Salutare, tuturor! Ziceam că s-ar merita să aduc în discuție anumite subiecte tabu care ne colorează viața nouă, gay-ilor, de pretutindeni. Și ce ar fi mai tabu dacă nu sexul [sau cum spunea Oana Andoni la Pro TV dintr-o eroare …de prompter: “cfuterea (și opoziția)…”) – desigur s-a observat ce am vrut sa subliniez].
Ce acuză i se aduce cel mai adesea unui gay ? Asta, bineînțeles, când se ajunge la capitolul argumentelor… este acuzat pentru modul, să zicem, “excentric” (din perspectiva homofobilor) în care face sex cu o altă persoană de același sex. Apar comentarii foarte dese cum ar fi: ce scârbos este să știi / să vezi pe un bărbat făcând felație altuia. Sau polemicile multilateral dezvoltate despre sexul anal. Deci se are în vedere, precum ziceam, ideea de scârboșenie. Se face un mare tam-tam.
Și vin cu un contraargument bizar conform căruia și în cuplurile heterosexuale se practică “scârboșeniile” astea. Dar cum bine ați observat, situația se schimbă nițeluș: polemica generalizată dispare, revolta în masă se reduce la contraargumente răzlețe, pe ici pe colo. În cazul ăsta oamenii se rezumă la a spune timid că ei nu ar face așa ceva cu nevestele/soții lor. Dar nu denigrează, nu blestemă, nu condamnă la moarte, nimic. Ciudat, nu ?
De ce această discrepanță privind, în definitiv, o idee comună? Și m-am gândit că poate masculul feroce heterosexual se simte amenințat cu privire la dominația sa asupra partenerei. Probabil nu se concepe că un bărbat se poate, chipurile, subjuga altuia. El, masculul alfa, nu concepe ideea de dominat ci doar de dominator. Își simte trădată masculinitatea, nu ?
Păi dacă te uiți pe RedTube, cele mai multe clipuri sunt categorile „Blonde” și „Anal”.
🙂
Falsă problemă. Nu există controverse între heterosexuali şi homosexuali. Există controvese între exponenţii unei boli a societăţii – homofobia – şi homosexuali. Printre homofobi găseşti aparţinători tuturor orientărilor sexuale. Homosexualii frustraţi, duşmanii propriei orientări sexuale, sunt adesea mai înverşunaţi homofobi decât colegii lor heterosexuali.
Homofobia nu are cauze naturale. Ea se învaţă la fel ca rasismul, antisemitismul sau orice altă formă de discriminare. Trebuie reţinut că învăţul are şi dezvăţ.
Cei cu mintea la purtător resping homofobia; cei cu mintea curăţată prin spălări cad pradă ei. N-o să găsiţi întregi la minte printre homofobi pentru simplul motiv că un om întreg la minte nu-i preocupat cu cine şi cum fac alţii sex.
Principalii promotori al homofobiei în societatea modernă sunt cei care se pretind religioşi şi invocă motivaţii religioase. Scârbavnică nu-i activitatea sexuală a homosexualilor – aşa cum adesea spun / scriu ei – ci învăţătura promovată de bisericile creştine atunci când discriminează femeile, homosexualii şi evreii. Bigotismul, care adeseori merge mână în mână cu homofobia, nu scuză homofobia pentru că el însuşi este o boală a societăţii şi o dovadă a puţinei minţi.
Bisericile creştine de-a lungul a aproape două milenii au fost mereu frâne în calea dezvoltării prin ineptul “crede şi nu cerceta” care impunea supunerea oarbă faţă de învăţăturile scripturistice. Desprinderea categorică de infailibilitatea religiei, începută în Renaştere şi cu un puternic avânt în cadrul Revoluţiei Franceze, nu poate întârzia la nesfârşit. În ceea ce ne interesează contează în special renunţarea la rigida morală creştină asupra sexualităţii. Nu-i departe vremea când cultele religioase care promovează homofobia vor fi lipsite de sprijinul statului şi tratate precum sunt azi tratate organizaţiile rasiste sau antisemite; deja se plâng de acest lucru. Cu toate astea, nu trebuie minimalizate unele voci din cadrul bisericii catolice, cum ar fi cea a cardinalului Vienei, care pledează în favoarea uniunilor homosexuale.
În sprijinul homofobilor sunt şi unii oameni de ştiinţă sau practicieni în domenii bazate pe ea care, prin diverse metode, ignoră faptele şi fabulează.
