No menu items!

“Eu sunt Nim si vin dintr-o realitate paralelă…”

Acelasi autor

Crăci cu gânduri

M-ai căutat la cimitir, printre mormane de cadavre. Zgurmai nebun printre mormane de oase jilave, neobosit să mă aduni dintre valuri de glie. Și...

Pe cărările „civilizației”

Nu am fost un „umblat” la viața mea. Dar pe unde m-au purtat pașii, am încercat să miros cărările, să simt oamenii, să mă...

Logica unui sinucigaș (plătit) de Ego-uri

Într-o epocă în care dezvoltarea tehnologiei, a comunicațiilor și a individului, în general, atinge viteze amețitoare, sinuciderea e la modă. Oameni picați ca muștele...

Spiritual gifts (3) – Life like a swinging vine

„Vița noastre de vie întortocheată din momentul în care iese la lumină din butucul gros, din rădăcinile familiei și grupului de cunoștințe și influențe...

Spiritual gifts (2): Focul – hipnoză de grup

Mă trezesc din visare, lângă un foc improvizat, cu metale bine forjate care să îl susțină, ca, Doamne ferește, să nu se întâmple ceva...
FireMan
FireManhttps://www.facebook.com/IulianIanis
Cine sunt eu? Sunt un fel de paparazzo. Caut imagini cu care să îmi decorez pereţii camerei în care zăbovesc singur sau "singur". Imagini dragi, care să îmi trezească sentimente dintre cele mai frumoase atunci când imi plimb gândul peste ele. Poate sunt egoist. Vreau să le strâng pe toate şi să nu ofer nici una. Obişnuiesc să cred că nu sunt mai înţelept decât majoritatea pentru că nu se cuvine să ne judecăm judecătorii. Mă hrănesc cu oameni, îi consum, pe ei, visele lor, gândurile lor si apoi rămâne clişeul. Poza. Eu nu hrănesc pe nimeni, decât atunci când o fac fără să vreau. Nu îmi plac predicţiile, regulile, planurile, repetările, banalul, deşi fac parte din rândul lor sau trăiesc înconjurat de ele. Îmi place să visez şi să pictez ceea ce visez. Când cineva are curajul să viseze cu mine... atunci e frumos.

Am primit astăzi o scrisoare, scrisă de mână, probabil cu condeiul, mirosind uşor a scorţişoară. Am deschis-o plin de uimire şi am început să citesc:

“Dragă cititorule,

Eu sunt Nim. Vin dintr-o realitate paralelă ca spaţiu şi timp, în care multe din cele care se întâmplă în realitatea voastră s-au întâmplat deja. Am fost sfătuit de semenii mei să vă scriu, pentru a vă transmite, cu multă căldură, ceva:

Vreau să vă spun că da, se poate. Se poate fără războaie, se poate fără ură. Se poate să iubim pe toţi cei din jurul nostru. Se poate să nu facem lucruri care nu ne plac şi pe care le facem doar pentru că trebuie sau pentru că aşa cred eu că este singura soluţie… Se poate şi fără bani. Se poate şi fără corporaţii, se poate şi fără … multe, foarte multe… Nu vă îngrijoraţi că dacă nu veţi mai avea job, nu veţi putea supravieţui. Se poate. Românii sunt un popor de oameni inventivi şi plini de soluţii, însă doar atunci când a ajuns cuţitul la os. Nu vă faceţi griji că nu veţi avea suficienţi bani să plătiţi ratele la bănci, pentru că poate băncile se vor declara falite…  Sau poate le va cumpăra statul. Sau poate că va izbucni războiul…

Problema nu ar fi războiul sau lipsa banilor sau… Problema ar fi ce putem face DUPĂ evenimente nefavorabile. Imaginaţi-vă, chiar acum, vă rog… că sunteţi undeva în viitor, poate anul 2034. Situaţia lumii este dezastruoasă: oraşele ard, armata se luptă cu armatele improvizate, nu mai există bani, nu mai există reţele (sau sunt distruse) de apă, de electricitate, de nimic. Toată lumea încearcă să supravieţuiască. Mai multe “triburi” (familii împrietenite) se duc la munte, într-o văgăună şi încep să-și facă un rost acolo… Să taie lemne, să încropească o casă, fiecare după pricepere… Cei care ştiau mai multe, îi ajutau pe cei care nu ştiau ceva anume, de exemplu … Să cultive plante medicinale. Venind fiecare individ cu câte o idee, comunitatea aceea a supravieţuit, în realitatea noastră. Şi încă foarte bine.

