No menu items!

Bun sau rau, a trecut…

Acelasi autor

Mai suntem sau nu?

Este iunie... acum un an imi doream sa vin acasa. Imi lipsea casa, pasarile, jobul, locurile ce imi creau mie un confort si imi...

Waw, functioneaza! :P

Nu-mi vine sa cred ca si-a revenit site-ul. E drept ca am mai intrat din cand in cand ca sa vad daca merge. Nu...

8 zile, de cand esti acasa, 8 zile de cand nu ma mai opresc sa zambesc, sa zambim si sa ne chinuim... Dupa cum bine...

o saptamana, doua interventii, dureri de cap si morfina…

Luni, l-au operat... Marti era cat de cat ok, insa existau dureri de cap si ameteli, lucruri normale dupa o interventie destul de lunga....

7:10 – 16:05

Am avut o zi groaznica. Azi dimineata la 6 jumate am vorbit cu Ametitul si avea un strat de morcovi intrat cu tot cu...
oscar.w
oscar.w
M-am hotarat sa devin...la fel. Cea mai dificila forma de reinventare este sa reusesti sa te transformi in tine insasi.

Hello tuturor,

Buna sau rau, 2015 a trecut.

Si imi vine sa las asa cam vre-o 4-5 pagini de spatiu alb in care fiecare dintre noi sa ne scriem pe doua coloane ce a fost ok si ce a fost mai putin ok, sau chiar nasol.

Eu sunt optimist, sau macar incerc, si spun asa ca in 2014 eram cu Ametitul de pe deal… pe un deal (suna cam ironic:)))))) si ii spuneam ca abea astept sa treaca 2014, fiindca simt ca 2015 o sa fie un an mai bun.

Ei bine, nu a fost asa. Daca am crezut ca 2014 a fost un an cu multe probleme, m-am inselat amarnic… se poate si mai rau de atat.

2015 mi-a adus un Ianuarie destul de linistit, simteam ca parca incep sa merg pe drumul pe care parca  il pierdusem. Eram si eu o Scufita Rosie ce isi pierduse calea in 2015, psihic vorbind, m-am cam luptat ce-i drept cu depresiile si cu anxiolitice, somnifere si alte chestii ce dau dependente si degeaba. Februarie, ma gandeam ca e luna scruta, cel putin asa spun unii, insa va asigur ca a fost cea mai lunga luna din viata mea. Poate unii dintre voi va amintiti, insa a fost luna in care al meu Ametit de pe deal… a venit acasa si mi-a zis, undeva pe la 19 seara : “Am o tumora in cap!”.

Prin intermediul vostru vreau sa ii transmit ca nu asa se face, nu vi acasa ma scoli din pat si mi-o trantesti asa ca si cum ai zice ca ti-ai pierdut portofelul, ca si cum si jucat 5000 de lei la jocuri de noroc sau ca ti s-a rupt siretul de la bocanc. Dragul meu mie mi s-au rupt toate conexiunile din creier (nu ca as avea multe) si am simtit ca cerul se prabuseste peste mine, ca tsunami e minciuna. Si nu cred ca iti poti imagina ce sentimente m-au rascolit. Initial am vrut sa iti fut una ca sa vad daca esti real si daca ai glume in program, la o milisecunda distanta am vrut sa urlu si sa ma dau cu capul de perete, dar nici asta nu ar fii fost o solutie.

In fine… am vrut sa fac mult in primele minute dupa vestea ce mi-ai dat-o, cert e ca in final am ajuns in dormitor pe jos sa plang ca o curca beata si sa nu stiu ce sa fac.

Acum zambesc, dar aveam tarlaua de morcovi in cur cu tot cu frunze:))))

Au urmat ganduri multe, pachete de tigari fumate, mese sarite… de fapt cartuse de tigari … ca mi-am imbatranit plamanii cu inca 30 de ani:))))), si mi-au cazut la fire de par din cap de cred ca de un dus mai am si apoi sunt full moon.

Primavara a fost o asteptare, prea lunga, apasatoare si chinuitoare. A fost un timp scurt ca si durata si tot odata mi s-a parut ca nu mai trece. I hate spring… Vara a fost superba ca te-ai operat… zici ca ii scriu lui si nu pentru toata lumea… m-am tampit de tot, asta in cazul in care nu am fost de la inceput.

Ideea e ca am avut un am de pula si nu pizdos asa cum ar fi trebuit sa zic.

Dar suntem fericiti si asta conteaza cel mai mult. Suntem sanatosi, vedem destul de bine:)), am realizat ca e mult mai importanta sanatatea si fericirea si mai putin importante sunt lucrurile materiale.

Nu stiu ce stiti despre mine, insa sunt un tip care nu are toti biscuitii in raft si nici toate tiglele pe casa. Nu-s dus prea des la biserica si nici pe la scoala. Ma apropiu de criza de 30 de ani, cel putin multi spun ca atunci faci o criza… Eu cred ca deja am facut-o si pe aia de 30 si pe aia de 40 si pe aia de 45. Si sa nu radeti insa am avut mereu chestii de genul pentru ce traiesc, care e scopul meu in viata si chestii dinastea.