La noi, de exemplu, o matracucă cu pretenţii de doctor şi psihiatru, într-un material din 1995 dar pus la dispoziţia Parlamentului cu ocazia adoptării noului Cod Civil, după ce în mod corect arată că homosexualitatea nu este o boală, făcând trimitere în acest sens la lucrările unui congres internaţional al psihiatrilor, conchide că dacă nu-i boală atunci este viciu. Biata psihiatră parcă vine să întărească spusa că toţi psihiatrii înnebunesc şi omite varianta de bun simţ; dacă homosexualitatea nu-i boală atunci este normală. Teologi fără de ruşine i-au preluat spusele şi le-au prezentat, pe net, într-un mod pervers, ca şi când nu o oarecare matracucă de pe la noi ci amintitul congres, cu girul autorităţii lui, ar fi conchis că homosexualitatea este un viciu (1, 2). Se merită, în acest context, reamintită poziţia American Psychological Association asupra subiectului: “same-sex sexual and romantic attractions, feelings, and behaviors are normal and positive variations of human sexuality regardless of sexual orientation identity”.
În urma unei critici primite pe PM, având textul:
“Sicmarin trebuie sa precizezi faptul ca Es. Cardinalul Schònborn face o diferenta intre relatiile homosexuale de lunga durata si cele doar pentru o scurta perioada de timp”,
fac o cuvenită precizare, citând din spusele Es. Cardinalul Schònborn, cardinalul Vienei, vis a vis de uniunile homosexuale:
“o relaţie stabilă este cu siguranţă mai bună decât scufundarea în promiscuitate”.
Atitudinea cardinalului Vienei este contrară mai multor documente oficiale ale Bisericii Catolice. Până regăsesc pe net versiunea românească a acestora dau link spre versiune englezească a unuia dintre ele, Considerations Regarding Proposals to Give Legal Recognition to Unions Between Homosexual Persons din care citez:
“10. If it is true that all Catholics are obliged to oppose the legal recognition of homosexual unions, Catholic politicians are obliged to do so in a particular way, in keeping with their responsibility as politicians.”
Sicmarin, nu era o critica ci doar o precizare sau o interpretare personala a textului distinsului prelat.
Off sicmarin, sicmarin ce ne-am face fara tine?
Serios sicmarin acum, esti de un real folos si ma identific cu multe idei sau rezonez la sentimentul transmis de tine prin scris si nu de putine ori am mai invatat cate ceva din scrierile tale, dar cateodata ar trebui sa te relaxezi si tu si sa poti face haz, bascalie, sa razi.
Cand ai ras cu pofta, cu lacrimi, scuturandu-ti burta, ca vibratiile de la telefon, inecandu-te ca abia poti sa mai respiri?
@castillo. . Dilema adevarata la un alfa este atunci cand se masturbeaza, ca nu se stie cine pe cine domina, dar noroc ca nu vede nimeni si ramane alfa cu onoarea nestirbita.
@cristymaykei
Ai şi n-ai dreptate.
Pe blog am abordat aproape numai probleme serioase, insistând pe rigurozitate în documentare. Mi se pare că aşa mă încadrez în unul din principalele scopuri ale blogului.
N-am prea intrat în glume pe blog şi n-am intenţia de a intra prea des în viitorul apropiat pentru că glumele sunt adesea interpretabile în sensuri nedorite de promotorul lor. Niciodată nu ştii ce corzi sensibile ascunse atingi cu glumele şi vibraţiile pot fi asurzitoare. Citind blogul (atâta cât am apucat să citesc) am băgat de seamă că o bună parte din conflicte au pornit de la glume cel puţin aparent inofensive. Dacă tot este să intru în conflicte prefer să o fac pe teme serioase, nu pornind de la glume.
Totuşi, după toane, mai glumesc pe aici dar fără ca gluma să fie o notă dominantă. Îmi mai scapă autocenzurii şi exprimări glumeţe, fără perdea, dar uneori ele sunt atât de tari încât închid discuţia.
Cât despre râs cu poftă… mi-ar fi extrem de greu să estimez măcar numărul acestor manifestări provocate involuntar de textele de pe acest blog. De curând un autor de pe blog mi-a trezit astfel de hohote de râs când se plângea de “mirosul de fier, beton […] răspândit peste tot”, materiale eminamente inodore.
Apropo de gluma ta, cu masculul alfa, ea conţine o contradicţie în temeni. Masculul alfa este definit în relaţie cu micro-societatea căreia îi aparţine iar aceasta nu este o relaţie reflexivă (masculul alfa nu este mascul alfa faţă de el însuşi ci doar faţă de alţii). Lipsa reflexivităţii relaţiei scoate din discuţie malahia. Astfel, gluma rămâne bună mai ales prin umorul involuntar. Sic transit gloria mundi! 🙂
@sicmarin pot da ȚIPĂTÚRĂ ca esti de NEEGALÁT. Esti ca Robert la inceputuri cand inca nu isi pierduse rabdarea, ca Fireman taios, dar mai ales cu grid ca invataminte[cultura].
Si apropo cine a zis ca alfa e solo? Se si poate malastropii … dragostea se face-n minim doi. Acum ti-am dat alta contradictie, oare care o fi cea adevarata?