iubire

Pe zi ce trece aud din ce in ce mai des, ca noi, membrii comunitatii gay de peste tot, nu numai din Romania, nu...

Papusi stricate

Eu sunt Ken si m-am saturat de Barbie. Nu mi-a placut niciodata, am stat cu ea pentru ca nu avea nici o opinie personala,...

Încă o filă de poveste

În fiecare an, cam la aceeaşi dată, ridic o scândură din podea şi cu mişcări sigure, căpătate dealungul anilor, atent  sa nu-mi agaţ mâinile...
LeKick
LeKick
Doar ce m-a futut viaţa, însă încă mai respir. "Muzica e sfântă şi dansul e mişto!" Fii rău, a zis mama...doar ea ştie de ce.

Viaţa după o relaţie aduce cu ea sentimente noi: de ură, de regret, de bucurie, de tristeţe sau de ce nu binecunoscuta indiferenţă. Nu cred ca sunt mulţi care reuşesc să treacă prin toate cele enumerate mai sus însă cred ca fiecare dintre noi am experimentat macar două dintre ele, asta daca nu avem printre noi pe vreunul –fericit- care l-a cunoscut pe The One and Only pe la şaişpce’ ani şi cu el a rămas până la adînci bătrâneţi.

Mă dau exemplu pe mine, am dat mâna cu sentimente de regret, bucurie şi ură.

Când telefoanele au încetat, zilele erau mai lungi pentru ca le aveam numai pentru mine, simţeam un gol în suflet şi în pat, am fost îmvăluit fără doar şi poate de sentimente de regret. Viaţa de după e grea, mergi pe stradă şi cauţi ca un disperat în stânga şi în dreapta figura lui, fiecare umbră te face sa întorci capul şi să speri că este el, ca poate îi mai poţi zări pentru câteva secunde ochii, fără a apela la trucuri de prost gust cum ar fi un telefon stupid: Auzi, trec pe la tine ca mi-am uitat ceva şi il vreau înapoi căci este amintire de la bunica. Într-un final peştişorul auriu mă aude şi mi-l scoate în cale pe El. Ce fac? Mă fâstâcesc, plec capul, trec pe trotuarul celălalt, mă gândesc că are să creadă că-l urmăresc, fac cale întoarsă.

Când îi dau papucii pentru simplul fapt ca nu ne potrivim, nu suntem compatibili, constat că e dereglat într-un fel sau altul, trec cu vitejie prin perioada în care mă bombardează cu telefoane şi mă roagă să-i mai dau o şansă, se face linişte, mă cuprind sentimente de bucurie. Nu trebuie sa mai suport scene încărcate cu plânsete, adorm cu televizorul aprins ş.a.m.d. Vine ziua în care peştişorul auriu îl aude şi mă scoate pe mine în calea lui. Ce fac? Mă fâstâcesc, plec capul, trec pe trotuarul celălalt, număr pavelele şi dispar după primul colţ!

Când am constatat ca mă iubeste doar pentru ca situaţia mea materială este satisfăcătoare pentru el, sau pentru ca dau bine la public în compania lui, ma apucă –evident- sentimentele de ură. Îl dau afară, îmi râde în faţă, aud tot felul de poveşti urâte. Peştişorul auriu decide sa ne facă o glumă proastă şi ne pune întâmplător pe acelaşi trotuar. Ce fac? Mă fâstâcesc, plec capul, trec pe trotuarul celălalt, mă gândesc că ar fi trebuit sa-i aplic un uppercut pentru comportamentul lui. Mă apucă furia, merg mai departe şi mă p*ş în gând pe peştişorul auriu.

Aşadar dragii mei prieteni, ce faceti voi în viaţa de după o relaţie, atunci când vă întâlniţi cu El? Aveţi puterea să treceţi pe lângă şi să-l salutaţi politicos indiferent de sentimente? Sau preferaţi varianta dispărutului în ceaţă?

12 COMMENTS

  1. Din pacate, eu nu am avut parte de o viata dupa o relatie deoarece sunt la prima, insa cred ca e foarte simplu; in functie de personalitatea fiecaruia, se intampla altceva. Baietii mai “de viata” se saluta, nu am resentimente, cei mai timizi o iau la fuga sau pur si simplu se blocheaza si fac un puseu de tensiune. Sunt zile in care ma simt in stare sa infrunt o astfel de situatie, altele in care as vrea sa le evit.

    Important e sa te ridici deasupra relatiei care s-a sfarsit si a persoanei (persoanelor) implicate, deci sa poti spune “salut, ce mai faci?” si sa mergi mai departe, fara regrete sau sa te gandesti la chestia asta, chiar daca au trezit 3 zile de la intalnire.

