– Ce faci?

– Ma plictisesc.

– Nu vrei sa nu ne mai plictisim amandoi?

03:00, astept langa o intersectie… Timisoara e pustie de cateva ore deja, intotdeauna mai trece unu’ pe strada totusi, iar eu ma fac ca nu-l vad, fiind preocupat cu butonatul telefonului, complet aiurea, ca sa treaca timpul mai repede. Ma abtin de la a fuma.

Masina lui se apropie, parcheaza la o strada distanta de mine; ma indrept spre ea, apoi imi dau seama ca semaforul mai avea 40 de secunde pana la culoarea verde…respir adanc si astept pana la ultima dintre ele, desi nu prea era trafic deloc, si apoi, evident, merg mai departe, fara sa ma uit la parbriz, deci la el.

Deschid orbeste usa masinii; intru; imi pare OK tipul desi nu prea imi dau seama pentru ca era intuneric iar eu bausem o bere inainte, lucru care imi bulverseaza simturile dar pe care il fac foarte rar, deci nu prea am toleranta;

…Salutul si gesturile care se cuvin, intrebari scoase din manualul de conversatie, editura Romeo, la care raspund cu sinceritate, iar el la fel, dupa cum aveam sa aflu mai tarziu (nu ca ma interesa prea mult) si 2 ocazii de a ne tampona cu alte masini din cauza vitezei cu care mergea…mie mi se parea amuzant in momentul ala… ma rog.

Ajungem in fata blocului in care locuia, unde era mult mai multa lumina si apuc sa ma uit o data la el mai atent… fac economie de priviri, ca deobicei, de parca n-as sti ce urma sa se intample…penibil cand ma gandesc. Vad ca e la fel de inalt ca mine, deci putin mai scund, ceva mai bine facut si tuns scurt; dragoste la a doua vedere. Deschid usa de la intrarea blocului; incep sa urc scarile doua cate doua, ca deobicei, iar el face la fel, ceea ce mi-a placut, usor de inteles de ce.

Apartamentul lui e destul de dezordonat, dar imi place, e foarte rece, modern… ma conduce in dormitor, unde era un pat de o persoana, un birou, cateva dulapuri suspendate si o canapea, pe care ma arunc pana face el nu-stiu-ce intr-una din celelalte camere.

Cand se intoarce ma intreaba ceva… cred ca vroia sa stie la ce facultate studiez… sau ceva de genu’ asta; nu ii raspund, in schimb ma ridic de pe canapea si il sarut intr-un mod brutal; ma opresc si ma uit in ochii lui, sau cel putin asta intentionam, ma uitam mai mult in gol, cu el tot fiind in fata mea; dupa 2-3 secunde el se duce la calculator si da drumul la un post de radio iar eu incep sa-mi dau jos hainele; incepem un preludiu murdar si foarte lung, pe care insa nu are rost sa-l povestesc, din moment ce il stie toata lumea.

Dupa aproape o ora eram amandoi destul de obositi, dar vroiam sa continuam; l-am intrebat daca are prezervative, sa trecem mai departe – nu mi-a raspuns – s-a lasat tacerea intre noi, l-am luat in brate; am revenit cu intrebarea dupa un minut – mi-a zis cu jumatate de gura sa tac si sa adormim asa.

La radio incepea California King Bed, melodie cantata de Rihanna pe care o auzisem doar intr-o reclama si ma facea sa ma gandesc la lamai; ascultam totusi versurile cu atentie si realizam ca era o dedicatie pentru mine – zambeam uimit de faptul ca ceva atat de simplu poate sa trezeasca in mine impulsuri atat de puternice pentru o persoana despre care nu stiam nimic in afara de prenume.

Il sarutam pe spate in timp ce ma gandeam ca nu o sa pot sa dorm…ma cunosc bine si stiu ca nu pot decat sa ma prefac in situatii dinastea. In schimb ma bucuram de fiecare data cand dadea un semn de viata si schimbam pozitiile in patul ala de o persoana…el in bratele mele, cateodata toate 3, eu in bratele lui; cateva ore foarte lungi, dar exista si momente in care lucrul asta imi place, si imi placea cu el.

