shadow

Voi incepe prin a spune ca acesta este primul meu articol pe site, si imi cer scuze pentru greselile facute in scriere sau exprimare.

 

Ma numesc X, am 27 de ani, am absolvit psihologia iar eticheta mea este de travestit.

Inca de mic mi-am dat seama ca nu ma supun normei sociale in ceea ce privea comportamentul, gestica, si cum sa fi un barbat adevarat.

Nu am acordat prea mare atentie , aceasta fiind normalitatea mea interioara, avand vocea subtire, infatisare fragila pentru un barbat, dar „zdravana” pentru o fata, mi-am trait pana acum viata asa cum mi-a dat mie prin cap, in masura posibilitatilor, neincercand sa intru intr-un tipar anume de dragul altcuiva.

Si eu ca si multa alta lume am cautat pe cineva pentru mine, acordand o sansa intalnirilor , conversatiilor interminabile la telefon si pe messenger , dar niciodata nu m-am prezentat a fi adevaratul eu de la bun inceput, stiind ca asta va ridica sprancene si de frica repercursiunilor prea des auzite prin media fata de persoanele ca mine, intotdeauna m-am prezentat cu imaginea creata de mine, si m-am comportat normal, din nou, normalul meu.

Nu pot sa spun ca am intalnit foarte multi oameni, nu sunt o fire foarte sociala, placuta, insa nu ma expun fiindu-mi sete de atentie.

Cei pe care i-am intalnit si de care am avut parte insa in viata mea, vorbind aici de baieti si de partea relationala, au avut un tipar, mereu am intrat in relatii cu persoane de aceeasi varsta ca si mine, fara sa planuiesc asta, pur si simplu sa intamplat, la 18 ani am avut primul meu prieten, G, eram copii iar relatia a decurs ca atare varstei noastre, apoi la 21 l-am intalnit pe D., era din acelasi oras cu mine, si dupa o scurta convorbire pe internet, ne-am decis sa ne intalnim si sa iesim seara intr-un club, am baut (moderat) , am vorbit, am dansat, iar la sfarsitul serii mi-a soptit la ureche „Esti prietena mea de maine, suntem impreuna” , nu l-am luat in serios atunci , crezand ca glumeste sau poate de la alcool, dar mi-a placut cand mi-a spus asta, si eu il placeam si imi suradea ideea unei relatii cu el. A fost frumos si a durat pana cand am implinit 24 de ani, a trebuit sa plece din tara si asta a fost,apoi in bucuresti l-am cunoscut pe „fotbalistul”, D. , un tip foarte atent, placut, prezentabil si foarte romantic. S-a purtat foarte frumos si doresc tuturor sa aibe parte de un D. in viata lor, cum a fost si D. pentru mine. Am plecat din Bucuresti insa iar pe atunci eram impotriva relatiilor la distanta, dupa experienta cu G, primul meu prieten.

Apoi l-am cunoscut pe S. Pe un site de fetishisti, unde ma uitam cu curiozitate sa aflu despre ce e lumea BDSM, avea poze la profil, insa toate cu fata mascata, dintre care una cu posteriorul sau , poza la care am dat si un fel de „like” ( era cu inimioare pe situl respectiv) Mi-a dat mesaj, am inceput sa vorbim, la scurt timp am mutat conversatia pe skype si mi-a spus ca are ceva sa imi arate, ma sunat si foarte mandru de el, mi-a prezentat corpul sau, fara tricou, ceea ce m-a lasat pe mine gandindu-ma oare care e treaba cu el, plus ca mormaia si bombanea, cu toate ca spusese ca este singur acasa, dar nu vorbea cu mine.

Au trecut lunile, conversatiile au continuat, ne-am si intalnit fata in fata in Bucuresti atunci cand am avut ocazia sa merg acolo, insa nu m-am prezentat eu, numele meu, sexul meu, am prezentat imaginea pe care o am in public, fata de necunoscuti. Eram la o pizza, la Romana, la o intalnire cu un baiat cu care vorbisem pe internet de cateva luni.

