No menu items!

O ieșire în București? Aveți chef?

Acelasi autor

Crăci cu gânduri

M-ai căutat la cimitir, printre mormane de cadavre. Zgurmai nebun printre mormane de oase jilave, neobosit să mă aduni dintre valuri de glie. Și...

Pe cărările „civilizației”

Nu am fost un „umblat” la viața mea. Dar pe unde m-au purtat pașii, am încercat să miros cărările, să simt oamenii, să mă...

Logica unui sinucigaș (plătit) de Ego-uri

Într-o epocă în care dezvoltarea tehnologiei, a comunicațiilor și a individului, în general, atinge viteze amețitoare, sinuciderea e la modă. Oameni picați ca muștele...

Spiritual gifts (3) – Life like a swinging vine

„Vița noastre de vie întortocheată din momentul în care iese la lumină din butucul gros, din rădăcinile familiei și grupului de cunoștințe și influențe...

Spiritual gifts (2): Focul – hipnoză de grup

Mă trezesc din visare, lângă un foc improvizat, cu metale bine forjate care să îl susțină, ca, Doamne ferește, să nu se întâmple ceva...
FireMan
FireManhttps://www.facebook.com/IulianIanis
Cine sunt eu? Sunt un fel de paparazzo. Caut imagini cu care să îmi decorez pereţii camerei în care zăbovesc singur sau "singur". Imagini dragi, care să îmi trezească sentimente dintre cele mai frumoase atunci când imi plimb gândul peste ele. Poate sunt egoist. Vreau să le strâng pe toate şi să nu ofer nici una. Obişnuiesc să cred că nu sunt mai înţelept decât majoritatea pentru că nu se cuvine să ne judecăm judecătorii. Mă hrănesc cu oameni, îi consum, pe ei, visele lor, gândurile lor si apoi rămâne clişeul. Poza. Eu nu hrănesc pe nimeni, decât atunci când o fac fără să vreau. Nu îmi plac predicţiile, regulile, planurile, repetările, banalul, deşi fac parte din rândul lor sau trăiesc înconjurat de ele. Îmi place să visez şi să pictez ceea ce visez. Când cineva are curajul să viseze cu mine... atunci e frumos.

Spuneam într-un comentariu că ar fi fain să ne mai vedem la o cafă în București. Mie îmi convine cel mai mult miercuri seară…

Era o idee să mergem la un karaoke… unde se face liniște la un moment dat :). Ceea ce nu cred că se prea găsește.

Nu o s-o lălăi prea tare, așa că… cine vrea să vină… e binevenit (LeKick, bineînțeles). Frumos ar fi să vă anunțați prezența după ce ne hotărâm (în comentarii) unde și cum.

 

P.S, Sper doar să nu iasă troc sau gheruțăreală cu peruci. DarkQ nu oferă poliță de asigurare pe firul de păr!

Previous article
Next article

24 COMMENTS

  1. Alternativ, tot karaoke: Mojo, lângă Fire, centrul isteric.

    Nici eu nu sunt fan Karaoke.
    Dacă ne vedem la cafea, preferabil e sa ne auzim. La karaoke va fi gălăgie.

    Dacă e de văzut la povești, oricand, cu drag.
    Party & stuff doar în uichend.

  2. PS: pe vremuri se stabilea întâi locul și ora.
    Apoi zicea lumea dacă poate sau nu.
    Nu ar fi mai practic așa?

  3. Eu miercuri seară pot veni, însă nu pot sta foarte mult fiindcă mă paște un examen. Din punctul meu de vedere cel mai ok e la o cafea, mai ales că avem și ceva (ultra secret) de discutat.

    Pentru partea de dezmăț îl susțin pe Rzv.

  4. Miercuri (adica maine) este ok si pentru mine. O cafea si o discutie placuta sunt binevenite dupa o zi de munca. Cat despre loc si ora nu am pretentii, unde va decideti acolo vin.