    🙂

  2. „Dacă vrei să fii fericit pentru o clipă răzbună-te, dacă vrei să fii fericit pentru o veșnicie iartă”.

    Răspunsul pe care aș vrea sa ți-l dau la întrebarea ta e că ramân ACELAȘI, însă e oarecum imposibil. Doar acela care este perfect are dreptul să urască, și cum niciunul dintre nou este perfect acest drept cade.

    Ne lăsăm seduși de sentimente negative. Atât timp cât suntem iubiți e totul ok, dacă se schimbă ceva, dacă nu mai primesc ceea ce îmi doresc mă transform într-o altă persoană. Îmi pot schimba sentimentele de la o zi la alta față de o persoană? Nu cred. Orice relație, orice prietenie e un risc. Nimeni nu-mi poate garanta “fericirea până la adânci bătrâneți”. Multe lucruri vor depinde de mine, altele de celălalt.

    În lume există tot felul de oameni, întrebarea e: în cine îmi pot pune încrederea? Căci nimeni nu dorește să fie dezamăgit. Izolarea, tristetea, furia ar fi o soluție în momentul în care ne dăm seama că celălalt ne-a rănit în mod intenționat. Soluția cea mai optimă e pacea interioară, căci indiferent cum e celălalt și cum s-a comportat față de noi vom merge pe drumul vieții incompleți: mereu ne va lipsi ceva, și perfecțiunea va rămâne un ideal greu de atins.

  3. O singură dată am încercat să las loc de bună ziua dar am primit un mare NU, cu motivul: dacă dragoste nu e, nimic nu e. Mă gândesc, chiar dacă dragoste nu (mai) e tot îţi mai pasă de amărâtul cu care ai petrecut ceva timp, că doar nu scoţi un burete magic şi-ţi aplici o spălătura zdravăna, uiţi că nu are cu cine sa iasă sau pe cine să sune când este bolnav. De aici s-a născut întrebarea mea: saluţi sau dispari?

  4. In primul rand depinde cine a pus punct relatiei. Daca esti tu cel care a decis sa se termine atunci de obicei nu exista probleme in a te purta politicos cu ex-ul. In schimb daca ti s-a spus “la revedere! ” e greu o perioada sa te porti cuviincios. Nu pentru ca n-ai vrea, sau n-ai stii ce presupune asta, ci pentru ca finalul te-a luat pe nepregatite si iti trebuie timp pana sa intelegi si sa accepti situatia. Si in rastimpul asta e cel mai probabil sa “dispari in ceata” , pana cand ai reusit sa depasesti momentul. Nu cred ca e vreo reteta universala pentru cum sa te porti, fiecare o face in functie de ce simte si de cat control are asupra propriei persoane.

  5. “Mă gândesc, chiar dacă dragoste nu (mai) e tot îţi mai pasă de amărâtul cu care ai petrecut ceva timp, că doar nu scoţi un burete magic şi-ţi aplici o spălătura zdravăna, uiţi că nu are cu cine sa iasă sau pe cine să sune când este bolnav.”
    Stii care e problema, ca “amaratul” n-are nevoie de mila ta si se poate descurca si singur daca este nevoit, chiar daca la inceput ii e greu. Are nevoie doar de dragostea ta si daca asta nu i-o poti oferi atunci e mai bine sa-l lasi in pace, pentru ca oricat de mica atentie i-ai da, el (involuntar) o va interpreta ca o posibila sansa de impacare. Orice despartire trebuie urmata de o perioada in care cei doi parteneri sa uite unul de existenta celuilalt.

  6. Eu mi-s nesimțit. Așa că dau „Bună ziua” și-l țin și la taclale.

  7. La mine unul, au fost câteva relaţii trecute…

    S-a întâmplat ca lucrurile să decurgă aiurea… E greu ca, atunci când eşti invitat weekendul viitor la nunta “prietenului” după o partidă de sex, în calitate de cavaler de oroare, fără să fi aflat în anul de întâlniri de asemenea planuri (şi ştiind că e o relaţie monogamă cu un tip 100% ghei)… e greu să păstrezi o relaţie civilizată după… Deci, “thumb’s down” şi “get lost, freak!” a fost atitudinea în cazul lui.

    S-a întâmplat ca lucrurile să decurgă ok, să ne vedem din când în când (o dată pe an)… Nu mai des, că apar geloziile “actualilor” (al meu, al lui) – dar cu amintiri frumoase, conversaţii normale, telefoane de zilele importante.