A mai trecut ceva timp, conversatiile au continuat, din ele am invatat ca este homofob, genul acela care sustine ca ar impusca toti „gay” in cap cu mitraliera sau i-ar expluza pe o insula pustie. ( Cuvintele lui )

Insa eu nu vedeam asta in el, parte din conditia si complexul si gandirea mea a fost intotdeauna ca daca te comporti frumos, si nu faci nimic rau, nu are de ce sa te urasca cineva.Iar lui cu siguranta nu ii doream raul.

Nu m-au speriat gandirea si principiile lui, am mers inainte si asa am ajuns la o a doua intalnire, care a scapat putin de sub control. Ne-am intalnit in oras insa m-a invitat la el acasa, unde lucrurile s-au incins putin. Atractia fizica dintre noi doi era evidenta, si amandoi ne doream sa fim in acel moment impreuna, drept care au urmat pipaieli, saruturi si lipit de pereti, a la fifty shades of grey, acela fiind stilul lui de a-si arata pasiunea. Nu am facut sex insa, Nici eu si nici el, nu cred ca eram genul de persoane care sa faca asta de la prima, a doua intalnire, dar acele saruturi au existat si au fost foarte… foarte pasionale.

Cum trecuse deja ceva timp, din conversatii ajunseseram sa cunoastem una alta despre celalalt, au intervenit si sentimentele, nu foarte puternice, dar ceva la modul de „interes” si….cum a spus el, nu atractie, nu placere, a folosit un cuvant pe care nu mi-l amintesc acum iar la intrebarea „S, ce suntem noi doi acum? ” raspunsul lui fiind ca „suntem CEVA foarte tare”

Placandu-l, indragindu-l, am stiut ca nu se poate continua din acest punct, daca nu ii dezvalui adevarata mea identitate.

Nu am avut puterea si curajul sa i-o spun in mod direct asa ca am inventat un joc naiv de-a ghicitelea spunand-i ca ceva e in neregula cu mine, ceva ce nu este pe placul sau , ceva insa care nu ii pot spune pe fata si: „S, ceva e in neregula cu mine, si te voi lasa pe tine sa ghicesti”, din cateva incercari a nimerit-o, insa desigur, nu m-a crezut, initial, spunand ca el crede este doar un motiv inventat, nenecesar, ca sa nu mai vorbim.

Au trecut cateva zile in care am continuat sa vorbim, si ajunsi in fata deciziei „ce urmeaza acum”, am vrut si i-am cerut sa imi acorde o sansa, sa ma cunoasca pe mine, lasand minciunile deoparte, chemandu-l la mine in oras sa ma cunoasca, sa ne cunoastem.

L-am intrebat mai intai daca crede ca exista vreo sansa ca noi doi sa putem continua pe drumul pe care am luat-o, si faptul ca mi-a raspuns ca „da, incercam” m-a facut sa continui.

A venit, am petrecut o zi si o noapte impreuna, ne comportam normal, ca un cuplu stabilit, am facut piata impreuna ca sa avem ce manca, iar intre patru pereti atractia fizica dintre noi doi era inca prezenta. I-am dat buletinul sa il studieze, atunci cand am facut dus l-am chemat sub pretextul sa ma ajute sa ma spele pe spate, pentru a ii prezenta corpul meu in nud, si in continuare S. parea neschimbat.

Toate pana la partea sexuala, la care am si ajuns in cele din urma, satisfacandu-l prin a il lasa sa ma penetreze, a intervenit apoi discutia despre orgasmul meu, eu asteptandu-ma la reciproca, fapt ce l-a luat prin surprindere, crezand ca orgasmul meu a survenit atunci cand m-a penetrat anal si a terminat. Spunandu-i ca nu, nici pe departe nu ma satisface dpdv sexual treaba asta si ca orgasmul meu, la fel ca si al sau, este provocat prin penetrare, l-a uimit de-a dreptul intrebandu-ma „Pei daca te comporti ca o femeie de ce nu ai si orgasm ca o femeie?” moment in care am realizat ca trebuie sa ii explic mai multe despre mine, cum gandesc, cum functionez si implicit cum functioneaza si partile sale genitale si orgasmele.

