No menu items!

Frica de liceu

Acelasi autor
Tudor07
Tudor07
Sunt o persoana care iese din sfera normalului. ;) I'm 15 and I've got a thousand dreams.

Salutare! 🙂 Nici nu stiu cu ce sa incep… Ma cheama Tudor, am 14 ani (gonna be 15 soon) si sunt din Ploiesti. Dupa cum sugereaza si titlul acestui articol, imi este frica de liceu. Sa va explic putin mai pe larg. 😉

In toti cei opt ani de scoala pe care i-am facut pana acum se lua de mine ba unul, ba altul si am ajuns acum intr-a opta mai mult de trei sferturi din clasa sa se ia de mine, sa-mi zica ca-s fata, ca am gresit baia, ca baia fetelor e cealalta usa etc. Mai aveam vreo doi-trei colegi care ramaneau neutrii in comentariile astea siii… *aici intra eroina care salveaza ziua* colega mea de bacana, Tovarăşa Păstaie. (sa nu ma intrebati de ce-i zic asa ca nici eu nici ea nu mai stim).

Am fost cam dintr-a sasea colegi de suferinta… si de ea saraca isi batea joc aproape toata calsa. E si draguta, si cea mai desteapta si are si o silueta de invidiat. :)) Iar colegii de clasa fiind niste mediocrii, normal ca n-au acceptat-o si a fost marginalizata. Si asa am ajuns sa fim doi marginalizati care se ajutau unul pe altul la teme si care-si luau apararea unul altuia si care se bucurau enorm de mult cand se intalneau in fata scolii si se gandeau ca nu trebuie sa intre singuri in clasa si azi. Faptul ca stiam ca nu eram chiar neajutorat, ca nu eram singur, ma facea dintr-o data sa ma simt mult mai bine, sa am putin mai mult curaj. Asa toate bune si frumoase pana cand s-a terminat a opta (pana saptamana trecuta, ca sa fiu mai exact) si am ajuns la concluzia ca din septembrie incep liceul si n-o sa mai fie nicio Tovarăşă Păstaie care sa-mi ia apararea si sa-i plesneasca pe porcii de colegi si vreau sa va spun ca ma cuprinde o panica totala.

Imi este frica… daca se vor lua de mine, daca voi ajunge sa stau mereu singur, daca ma bat s.a.m.d. 🙁 Exista sansa sa dau de un colectiv cool si open-minded (macar unii colegi sa fie asa), dar probabilitatea ca asta sa se intample pare nesemnificativa si uneori la acest gand mi se face efectiv groaza… Macar de as sti ca dau peste cineva who would stick with me no matter what, dar n-am cum sa fiu sigur. 🙁

M-am gandit sa-mi impart aceste ganduri cu voi, sa va cer parerea… Deci? 😀 Credeti ca as putea sa mai reduc frica asta macar putin? Daca nu este un articol prea bine scris sau ceva, e prima mea postare so please be gentle. :*

20 COMMENTS

  1. Am fost in situatia ta: singura soluție este sa intri in clasa cu capul sus (in momentul in care am intrat in clasa diriginta mi-a spus ca sunt dragut ca o fetita: bun inceput, mi-am zis!), sa lasi rautatile celorlalți sa treaca pe langa tine(stiind ca majoritatea rautatilor lor isi au radacinile in propriile frustrari). Intr-o luna iti promit ca vei avea o noua BFF/ colega de banca si liceul o sa treaca mai repede decat ti-ai imagina,o sa ii duci dorul si la reuniunea de 10 ani colegii te vor ruga sa vorbesti in numele lor ca reprezentatul clasei(true story).

    Capul sus! Stay in school! Be the best!