    Cred că depinde… de fiecare din cei doi, de cât de mult au suferit “după”, de felul în care s-a renunţat la relaţie (adică modul de despărţire).

    Pe de altă parte, cineva zicea undeva pe blog, zilele trecute, că odată ce iubeşti pe cineva, iubeşti toată viaţa… deci cred că, dacă nu apare ceva care să convertească sentimentele intense de iubire în ură (vezi primul exemplu; ştiu, nu mă ridic la înălţimea aşteptărilor), cum a fost în primul caz, o relaţie normală ar fi de dorit… dar depinde de mult prea mulţi factori. Nu există “reţete”, există doar actori care pot juca infinit de multe roluri…

    PS: există şi situaţii în care celălalt se ascunde, pentru a evita situaţia jenantă – chestie care îţi face viaţa (alegerea) mult mai uşoară… :))

  8. conteaza atat de mult cat de relatie a fost relatia aceea

    eu, acum cativa ani mi-am pus atat de multe sperante intr-una incat mi-am stabilit unilateral ca va fi ultima

    sincer fiind undeva in sinea mea imi spuneam clar ca exagerez si ce va fi va fi ca si sigur va fi un viitor si dupa oricand si oricum va fi acel ‘dupa’

    in general atunci candd am avut o relatie .. mai mult sau mai putin de durata mai mult sau mai putin intensa.. dupa o perioada de draci mi-a trecut si ne-am vazut dupa o vreme si am devenit prieteni si glumim pe faze ce dracu am vazut la tine.. sau m-ai prostit ca abia eram picat in timisoara sau te-amprostit ca erai mic si prost sau etc..
    momente funny ; si sunt persoane care mi-au ramas dragi intr-un soi de complicitate ascunsa

    dincolo de acestea.. asta de acum vreo 5-6 ani inceputa si terminata urat de tot cu o fraza de genul : ‘maine imi vine prietenul de la bucuresti si nu stiu unde o sa dormi, ca e apartamentul meu si nici nu am sa il tin la hotel nici nu am sa il bag in pat intre noi’- am citat din memorie.. m-a ars ca un fier rosu infipt in creier.

    si prietenii comuni -si aia putini- il consolau tot pe el cat sufera el dupa mine; si din prietenii comuni cativa mai buni asa l-au consolat cu o muie de tristete…

    si desi multi si-au dat seama intre timp cum stau lucururile de fapt, eu i-am pierdut de prieteni si nici nu sunt sigur ca i-as mai vrea

    dar ideea de a fi inlocuit ‘din suferinta’ cu urmatorul pe ideea sunt prea trist ca sa stau singur e atat de dur atat de rau..

    incat si dupa ani de zile si cateva tentative de reconcciliere macar la gestul de hai sa bem o bere.. mi se strange stomacul de nervi si din umilinta; primesc mereu un pumn in plex atunci cand il vad

    si il evit pe cat posibil.

    partea proasta e ca m-a scos atat de brusc si dur de pe orbita incat mi-au trebuit vreo 3 ani ca sa incep sa ma gandesc la ideea de a fi cu altcineva

    si ma simt ciuntit emotional din multe puncte de vedere si neincrezator si mi-a sters un zambet de pe fata
    de multe ori ma uit la fotografia before-facuta in ziua in care ne-am cunoscut inainte de a-l intalni si o fotografie after.. parca sunt doua persoane diferite

    si nu… nu il mai iubesc si ura alimentata cu fiecare gest facut in perioada ‘dupa’ care a tinut mai mult decat cele 2 zile cat a durat pana a inceput noua relatie de durata…acea ura s-a estompat.. e acum indiferenta.

    doar ca ranile durererea si ciuda.. da ciuda ca m-am inselat atat de rau. asta a ramas cu repercursiunisi probabil va ramane for-ever.

    dupa cum dupa fostele relatii au ramas doar momente funny si haioase dupa asta ma straduiesc.. dar nu imi aduc aminte decat gesturi taioase, cuvinte taioase si situatii aiurea

    din pacate..
    deci.. nu cred ca o strategie standard se aplica.. de la caz la caz faci ce simti si de acolo… bafta!