Apoi ma gandeam ca de ce nu sunt hetero si minuni dinastea, mi-am dorit copii, apoi animale si in final vreau doar sa il am pe el si sa fiu eu asa cum sunt.

Copii nu sunt de mine ca sunt prea comod si nu cred ca as avea nervii necesari sa ii ajut sa porneasca ok in viata si plus de asta nu cred ca am resursele financiare suficiente ca sa ii pot oferi mai mult decat am avut eu.

Cu animalele e ok, un caine as vrea insa nu se poate acum, iar pisica NU!!, tin prea mult la tot ceea ce e in casa si la perdele, iar curva pe care am incercat sa o adopt a incercat sa imi futa perdelele,asa ca am dus-o inapoi de unde am luat-o.

Sunt comod, un tip cu principii si peste unele nu trec nici cum, am chestii ce mi le impun si care intr-un timp imi afectau si relatia, insa norocul meu e ca el e mai deschis la creier si a lasat de la el, a incercat sa faca si ca el insa si ca mine ca sa potoleasca vulcanul din mine si e ok.

Imi place sa gatesc, sa dorm, sa citesc mai putin… adica imi place sa citesc insa nu tot ceea ce gasesc pe piata… de exemplu recent am citit Efectul pervers, O sa ma stii de undeva, Alive… carti care mie imi plac. nu stiu daca sunt cititor sau nu. Nu citesc saptamanal cate o carte sau lunar. Am perioade si perioade, cred ca fac parte din majoritate… habar nu am.

Dar de exemplu imi place sa gatesc, imi plac filmele si m-as uita la documentare (aproape de orice fel) o vesnicie.

Ascult muzica, insa comerciala si mai imi sare cate una la urechi ce nu e nimic de capul ei din punctul de vedere al criticilor sau al persoanelor din jurul meu insa mie imi place.

Si simt ca ceea ce fac la job ma drogheaza suficient de mult incat sa nu fiu tentat cu droguri alcool si alte chestii.

Asa in lini mari, dupa ce v-am plictisit, cam asta sunt eu. Un gay ce iubeste, ce isi traieste viata alaturi de un om mai mult decat minunat si zic eu inimos.

Oricum, am povestit in asa hal ca am plecat de la una si am ajuns la alta de multi o sa spuna ca sunt un bipolar:)))))… ideea e ca va urez tuturor un an mai bun, plin de sanatate si de fericire si sa vi se indeplineasca orice gand si dorinta va vine in capsor. Sa fiti voi insiva si sa scrieti asa cum stiti voi mai bine sa o faceti, sa va exprimati cat mai simplu si mai direct fara sa folositi prea multa cosmetica lingistica. Fiindca, cred eu, ca cu cat incercam sa scriem mai pompos folosindu-ne de te miri ce expresii, metafore, comparatii si epitete, ucidem incet incet din originalitatea noastra.

Va iubesc, va ador si nu vreau decat sa spun ca in noul an desi e posibil sa lipsesc o perioada de timp asta nu inseamna ca nu va voi citi. Kiss u all.

Un an nou fericit! Al vostru, Oscar.

Melodia e pentru mine:)))

4 COMMENTS

  1. Dragii moșului ~

    Total de acord, fără ”lingistică”!!! Acu’ e drept că din cosmetică nu se naște originalitate, da’i tot așa de adevărat că nici greșelile nu-s toate la fel de siropoase… încât să merite a fi lăsate în pace 🙂 .

    Așadar, greșiți minunat și rămâneți neatârnați în continuare, că io unul nu m-oi supăra și nici creionul roșu nu mi l-oi ascuți.

    Vă pupăm, amețiților și să ne-auzim sănătoși pe mai departe!
    😎

  2. Dragul meu, tarziu si totusi nu prea tarziu, o sa iti spun cateva vorbe tot prin intermediul “lor”: Iti multumesc ca ai fost langa mine inca un an, bun sau rau (e discutabil) si te rog sa ma ierti ca te-am facut sa suferi. Cunoscandu-te, inclin sa cred ca ai suferit mai mult ca mine. Totusi, sa te gandesti ca nu exista prea multe moduri “bune” de a da vesti proaste.
    In ce priveste anul 2015, eu cred ca e mai mult o chestie de perspectiva, de cum alegi sa te uiti. Eu cred ca a fost un an greu, dar per total bun. Am trecut prin multe si totusi, acum suntem aici, amandoi, probabil mai batrani cu un an dar cu siguranta mai “traiti”cu un an. Eu te iubesc chiar si asa “fara tigle pe casa”.

  3. Iubitorul vostru releu colectiv de transmisiuni vă cuprinde în brațe și vă așteaptă cu drag la târgul de țigle și biscuiți 🙂

    😎

Comments are closed.

Vezi si...

Pieptiș/Abreast

Este prima dată când scriu despre un film LGBT care încă nu a apărut. Pieptiș este proiectul de suflet al tânărului regizor Patrick Brăila. Este un scurtmetraj autobiografic ce are în centru momentul coming-out-ului său ca persoană trans față de mama sa. Taie! Patrick mi-a apărut pe radar în vara lui 2014,...

Articole din aceeasi categorie