  5. Acolo unde m-au dus baietii pe mine cand am fost la Buc. a fost fain: linistit, lumina destula, suficient de intim, mancare buna, chelnerite obraznice intr-un mod placut… chiar OK pentru cateva ore. Sa aveti grija insa ca am auzit ca paharele de vin nu fac aderenta foarte buna cu masa… 😀

  6. Deci voturile majoritare (de până acum spun să nu fie karaoke. Bun. Mă gândeam că ar fi fun (nu era obligatoriu absolut nimic, nici măcar să dăm din cap/plete/gât/voce), dar… cu altă ocazie.

    So…

    MIERCURI SEARA ora 18?

    Aș prefera un loc mai liniștit decât Carul la care am mai fost, măcar să ne auzim bine, dacă tot nu trebuie să zbierăm. 🙂

  7. Câți, ca sa fac rezervare?
    AlexP, Pompi, rediam, eu, LDD, LeKick.
    6 pana acum.
    Miercuri, 18.00. Ok?
    Am scăpat pe cineva?

    Locația, unde am fost și cu Robert.
    Cine nu știe, rog msg privat!
    Cine știe, va rog nu menționați locația aici!

  8. Rezervat, ora 18:00, pe numele “Razvan”, 10 persoane.
    Cine vine in plus va trebui sa stea in poala altcuiva 🙂

  9. Serios, la ora 11 se pun intrebarile astea? Mai avem si noi responsabilitati… poate sa vii la cineva acasa la ora asta

    • @RZV, Alex doarme deja, ca e in sesiune si cica astia se culca devreme. Pe vremea mea, dormeam ziua si… invatam noaptea. Toata noaptea. 🙂

  10. Nu dorm, ba, ia nu ma mai vorbiti pe la spate! Imi imaginez eu ce invatai tu toata noaptea, Robert…

  11. Deci s-a produs sau nu s-a produs? Că până la mine n-a răzbătut nimic… Plănuisem eu o descindere inopinată, cu elicopterul, la locul cu pricina, dar am zis să vă las totuși să vă faceți de cap.

    Oricum, vreau un raport detaliat cu problemele discutate, concluziile trase și… cine-n poala cui a stat 🙂 .

    😎

  12. S-a produs! Poate data viitoare aterizezi si tu.

    Evident ca toti am stat in poala popii, ca nah el fu organizatorul fapt pentru care ii multumim.

  13. Da, ar fi frumos sa te urci in elicopter intr-un weekend sa ne faci si tu o vizita.

  14. Vorba aia „io pup poala popii popa pupă poala mea”…

    Tuamne, tuamne, nu mai ai voie să chemi lumea la terasă, că se iscă numai discuții despre poala popii. 🙂

    Grid, nu a stat nimeni în poală, însă am mâncat o chestie bună la o terasă grecească și la un moment dat era să mă încurc în poală din cauza kebăbarului care a defilat puțin prin fața noastră (din cauză că vorbea la telefon, bineînțeles), astfel încât în momentul în care am vrut să mă asigur cu privirea că kebăbaru e atent la telefonul lui, mi-am înghițit vorbele și mi-au picat în poală. 🙂

    Și utilizatorii DarkQ mi-au dat de înțeles că sunt cam ușuratec… Mama lor, dară! 🙂 I-am asigurat însă că e de vină „ceolofanul” din ochi. 🙂

  15. Aaaa… dacă știam că-i vorba de o locație cu monumente în mișcare și alte genuri de atracții turistice, veneam negreșit!

    Io nu știu cum de-a scăpat ospătaru’-kebăbar cu telefonul printre mese, că doar nu prelua telefonic comanda de la masa vecină, nu?

    Eh, frumos ar fi fost să-și dea ‘mnealor și numărul de telefon odată cu meniul, așaa, pentru promptitudine și satisfacția clienților. Să vezi atunci ce mișcare de du-te vino printre mese.

    Piperul, vă rog!
    😎

Comments are closed.

Vezi si...

Așteptări difuze

Țigara de după-amiază se transformă liniștită în scrum în timp ce o adiere tomnatică îi împrăștie fumul în neființă. Lumina soarelui a pălit, se răsfrânge leneș în geamurile mașinilor ce trec rapid, ignorant, neștiutor pe stradă. Numai eu stau pe loc şi le privesc. Aștept… Ce mai aștept? Nu sunt...

Articole din aceeasi categorie