  9. Relatiile … si ce este dupa … am avut de-a lungul existentei mele umile doua relatii … una de vre-o trei ani si una de un an … Ironic sau nu, in cazul meu este ca relatiile mele s-au terminat in preajma zilei mele de nastere … si e un sentiment detul de ciudat cand te trezesti singur si cand de fapt ai vrea sa ai pe cineva langa tine …
    Ceea ce ma bucura pe mine foarte mult este faptul ca am reusit sa ne putem respecta, mie personal mi s-ar parea de-a dreptul penibil si jenant sa ma intalnesc cu EL pe strada, in club, la cinema sau in orice alt loc si sa ne evitam … come on … am trait o perioada impreuna … si daca lucrurile intre noi nu au mai mers din varii motive asta nu inseamna ca nu ne putem respecta … Ca exemple ca am ramas in relatii ok pot da multe … de exemplu tipul cu care am fost trei ani de multe ori cand vrea sa ii faca ceva cadou actualului lui partener imi cere parerea … la inceput a fot putin ciudat, tinand cont ca tipul nu ma prea inghite, insa in timp am realizat ca relatia noatra e destul de importanta si nu conteaza ca nu ne vedem sau nu vorbim zilnic, insa este important ca atunci cand avem nevoie de sprijin, sfat sau orice altceva, stim ca ne putem baza unul pe altul … am dat exemplul cu hainele si cumparaturile pentru ca este un lucru simplu, dar zic eu destul de relevant pentru ce inseamna acum relatia dintre noi.
    Cu tipul cu care am fost un an … el a fost la acel moment “EL”, si acum avem o relatie destul de complicata, o relatie pe care nici macar noi nu o mai intelegem, nu nu facem sex si nu iesim impreuna … never … insa atunci cand unul dintre noi are o problema stim ca ne putem baza unul pe celalalt si cred eu ca in stilul nostru complicat amandoi tinem unul la altul …
    Pana la urma cred ca este foarte important cum sunt si ei, tipii care au trecut prin viata noastra, mai mult sau mai putin, si da eu zic, cu riscul de a ma repeta, ca poti ramane in relatii de respect cu fostul … adica ma gandec ca impreuna cvu tipul cu care ai fost nu ai impartit numai patul … ai impartit ganduri, idei, vise … si poate ca la inceput este destul de complicat si este greu sa il vezi pe fostul (stiu din experienta proprie), dar ceea ce ati avut voi este doar al vostru …
    Cu sigurnata eu sunt norocos, am mai zis-o, caci am intalnit numai oameni “cool” i am avut multe de invatat de la ei, poate ca si ei de la mine nu am de unde sa stiu asta, si pentru ca ii respect pentru ceea ce sunt ei si pentru cat au insemnat pentru mine, am ramas in relatii normale …

  10. Sunt relatii si relatii, unii atragem numai dereglati suberbi, alti numai cocosati inteligenti, cateodata se mai intampla si-un inteligent superb, dar constati ca-l imparti cu jumate din neamul pestisorului de aur si atunci inteleg de ce ai dorint expresa sa urinezi pe el. Desi saracutul, nu este el de vina pentru dorinta ta, el doar ti-a indeplinit-o.
    Scriu aceste randuri ca sa reabilitez reputatia pestisorului de aur si sa intelegem toti ca nu este el de vina pentru rezultatul a ceea ce ne-am dorit.
    El doar ni le indeplineste, restul de noi depinde.

    In ceea ce priveste viata de dupa o relatie? Plangi, suferi si trebuie sa-ti treaca, Viata merge inainte, iar daca te cramponezi in trecut, uiti sa te poti bucura de alte inceputuri.

    Tot ce este in viata noastra poarta pecetea ciclului si nu ma refer la cel menstrual. Ciclul, care are un inceput, mijloc, si neaparat un sfarsit. Obligatoriu un sfarsit, fiindca numai sfarsitul poate da posibilitatea nasterii unui alt inceput, adica un alt ciclu.

    Bucurati-va de inceputuri si traiti-le la maxim, fiindca numai ele v-a pot oferii forta necesara supravietuirii peste sfarsituri.

    LeKick te rog frumos cere scuze public, pestisorului de aur. Este un reper in cultura omenirii pe care nu e frumos sa-l iei in deradere.

  11. am avut o multime de “relatii” si viata exista dupa fiecare, munceam, invatam faceam orice ca sa nu ma gandesc la ele.

Comments are closed.

Vezi si...

Cuvinte nenăscute

Șoarecele meu drag, M-am trezit azi dimineață cu inima bătând să-mi iasă din piept. Te-am strigat cu glas chinuit chiar. Mi-a spus-o colegul de apartament, foarte îngrijorat de panica ce mă cuprinsese în somn. Nu am vrut să cred, pentru că mă știu cu conștiința împăcată. Mi-am pipăit ochii și...

Articole din aceeasi categorie