I-am prezentat ce si cum, ce placeri am eu, ce ma atrage, ce sunt, ce reprezint eu, cum ca nu sunt propriu-zis o femeie, nici macar nu aspir la a fi una, neplanuind sa urmez tratamente hormonale sau operatii pentru a-mi schimba sexul, si ca sunt baiat, homosexual, ca functionez dpdv al organismului la fel ca si el, penisul are aceleasi functii si am un rol submisiv, sau pasiv cand vine vorba de sex, ci unul versatil, in sensul ca imi face placere sa satisfac cu corpul meu si ma satisfac la randul meu prin reciproca mai ales ca intre noi doi era vorba deja de o relatie, asta dorindu-ne amandoi impreuna.

Parea ca a inteles, si am continuat impreuna insa mi-a spus ca el nu, el nu poate sa faca asa ceva, pentru ca el este heterosexual, si ar fi impotriva naturii, ma accepta asa cum sunt, imi ingaduie sa fiu in prezenta lui in sensul ca nu are acele manifestari homofobe atunci cand este cu mine, datorita persoanei mele.

Au urmat apoi cateva luni in care eram 5 zile din 7 la el acasa, aproape ca locuiam impreuna, ma chema la el avand apartamentul doar pentru el in timpul saptamanii, iar asta ne facilita intr-un fel relatia avand ocazia sa ne cunoastem si sa ne obisnuim cat de cat unul cu celalalt, dat fiind faptul ca pentru multe luni de zile interactiunea dintre noi doi a fost doar virtuala, pe internet, prin conversatii si apeluri video.

Atractia fizica dintre noi doi era in continuare prezenta, neschimbata chiar, mangaierile, saruturile, erau la fel de pasionale ca si prima data, pe vremea cand eram „femeie”, il atrageam si il excitam motiv pentru care am crezut ca el a inteles de fapt ce sunt, ce reprezint, cu cine si cu ce are de-a face, iar schimbarea de 180 de grade nu a afectat chimia si legatura dintre noi doi.

Problema a fost atunci cand imi doream si eu satisfactie sexuala din partea lui, asa cum ii cream si eu la randul meu. In continuare refuza motivand ca nu poate, ca e impotriva la ce reprezinta el ca nu e de el asa ceva si nu e normal, nu poate pur si simplu sa faca el asta. Atunci a intervenit supararea mea, nu pe motiv ca nu faceam sex, frustrarea a aparut pe parcurs insa acum eram la inceput, ma supara foarte tare motivele invocate de el. Cum i-am spus si lui, nu exista „nu pot”, ci exista doar „nu vreau”, si ii repetam ca pot intelege si pot accepta daca imi spune pur si simplu ca nu vrea sa faca asta, in schimbul la (pentru mine) stupidul motiv cum ca „nu pot”, dar, cand ii spuneam asta, nega vehement, spunand ca nu e vorba ca nu vrea, totodata nu spunea nici ca ar vrea, dar incercand sa ma faca sa inghit pur si simplu acel „nu pot”, asta in timp ce toate celelalte aspecte ale timpului nostru petrecut impreuna erau pozitive, neavand nici o alta problema.

Timpul a trecut pe langa noi, am acumulat experiente si amintiri impreuna, problema sexuala fiind in continuare activa, a intervenit frustrarea sexuala, acest „nu pot” combinat cu toate celelalte lucruri pe care si le dorea sa le facem impreuna, dorinta lui de a fi cu mine, pentru mine de neimaginat, nu puteam si in continuare nu imi pot explica cum cineva ar sustine treaba asta fata de persoana cu care in mod activ, isi doreste sa fie.