Alte triburi pleacă la câmpie, să îşi cultive o bucată de pământ pentru hrană. Alţii încearcă să controleze populaţia rămasă în oraşele distruse… foarte puţină însă. Imaginează-te tu într-un astfel de scenariu, acum. TU ce ai face?

TU ce ai face?

Schimbul de idei nu este un schimb obişnuit. Dacă eu am o idee, tu ai o idee şi apoi le schimbăm, vom avea fiecare două idei. ”

 

Ei bine, am închis scrisoarea şi … iat-o cum ajunge şi la voi.

Vă rog să o trataţi cu seriozitate!

11 COMMENTS

  1. FireMan tu esti un copil la indigo, eu acum, stiu sigur, asta, citind postul acesta + celelate indicii. Mai trebuie sa crezi si tu. Oricum, aceasta vine indiferent daca vrei tu sau nu.

  2. Cristy, nu ştiu cum, dar întotdeauna reuşeşti să mă uimeşti! 🙂 (dar mersi, mă simt flatat) 🙂

  3. Primul gand l-a care m-a dus numele Nim a fost cel al unui copil. Si chiar asa a fost pentru ca scrisoarea e o carte de instructiuni pentru un joc al imaginatiei si al creatiei. Iar odata prins in joc singura cale pentru a iesi din iluzia viitorului “anului 2034” este chiar raspunsul la intrebarea “Tu ce ai face?”. Raspunsul meu este “As abandona” pentru a sti cum sa permit sa materializez adevarul meu.

  4. A venit scrisoarea în cutia ta poștală, avea expeditor sau măcar timbru? Dacă nu a sosit în condiții obișnuite, în ce condiții a venit la tine? Vreau mai multe detalii. 😀

  5. Eu vreau sa ma transfer in lumea cealalta. Pare interesant, comuniune intre oameni, intoarcere la radacini, egalitate, respect fata de om si natura!

  6. Nu imi place incotro se indreapta lumea.
    Nim, poate sa devina oricand Nimrod.
    Ochiul, are doua parti.

  7. Firi povestea ta mi-a adus aminte de “Micul Print”. Dacă-ți aduci aminte în ea se vorbește despre mai multe planete. Incă nu am puterea minții de a-mi imagina mai multe realității, până în prezent cred într-o singură realitate. Realitatea paralelă pentru mine nu există, iar viitorul ca fi așa cum îl vom construi noi.

  8. Am vazut acum vreo 2 luni un film in care o femeie la volan care asculta la radio o stire cum ca a aparut pe cer ceva ce reprezinta in mod fidel o a doua Terra, se uita si ea iar in urmatoarea clipa face accident si omoara o sotie si un fiu. In final acel al doilea pamant este populat de aceiasi oameni doar ca acolo lucrurile rele nu s-au intamplat. Cam cu povestea filmului respectiv seamana povestea ta 🙂 .

  9. O lume fara bani e greu de imaginat.
    O lume fara propietatate e si mai greu de imaginat.
    Dar catre ascest fel de lume e de preferat sa se indrepte omenirea.
    O lume in care fiecare isi aduce contributia la prosperitatea tuturor, dupa puterile lui.
    O lume in care Terra va forma o uniune de popoare cu o guvernare comuna.
    O lume … sunt multe de spus.

  10. Lumea poate sa arate frumos si fara ura, minciuna si lipsa de respect.

  11. Lumea chiar arata frumos cu iubire, sinceritate si respect, dar vai, din pacate nu tine mult timp.
    Si totusi acel moment unic de armonie, cine l-a trait, face sa descoperi existenta … a altceva … greu de explicat in putine cuvinte, desi, simti ca este un singur cuvant.

Comments are closed.

Vezi si...

Yin si Yang

Vreau sa scriu neaparat ceva, trebuie sa scriu, am scris de atatea ori, am intrat in niste probleme atat de complexe si greu de patruns, mi-am impartasit atatea trairi, conceptii, incat ma stiti mai bine decat cei cu care ma vad zilnic si cu care sunt obligat sa afisez...

Articole din aceeasi categorie