Dadusem, deci, Pause la California King Bed, iar dupa ce au inceput sa sune alarmele de pe telefoanele amandurora, cred ca vreo cinci in total, am dat Resume, si nu ma refer la melodie.

Dupa vreo doua ore am facut dus si l-am rugat sa ma conduca pana la cea ma apropiata statie de troleu, nu cunosteam zona deloc. Pe drum l-am intrebat daca vrea o tigara, imi spune ca nu fumeaza…bine ca ma abtinusem.

Ne desparteam cu o strangere de mana si un zambet fortat intre oamenii care mergeau la serviciu. Atat de rece, ca orice doi indivizi care bausera o bere la o terasa. Ma simteam scarbit ca trebuie sa fac asta si am urcat nervos in tramvai, fara abonament pentru linia respectiva…apropo de inainte si dupa…

– Ti-a placut?

– A fost cea mai tare partida.

La scurt timp am parasit Timisoara pentru ca se terminase anul universitar si nu aveam restante. Trebuia sa invat mai putin. Acum cateva saptamani m-a intrebat unde sunt. Mi-a parut bine. In toamna poate ne vom vedea iarasi. Sau poate ar trebui sa il pastrez doar ca o amintire frumoasa, si sa ma raportez la el de acum incolo? Cert e ca o sa ascult mai des Melodia, acum ca mi-am adus aminte de el.


Alte articole scrise de același autor (Lars):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

Lars

Comments

  1. Adi    

    Primul tau post, nu? Mi se pare o relatare buna, cu siguranta nu mi-am pierdut timpul citind, ca in spatele tentei homoerotice simt dorinta tipului respectiv de a primi mai mult decat sex, si anume de a se pierde in bratele celuilalt si de a adormi asa. Asta vad eu, fiecard vede ce vrea.

  2. Non_Lose    

    Da, primul post 😛 Cred ca e si primul articol pe care il scriu in romana hehe
    Si da, exact asa e, cum ai vazut tu 😛

  3. Adi    

    Imi merge bibilica sentimentala. :) imi pare bine cand aud de cate un tip care mai doreste si altceva decat simpla placerd fizica. E o dovada ca are suflet si duce lipsa de o stabilitate emotionala, de un om care sa ii ofere siguranta si protectie, care sa il faca sa uite de tot si toate si sa fie cuprins de acea stare, „ce bine e, as sta asa zile la rand”. Chit ca unii oameni nu au parte mereu de asa ceva, poate fi din dorinta lor sau nu. Ideea e ca sufletul cere, important e sa nu inceapa sa ceara prea tarziu cand se ajunge la o varsta in care apare tragica, dezolanta intrebare „ce am facut cu viata mea ?!”

  4. Avocatus    

    Preotii catolici sunt iarasi pusi la zid. Iata un articol:

    Biserica catolică este din nou în colimatorul presei mondiale după ce au fost făcute publice date despre un grup de preoţi homosexuali care s-au filmat întreţinând relaţii sexuale.

    Potrivit Libero.it, cei 100 de preoţi au ajuns în atenţia autorităţilor din Isernia după ce au fost şantajaţi de doi bărbaţi care făcuseră sex cu ei şi care îi filmaseră.

    Diego Maria Coggiano şi Giuseppe Trementino au fost reţinuţi de poliţie iar în casa lor au fost găsite imaginile compromiţătoare, înregistrate pe telefoane.

    Cei doi şantajişti se foloseau de reţele de socializare pentru a câştiga încrederea victimelor. Bărbaţii pretindeau că sunt atraşi de oamenii bisericii, cu care se întâlneau ulterior pentru partide de amor, apoi le cereau apoi preoţilor până la 10.000 de euro fiecare, în schimbul tăcerii.

    În urma unei plângeri, cei doi au fost arestaţi de autorităţile italiene pentru şantaj.

    Biserica catolică este lovită de acest scandal la nici măcar un an după ce investigatorii din Italia au scos la iveală mii de cazuri de pedofilie din cadrul preoţilor.

    Voi ce parere aveti?

  5. Floryn    

    Non_Lose da-mi voie sa te felicit pt articol, din punctul meu de vedere este excelent si spun asta pt ca si eu am trait ceva asemanator! Oricum articolul e plin de patos si asta il face special!!!!

  6. Gabriel João    

    Non_Lose, trebuie sa recunosc ca pret de 10 min, cat am citit postul, am avut impresia ca sunt intr-un roman cu elemente bine definite. Interesanta poveste!

  7. Mary    

    Dragoste la a doua vedere, asta datorita luminii si nu in zile diferite ci in aceas zi la diferenta mica de timp … frumos.

    Ofofof faceti ce faceti si mereu spuneti de romeo 😀 , va mai trebuie o Julieta si deveniti scenariu scris de Shakespear ( sau cum imi placea mie sa spun … „Scutura lance” haha glumesc ) .

    @Adi nu mai sunt multi oameni in ziua de azi care sa isi doreasca stabilitate emotionala si sufletul cere atunci cand este prea tarziu un om care sa ii ofere siguranta si protectie. Desi niciodata sa nu zici niciodata, mereu gasesti acel om atunci cand te astepti mai putin.

    Acum nu stiu daca ei vor pastra legatura sau nu, cert este ca au avut o seara de neuitat. Ar fi bine sa il pastrezi asa cum se poate, prieten, amintire, poate suflet pereche 😉

  8. Non_Lose    

    Multumesc pentru vorbele frumoase, ma incurajeaza sa scriu mai mult 😉
    @Avocatus: Pentru mine preotii sunt printe cele mai josnice persoane, mai mult de atat nu am ce sa comentez.
    @Mary: Crezi ca „inainte” erau mai multi oameni care sa isi doreasca stabilitate emotionala? Eu nu, sunt de parere ca suntem exact ca parintii si bunicii nostrii din acest punct de vedere. Eu intr-un fel chiar am stabilitate emotionala, daca tin emotiile aproape de 0 constant, se pune tot ca e stabilitate, hehe
    Sunt multumit cu stilul meu de viata, dar mai mult ca sigur gusturile mele se vor schimba cu timpul, cand nu voi mai avea decat 20 de ani 😛

  9. Mary    

    @Non_Lose, eu sincer cred ca exista mult mai multa stabilitate si decenta pe vremea parintilor si bunicilor nostri. Daca zici tu, ca e tot un fel de stabilitate, dar eu nu ma refeream la acel gen de stabilitate si daca te gandesti e o mica, mare diferenta.
    Si aici mai apare o problema mica zic eu … Daca tu tii emotiile aproape de 0, este pozibil sa fii un android 😉 sau un om cu inima rece, indiferent. Ca le tii sub control e una ca le tii la 0 e alta din care rezulta un om fara pic de sentimente cu inima de gheatza 😉 😉
    Gandestete si ai sa imi dai dreptate ;).

    Gusturile se schimba de la an la an din toate punctele de vedere 😉 😛

  10. Non_Lose    

    Chiar daca era intr-adevar mai multa stabilitate si decenta, stii bine ca nu era din cauza ca parintii nostrii erau ei lupii moralisti, ci din cauza mediului si conditiilor pe care le aveau. Dupa Revolutie s-au dezlantuit toate oricum, decentii de atunci acum „merge” la gratar pe Valea Prahovei si asculta manele la „maxim” cu mici si bere, taia-le-as burtile :laugh:

    As vrea sa pot sa zic ca noi, generatia de dupa, suntem mai buni decat parintii nostrii, dar e greu, cred ca pana la urma suntem la fel daca te uiti de sus.

    Oricum, nu vad la ce asa buna stabilitatea asta…pana la urma viata mea este, si va fi in continuare, mult, mult mai palpitanta decat cea a parintilor sau mai ales bunicilor mei 😛

  11. Avocatus    

    @Non_Lose. De ce ai acesta impresie? Am nevoie de argumente.

    Ma intreb in cazul lor nu este tot homofobie?