La un moment dat timpul sa oprit in loc si am avut o discutie, fumam o tigara pe balcon, incercand sa ma calmez dupa ce a nu stiu cata oara ma intaratat doar ca sa imi puna acel zid in fata de care m-am izbit, iar el a venit dupa mine, oarescum … trist as spune, stiu ca nu e profesional insa as face comparatie cu un catelus care vine cu coada intre picioare stiind ca a gresit, sa imi spuna ca: „nu e vina ta, tu nu trebuie sa schimbi nimic, esti perfect asa cum esti” iar auzind cuvintele acestea confuzia mea a depasit dar si marit frustrarea sexuala pe care mi-o provoca.

Atunci i-am spus : „S , nu merge asa, trebuie o schimbare, pentru ca daca vom continua la fel o sa iasa urat de tot, nu va iesi nimic bun din asta, frustrarea mea doar va creste, ma voi schimba ca si persoana, voi fi nervos mereu, iti voi vorbi urat, or sa apara doar probleme si nu vom ajunge nicaieri bun ”

Atunci a spus ca da, este de acord, ca are nevoie de timp, deja tineam la el, devenise „cineva” in viata mea si stiam ca nimanui nu ii este usor in relatii, ca survin schimbari, compromisuri, sacrificii chiar uneori, iar timp, chiar daca este cea mai pretioasa comoditate a noastra, merita investit in persoanele alaturi de care vrei sa-ti petreci viata .

Asa ca i-am acordat timp, timp impreuna cu persoana mea, tot ce reprezint eu, nu m-am abtinut de la nimic, nici de la conversatii nici de la naveta intre orase, nici de la bani nici de la afectiune si caldura, m-am oferit cu totul, am crezut ca timpul o sa isi lucreze el magia si ca lucrurile doar se vor imbunatati.

Nu a fost asa, trecusera doi ani de aceeasi rutina relationala intre noi, desigur, apropierea intre noi a crescut, sentimentele s-au inradacinat, atractia fizica a ramas neschimbata, imbatraneam impreuna dar nu evoluam deloc, orice pas inainte facut impreuna era urmat de alti zece inapoi atunci cand se ajungea la partea sexuala. Strica tot, ne tinea pe loc si oricat am fi incercat noi doi sa facem lucruri mari, sa ne planuim si sa visam impreuna, sexul era un boicot impotriva noastra.

Amandoi suntem fiinte sexuale, active, carora le place sexul si cum atractia dintre noi doi era neschimbata de-a lungu anilor, ne doream asta, nu era ceva la care sa putem renunta de comun acord, multumindu-ne doar cu o relatie de prietenie stransa, dar platonica, nu ne doream asta, voiam pachetul complet.

Desigur, in decursul timpului petrecut impreuna ne-am gandit la toate variantele posible, negasind insa vreo solutie pretabila, variantele lui fiind unele de genul „gasim pe cineva, un baietel, care iti place tie si faci ce vrei tu, ce iti trebuie tie cu el si il folosesti doar pentru asta” sau „cumparam jucarii, masturbatoare de silicon si iti fac eu cu el cu mana „, solutii ale sale care mie mi-au parut si imi par a fi insulte, de neacceptat din partea celui care sustine ca doreste sa fie cu mine, care isi planuieste o viata impreuna cu mine, vorbeste de a ne muta, a cumpara o casa impreuna, in principiu de a ne face o viata impreuna.

A venit insa si un moment, tarziu de tot ce-i drept, in care sa decis sa faca o exceptie, a fost de acord sa ma satisfaca sexual, prin a se lasa penetrat, cu mentiunea ca sa nu imi dau drumul in el.

Eu nu mai functionam insa la fel de bine, timpul de „abstinenta fortata/impusa” si-a lasat amprenta asupra mea, a psihicului si implicit a fizicului, astfel incat a fost greu, foarte greu sa ma pot excita instant si sa pot avea o erectie in acel moment, si datorita circumstantelor, nefiind dormit de aprox 48 de ore, venind de pe drum, 4 ore cu trenul, nemancat, chiar nu eram in forma maxima. Dar s-a intamplat, am reusit pana la urma, cat de cat, si am incercat. Nu a mers bine de prima data, ma inhiba faptul ca a ales sa se intinda pe spate cu picioarele ridicate pe pat si sa dea drumul la televizor, concentrandu-se acolo, si facand diverse grimase ce nu exprimau decat discomfort, asa ca am lasat-o balta, si am incercat a doua zi, de data asta schimband pozitia, alegand sa se puna in patru labe pe pat, dar desigur, focusandu-se pe televizor, iar de data asta grimasele erau inlocuite de gemete, insa nu dintr-acelea sexy, ci dintr-acelea menite sa inlocuiasca expresiile de disconfort de pe fata lui, prin a vocaliza de data aceasta, si a ma intreba „hai mai ai, mai ai, ca nu mai pot ” din nou asta fiind o chestie psihica din partea sa, nefacandu-i placere activitatea in sine, neezitand sa-mi transmita asta, astfel motivul pentru care o facea fiind complet eliminat.

 

A urmat apoi o perioada de raceala intre noi, in care nu ne-am vorbit dar atunci cand am reinceput sa luam legatura, spunandu-mi ca l-a afectat ce am facut si ca l-a impins spre ganduri de suicid, dar ca nu merit eu sa isi ia el viata pentru cineva ca mine.

A fost un soc pentru mine sa aud asta, nu puteam intelege cum a face dragoste/sex, a iti satisface partenerul de viata te poate impinge la ganduri de suicid, fiindca in opinia mea asta s-a intamplat intre noi doi, ceva „normal”, natural, ce se intampla intr-o relatie intre doua persoane care se vor impreuna. Nu si opinia lui insa.

Pe parcurs din conversatiile noastre mi-am dat seama si am aflat de cum gandea el de fapt, in adancul sau dorindu-si si asteptandu-se ca eu sa ma transform intr-o „femeie”, sa urmez tratamentele hormonale si operatiile de schimbare a sexului, pentru ca el nu putea sa accepte realitatea fata de el, spunandu-mi: „nu pot, daca eu recunosc fata de mine ca tu nu esti femeie, nu esti X, ci esti baiat, esti Y, s-a terminat”, in timp ce eu la randul meu imi doream si ma asteptam de la el sa devina persoana care „trebuia” sa fie in relatia dintre noi doi, relatie dorita de amandoi, ce se desfasura deja de cativa ani buni.

A contribuit mult aceasta relatie la cunoasterea mea de sine, am invatat care imi sunt limitele mele personale, cat de mult pot sa compromit si sa sacrific pentru cineva pe care il pretuiesc, si care sunt repercusiunile la a intrece aceste limite, pot spune ca relatia dintre noi doi a scos la iveala cea mai intunecata parte din mine, tot ce a fost mai rau si mai urat din personalitatea mea, si m-a impins de cele mai multe ori sa iau cele mai gresite decizii luate in legatura cu o persoana, in viata mea.

Am gresit fata de el ca si persoana mai mult decat am gresit tuturor din jurul meu o viata intreaga iar frustrarea sexuala survenita din relatia cu el mi-a daunat pe toate planurile de la psihic la fizic la relatiile cu prietenii si cunoscutii, degradarea relatiei mele cu familia, pe plan profesional nu am mai fost nici pe departe la fel de productiv, lucrand intr-un domeniu ce se bazeaza pe puterea de creatie si imaginatie, nu m-a mai ajutat creierul sa evoluez pe acest plan.

A fost si va ramane in continuare o enigma pentru mine mentalitatea lui, poate pe parcurs voi putea intelege insa deocamdata ma consider limitat in puterea mea de a concepe acest comportament, abordare, principiu al sau de viata pentru ca nu a fost nici pe departe o „aventura”, legatura dintre noi doi a fost una reala, aveam nevoie si ne doream unul pe celalalt, nu ne-am folosit unul pe celalat in vreun scop personal, sentimentele ce s-au legat intre noi doi au fost reale si adanc inradacinate pentru amandoi, dar cu toate astea relatia dintre noi doi s-a dovedit imposibila datorita problemei sexuale, care a dat nastere la tot raul dintre noi doi.

Cred ca sunt singura persoana cu care a avut contact sexual, si am ajuns la parerea asta si datorita comportamentului sau, fiind unul naiv, de incepator, dar si diverselor minciuni dintre noi, mintindu-ma despre singura lui prietena din viata sa  de dinainte de mine, acea persoana, acea fata sustinand insa ca nu il cunoaste si nu are habar de existenta lui, iar familia lui spunandu-mi ca nu a mai fost cu nimeni pana acum.

Mie personal imi pare cel mai rau, desigur, de noi, dar imi pare rau ca prima lui experienta de genul asta, prima sa relatie, prima iubire, a decurs asa tumultuos si negativ.

Chiar cred in sinea mea ca amandoi ne-am vrut binele celuilalt si ne-am placut „pe bune”, vrand sa facem parte unu din viata celuilalt.

 

Ca si invatatura ce am tras din aceasta experienta nefasta este sa fii cu capul pe umeri cat ai sansa, vorbesc din ambele puncte de vedere al meu si al lui, pentru ca la inceput, cand e totul o joaca sau un flirt nevinovat, inca mai ai puterea sa iei decizia corecta fiind in toate facultatiile mintale, acorda-ti timp sa te cunosti pe tine insuti, sa stii ce-ti doresti de la viata, sa fii sigur de tine si de ce te multumeste precum si ce te satisface.

E ok sa incerci lucruri noi, dar nu cat timp acestea implica alte persoane iar actiunile tale sunt in detrimentul lor. E ok sa te feresti si sa te aperi de scruta si discriminarea societatii in care traiesti, dar nu cat timp lasi lucrurile sa iasa de sub control si se ajunge la persoane fiind implicate in ceva ce ii deserveste.

Cu toate ca am scris mult, e doar o mica parte din experienta mea cu un baiat pe care il categorisesc a fi confuz dpdv sexual, si a carui confuzie ne-a dat vietiile peste cap o buna perioada de timp.

Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

CurlyBlonde

Comments

  1. Bâzdâc    

    Salut!

    Ca psiholog, ai analizat posibilitățile:
    1. Personajul este homosexual, cu o homofobie internalizată?
    2. Personajul are o discordanță între atracția romantică și cea sexuală?

    Mie a doua ipoteză mi se pare mai plauzibilă. Dacă mă iau după statistica din Lauman & co. nici măcar nu sunt foarte rare astfel de cazuri.
    http://books.google.ro/books?id=72AHO0rE2HoC&pg=PA305&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v=onepage&q&f=false

  2. cristymaykei    

    Băi tată, lasă psihologia când ai trebuință de-un penis erect ca să dezvirginezi un virgin cu probleme de acceptare, ca să nu zic de abordarea greșită de-a te simții bine Tu, când obligatoriu trebuia să-l faci întâi pe El să se simtă bine. Să fi mulțumit că m-am aplecat asupra articolului tău și poate așa afli că sexul e o artă și pe viitor experimentezi destul ca să înveți ce și cum trebuie să faci într-o situație dată. N-o să intru în polemică cu tine și puțin îmi pasă dacă o să te simți lezat, însă dacă-ți deschizi mintea o să fie spre folosul tău pe viitor și orice virgin o să dorească să rămână lângă tine dacă ajungi la performața să-l fuți bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *