No menu items!

No Pain No Life

Acelasi autor
Justin I
Justin I
Simple life.

Salutare prieteni, de cateva zile citesc tot felu’ de amintiri/intamplari scrise pe acest blog si am simtit nevoia sa ma alatur intregii comunitati.

Cum a inceput totul in aceasta lume si ce urmari a avut ? SIMPLU SI MULTE !

Eram in 2008 cand totul a inceput doar dintr-o joaca, stateam cu niste prieteni la o tigara si discutam despre diverse lucruri.

La acea vreme eram 1 baiat si 2 fete cei mai buni prieteni din intreaga lume. Mess, telefon, vizite, nopti ne-dormite, petreceri, politie, plansete, rasete cam tot ce este posibil a fost pus in joc. Pana cand cercul de prieteni s-a marit. Eram intr-o noapte pe malul unui rau cu toata gasca si cum eram noi acolo in paranoia, un tip a venit si m-a sarutat [WELL ASTA A FOST WOW]. Prima data am crezut ca nu este real, pana cand m-am aplecat de rusine si el m-a imbratisat.

De atunci am inceput sa ma indepartez de parinti si de unii prieteni. Cu siguranta noi 3 eram cei mai buni prieteni si ne-am spus off-urile de pe suflet [GAY si LESBI]. Au urmat saptamani normale pana in acea zi cand am fost transferat la alta scoala. Cand am intrat in curtea scolii, cel mai popular baiat s-a oferit sa ma ajute sa-mi gasesc clasa [ce am simtit atunci nu pot spune], m-am integrat cu greu dar intr`un final totul mergea perfect, prea perfect din pacate.

O zi obisnuita de scoala s-a transformat in tortura, cand ma gandeam noaptea ca trebuie sa merg la scoala, plangeam si cautam diferite motive pentru ca pur si simplu nu puteam sa mai suport. Colegii? huh persoane cu 2 fete, de la insulte si batai pana la inchis in baie. Tactica era urmatoarea, 2 colegi ma tineau si 1 se dadea cu partea sensibila pe langa capul meu pentru ca stateam in genunchi. Intr-o zi nu am mai suportat si am hotarat sa nu mai merg la scoala, pentru 3 saptamani asa a fost dar am fost nevoit sa ma intorc. Totusi chestiile nu mai erau atat de agresive dar ma afectau.

Cu bine am intrat la liceu, eram boboc, clasa noua deci colegi noi,  intr`un cuvant fericire. Au urmat ceva petreceri deci prieteni noi, am avut incredere in unii dar s-au dovedit a fi niste ratati pentru ca ei nu vroiau decat sa aiba satisfactia ca ei sunt stapani peste gura mea. Am trecut peste acele perioade, cu greu dar important este ca am trecut. Acum ma bucur de o viata de adolescent si din pacate mai am unele momente cand am impresia ca trec prin acele perioade de groaza. Mi-am gasit si o pasiune, pozatul, deci intr-un fel incerc sa uit totul.

7 COMMENTS

  1. hehe! inca o persoana pasionata de fotografie. bine-ai venit. in liceu ori te simti bine ori nu te simti deloc. cum cred ca e si cazul meu, bine, un grup de prieteni am, dar am fost si nevoit sa-mi gasesc hobby-uri pentru a umple timpul liber. fotografia e unul din ele si in cazul meu 😀

  2. Te salut şi eu, Justin I,

    Fain că te-ai hotărât să scrii. E trist însă că a trebuit să înduri cele chestii. Dar super că poţi să priveşti înainte. Şi continuă tot aşa. E o perioadă nefastă (sau a fost), trece, vin altele, trec şi alea, te maturizezi, creşti în omul din interior. Bucură-te de anii ce îi ai pentru că viaţa în sine e minunată; păcat că semenii ne-o mai fac amară din când în când.

    Ne mai auzim,

    xox

  3. Chiar ai trecut prin ceva groaznic, dar sper ca acum totul e in regula 😉

Comments are closed.

Vezi si...

Spiritual gifts (2): Focul – hipnoză de grup

Mă trezesc din visare, lângă un foc improvizat, cu metale bine forjate care să îl susțină, ca, Doamne ferește, să nu se întâmple ceva neprevăzut în Anglia asta plină de previziuni, și să ia dracu foc ceva. L-am încropit dintr-o dorință nebună de a retrăi momentele petrecute pe piscurile...

Articole din aceeasi categorie