  2. Salutare și bine ai venit pe DarkQ! Trecerea spre liceu e dificilă pentru orice adolescent, cu atât mai mult pentru unul de-al nostru, dar depinde și de tine, o poți face să fie mai dificilă sau dimpotrivă, mai ușoară. Având în vedere că-i un nou început, contează foarte mult cum te prezinți tu în fața celorlalți; oamenii (în general) cumpără ceea ce le vinzi. Dacă emani încredere în tine și nu ești o mică depresie ambulantă care se teme să nu fie respinsă, lucrurile vor fi ok. Ține mult de atitudine. Nu vei putea fi plăcut de toată lumea, nimeni nu-i așa, dar îți vei face prieteni noi și atâta timp cât ai grupulețul tău de oameni care te acceptă pentru ceea ce ești, puțin contează ce spune nu știu cine. Încearcă totuși, în primele zile, până ce-ți dai seama (în mare) ce fel de colegi ai, să nu fii prea exuberant … nu știu în ce liceu ai fost repartizat, dar sunt unele locuri în care manifestările pro-gay nu te ajută prea tare. Testează terenul, vezi cu cine ai de-a face și după vei hotărî singur cât de open să fii. Nu te stresa foarte tare, va fi bine. Chiar dacă începutul va părea mai greu, crede-mă, în timp lucrurile devin mai ok, colegii se maturizează, sunt mai deschiși, etc.! Mult succes, să ne ții la curent cu ce se mai întâmplă!

  3. Salut Tudor! Nu înțeleg bine care crezi că ar fi problema ta, din care problemă se leagă colegii de tine. Am înțeles doar că ești frumos ca o fată, ceea ce nu este nici pe departe un defect, caz în care eu cred că ai tăi colegi erau doar invidioți (da, așa le zic eu, invidioți) pe frumusețea ta. Și lucrul ăsta ar trebui să te facă senin, să intri în clasă cu fruntea sus. Prieteni sau prietene poți găsi oricum oriunde. Și nu este neapărat nevoie să mai existe cineva ca tine în clasă. Fii de fapt sigur că orice om este diferit în felul lui și are motivele lui să zică sau să facă ceva. Toți oamenii de pe pământ sunt unici, dar se pot influența unii pe alții. Poate vei întâlni la liceu o nouă prietenă care îți va sărea în ajutor, sau te poți apăra singur, căci deja știi că ești mai inteligent decât cei care fac glume pe seama ta. Piate îți vei găsi un prieten chiar căruia să îi placă de tine, un băiat care să te protejeze și pe care îl vei ajuta cu temele. Cine știe? Nimeni nu poate ști ce se va întâmpla în continuare, însă te sfătuiesc să mergi la liceu cu fruntea sus. Cei care trec prin școală fără să învețe nu vor ajunge prea departe în viață, sau dacă vor ajunge, nu vor ajunge pe puteri proprii și asta ar trebui să te facă mulțumit de tine însuți, să fii conștient că nu ești doar frumușel, ci și inteligent, fapt pentru care ceilalți vor căuta să îți dărâme moralul mereu. Dacă ești sensibil la giumbușlucurile lor, care oricum nu sunt așa de grave (sunt doar vorbe pe care le poți contra cu vorbe, de obicei), vor reuși să își îndeplinească țelul lor nu prea corect. Dar tu te poți arăta impasibil la glumele lor, le poți ignora, mai ales la început, ba chiar te poți amuza pe seama glumelor făcute pe seama ta, minunându-te de „creativitatea lor”. Îți vei face astfel mai mulți aliați decât îți poți imagina. Trebuie doar să înțelegi că fiecare are un mod de a gândi și că pe fiecare om îl motivează ceva atunci când face un lucru.
    Eu aveam, când eram de vârsta ta, complexe pe seama ochelarilor. Colegii se luau mereu de mine din cauza lor, iar trecerea la liceu a fost dramatică: deși am intrat al doilea din clasă în urma admiterii la liceu, unul din colegi, de care mie îmi plăcea fizic, se tot lua de mine, de ochelarii mei, deși i-am spus că nu îmi place. Am vorbit frumos, l-am lăsat în pace, l-am ignorat, însă el nu se lăsa… Era invidios pe mine cu ceva. Am sărit repede să îi dau cu diplomatul în cap în prima zi de școală, iar ceilalți colegi au sărit să mă ajute, să ne despartă, când el a sărit la bătaie. Așa mi-am făcut primii prieteni, din rândul celor care au sărit să mă apere. Și cu el am fost prieten bun, am dormit de câteva ori în același pat chiar, în excursii, ba chiar am avut o noapte de semi-romantism, în care el se prefăcea că doarme lângă mine…dorind să ne frecăm în pat. Eram prea speriat să constat că vroia ceva și am renunțat, însă mai târziu mi-am dat seama că de fapt invidia și răutatea lui s-au transformat într-un fel de admirație față de mine. Omul mă plăcea, dar o făcea tacit, fără să știe altcineva… Nu e nevoie să spui la toată lumea că îți plac băieții, e de ajuns să te uiți în ochii unui băiat și acela să priceapă, fără dovezi, că îți place de el. Astfel, colegii tăi nu vor avea ocazia să zică sau să îți provoace răutăți. Ba chiar poate te vei îndrăgosti de altă fată puternică, și nu îți vor mai plăcea băieții, nimeni nu poate ști cu siguranță. La anii tăi nu este foarte bine să crezi că ești într-un anumit fel din punct de vedere al atracției sexuale. Experimentează mult, și cu fete și cu băieți și vei ști mult mai târziu ce îți place mai mult.
    Fii la fel de inteligent ca și până acum și fii sigur că și fără Dna Păstaie te vei descurca.
    Sper că vorbele mele te vor ajuta! Succes!

  4. Va multumesc tutror pentru sustinere. 🙂 Apreciez sfaturile pe care mi le-ati dat si voi incerca sa imi tin mereu capul sus si “apucaturile gay” sub control macar la incepout (mersul, datul aiurea din maini). Bineinteles ca va tin la curent si o sa mai scriu si dupa ce incep liceul, sa mai povestesc una alta ..

    Si by the way, am mai auzit oameni zicand despre liceul la care vreau eu sa merg ca acolo se duc gay-ii sau ca numai ciudati sunt in el. Cine stie, poate am noroc. :3

  5. Am si eu o poveste asemanatoare, in primul sementru ditr-a 9-a am intrat in depresie, era prea greu cu bataia de joc, mult prea mult neasteptat. In al doilea semestru mi-ar revenit, cu greu, nimeni nu a fost acolo sa ma ajute, dar mi-am revenit cumva, nu stiu cum. Sfatul meu este ca daca nu ai neaparat prieteni, sa te axezi pe invatatura, se le deponstrezi ca chiar daca nu esti o fire foarte sociala, macar ai capul pe umeri. Sa ne tii la curent cu inceputul anului, cine stie, poate chiar o sai de niste oameni OK. Succes 😉

  6. @George: E si asta o alternativa: sa ii ignor complet pe hateri si sa.mi vad de invatat. 🙂 Si da, va tin la curent cu ce se intampla.

    By the way, e bine ca ai reusit sa iesi din depresie atunci. Congrats!

  7. Incet incet le-am deomnstrat la fraieri, am mers la concursuri, am luat si note foarte bune, iar tot am reusit sa-mi fac proeteni (majoritatea fete). Dar am ajuns sa ma inteleg foarte bine si cu toti profesorii :))) Dar nu ai de unde sa stii, poate tu o sa ai noroc, desi incearca sa eviti ”comportamentul gay” stii la ce ma refer :))) Dar crede-ma nu poti sa ii ignori la nesfarsit, oricat ai incerca, asta am facut eu in prima faza, i-am ignorat, nu a mers nu stiu cat de bine, dar tot s-au linistit dupa ce buna mea prietena doamna directoar a umblat la media lor la purtare :)))))

  8. Eu zic asa: sa te duci la scoala, sa ridici capul cand intri in clasa si sa vorbesti in primele ore cat mai putin, sa ii studiezi, ca sa vezi “cine cu ce se mananca”. Cand ai cat de cat idee “cine cu cine se poate manca”, o sa realizezi ca nu ai timp sa intri cu ei in discutii, fiindca vei fi abordat. Si atunci iti joci cartea si trebuie sa fi cat mai natural si mai ok si eu zic ca o sa fie bine. Ai grija de tine, si liceul e frumos. Eu am fost cel ce invata bine la scoala, si din cauza asta numai un cretin ma agasa si ma freca la ridiche… dar a trecut. Acum o luna si ceva ne-am intalnit si el e un frustrat fara job si cu impresii, eu am o viata superba, un om care ma iubeste si o casuta a noastra… e tot ce puteam sa am… and a job 😛
    asa ca mai da-i in masa pe aia ce nu te-au acceptat…
    o sa fie bine, si sunt sigur de asta, pana atunci bucura-te de vara si de vacanta, astea sunt fleacuri… totul se va rezolva de la sine

  9. @George: Cool prietena asta a ta doamna directoare. :)) Stia de tine ca esti gay?

    Poate am noroc si imi fac si eu niste prieteni din astia sus-pusi. :3 Who knows. :))

  10. @oscar.w: Bun sfatul, multumesc frumos. 🙂 Pe unii dintre colegi s-ar putea sa ii cunosc mai inainte sa inceapa clasa a IX-a datorita Facebook-ului. :))

    Si e chiar tare ca ai ajuns sa te intalnesti cu ala care se tot lua de tine si sa-l vezi cum a ajuns. Ar fi fost un moment de puternica satisfactie pentru mine. *evil grin*

    One more thing .. Sunt genul ala de persoana care se ingrijoreaza prea mult legat de viitor si ma si intrebam daca oare chiar se poate avea o realtie gay stabila si aici in Romania, iar faptul ca ai mentionat ca ai pe cineva si aveti o casuta a voastra as putea sa spun ca m-a mai calmat un pic. :3 Asa ca multumesc si pentru asta! Poate n-o sa fiu forever alone chiar daca nu ma mut in alta tara. :)))

  11. Tudor, Tudor… esti inca mic, si ai tot timpul sa iti dai seama peste cativa ani ca toate ingrijorarile tale nu o sa mai aiba o fundatie asa de solida ca acum. DA!! Cu mandrie afirm ca in tara asta, pe care multi o blameaza poti avea o relatie, si una bine intemeiata (ne indreptam catre 4 ani de zile), si totul tine de principiile tale si ale persoanei pe care o gasesti sa iti fie alaturi in orice moment al vietii. Eu sunt un norocos si iti doresc si tie sa ajungi la fel de norocos ca si mine…
    Inca mai ai de copilarit, si eu mai copilaresc alaturi de partenerul meu desi uneori ne mai lasa spatele si picioarele, insa imaginatia… ei bine imaginatia e ca si la 15 ani :)))))

  12. @oscar.w: Cat de cute.<3 Felicitari pentru relatia ta de aproape 4 ani si multumesc .. o sa fiu si eu norocos someday somehow. 🙂

    Si stiu ca mai am mult de copilarit, multe tampenii de facut etc. :))

  13. Nu, nu stie :))) Dar apropo, cum de ai 14 ani si esti numai clasa 8-a? Eu am 15 ani impliniti nu de mult si o sa fiu a 10-a deci inca intr-a 9-a am avut 14 ani :))) Ma rog, poate fi si asta un avantaj pentru tine, pentru ca eu am fost si inca sunt printre ”cei mici” dati prea repede la scoala :))))) Deci da, avem aceeasi varsta :))))

  14. @George: Deci chiar avem acceasi varsta acum ca am facut si eu 15. :))) Cool . :3 Nu sunt singurul care e mic pe aici. :))

  15. @oscar.w: Well .. Nu e ca si cum ne stim unul pe celalat (eu si George), dar cu siguranta avem cate ceva in comun, cum ar fi orientarea sexuala si varsta. :))

  16. Si eu am fost in aceeasi situatie… Bine nu se luau tot timpul de mine dar era neplăcut. Inclusiv am avut o problema mai grava ca sa zic asa cu un coleg care nu ma suporta deloc. Nu știu de ce pt ca nu i-am facut nimic. Păcat totusi ca prin intermediul blogului asta nu ne putem cunoaste decât prin commenturi. 🙂

  17. @Bogdan: E bine ca acum s-a sfarsit I guess. 🙂 Pentru tine zic. :)) Si useri isi pot trimite intre ei si mesaje private, doar ca eu n-am descoperit inca de unde se selecteaza destinatarul.

  18. Puteam trimite mesaje, între timp văd că nu se mai poate sau la fel ca tine nu găsesc acel destinatar, iar mesajul e trimis către Robert. Probabil voia să primească el mai multe mesaje și nu știa cum să ne zică asta ! 😛

  19. Povesteste-ne cum e la liceu :)) Cum sunt colegii, cum te simti, povesteste tot :)))

Comments are closed.

Vezi si...

Noul Nokia Lumina. By Enel.

Tara asta e plina de prosti. Prea plina. Cand lucrezi intr-o companie de telefonie iti dai seama de asta, se poate lua "la cald" pulsul unei societati, partea grava e ca prostimea tinde sa egaleze procentul oamenilor in fata carora ai face de placere o plecaciune. Zilnic se preiau reclamatii,...

Articole din aceeasi categorie