  12. Non_Lose    

    Uite cum vad eu treaba: cand te angajezi sa fi preot iti asumi niste responsabilitati, pe care le cunoastem cu totii. Nu stiu cum sunt preotii catolici, dar daca sunt si homosexuali si pedofili, adica exact pe invers fata de ce „ar trebui”, conform conduitei impuse de biserica catolica, atunci ce mai e de spus?

    Cu preotii ortodocsi chiar am avut de-a face: romanii sunt in general ipocriti, dar preotii romani…depasesc orice limita; imi aduc aminte de profesorul meu de religie din liceu, cu discursurile lui despre cum el nu poate sa conceapa cum un baiat poate sa fie homosexual, ca sa nu vada asa ceva in fata, ca nu ii suporta, etc.
    Bleh

  13. Avocatus    

    Non_Lose. Argumetul tau nu sta in picioare. Cum adica „te angajezi” (poate iti asumi o responsabilitate). „Conduita impusa” spui tu. Insa si la randul tau iti pot fi impuse niste conditii de catre familie, societate pe care tu nu stiu daca le respectii 100%.

    Cred ca nu e bine generalizam. Ca toti sunt asa. Am intalnit preoti ortodosci foarte de treaba, casatoriti la locul lor, sinceri glumeti. La fel si preoti catolici care faceau mult bine aproapelui. in Romania societatea filantropica care se afla pe primul loc este Caritasul.

    In strainatate Caritasul ofera fie o masa calda, fie un loc de dormit la cei nevoiasi. Uite cat bine face in lume Ordinul caritatii al Maicii Tereza din Calcuta (au o casa si la Bacau)? Pe urma exista un Institut religios care se ocupa cu cei bolnavi de SIDA.

    Insa ca orice padure cu uscaturi am intalnit si preoti cu probleme.

    Priveste realitatea in mod integral si profund si v-ei judeca lumea altfel.

  14. Non_Lose    

    Bine domne, ai dreptate, chiar n-am chef sa ma gandesc acuma la Biserica si preoti si chestii dinastea

  15. georges    

    chiar imi place 😛

  16. kiko    

    interesant, fraza curge libera dar vocabularul este limitat:P
    bre, nu visa la occident atat timp cat nu iti cunosti limba materna.

  17. Non_Lose    

    Asta e stilul meu, nu astepta de la mine sa scriu post-uri asemanatoare cu ale lui Grid pentru ca eu prefer sa fiu concis, fara inflorituri, doar esenta 😛

  18. Luc    

    La multe posturi, cu siguranta n-ar trebui sa te opresti din scris
    Draga Mary ai mancat o cratima, gandeste-te un pic, si apoi de ce sa-ti dea cineva dreptate …
    Cat despre religie si ai ei oameni, mai mult rau sau mult mai mult rau au facut decat bine, e suficinet sa ne amintim de cruciade sau alte razboaie sfinte … catedrale ale mantuirii cand tara nu are scoli si spitale etc … dar asta e … un popor prost educat e mult ma usor de controlat. Religia reprezinta o piedica foarte serioasa in dezvoltarea societatii umane

  19. Luc    

    un clip f frumos, doar pentru cei curajosi cu mintea deschisa
    youtube.com/watch?v=ciE3k9zmfh0&feature=related

  20. hummingheart    

    multumita acestui articol, am hotarat sa imi scriu si eu povestea :-)

  21. Non_Lose    

    Luc, forza ateism!!
    hummingheart, astept sa iti citesc povestea, nu prea au mai fost articole de genul asta in ultima vreme 😛

  22. hummingheart    

    sper sa iasa bine, mai trebuie sa editez un pic.

  23. Avocatus    

    Am o intrebare: gay-ii cred in Dumnezeu?

  24. Luc    

    @Avocatus
    nu cred ca tine de faptul ca esti sau nu gay
    eu sunt gay, ateu + „alte minoritati”
    nu am crezut in d-zeu si nici nu pot sa o fac …
    ma consider mult prea analitic pentru a ma lasa amagit de asa ceva …
    apa magica, invieri etc etc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *