No menu items!

Am nimic fara tine…

Acelasi autor
luc
luc
Cineva in multime. Atras de lucrurile interzise, vreau mai mult, incerc mereu sa obtin ceea ce cred ca nu pot sa am. Imi place sa lupt pentru a obtine ceva, dar atunci cand in sfarsit ajung la acel "ceva/cineva" imi pierd interesul. Neatent, neindemanatic, putin nepasator. Nu mare as in arta socializarii, imi place propria-mi singuratate, ador mersul pe jos, atunci cand ma plimb singur reusesc sa-mi pun ordine in ganduri, putinele momente in care sunt eu cu mine. Mai singuratic putin. Mandru, orgolios, uneori (mai des) fac doar cum cred eu ca e mai bine. Loial, dar pana la un anumit punct,daca e paharul plin nimic nu mai poate fi facut. Dimineata perfecta pentru mine incepe cu o cafea si o tigara alaturi, unele dinrte putinele lucruri la care as putea spune ca nu as renunta niciodata, pentru nimic. La fel si cu ciocolata alba, m-ar putea aduce aproape de starea de orgasm.

Ploua, in ultimele saptamani ploua in fiecare zi. Oare ploaia e in concordanta cu sufletul meu? In fiecare zi adorm cu tine in gand, in fiecare clipa de repaus ma gandesc la tine.

Intre noi totul a decurs de la sine, aceeasi poveste clasica “the boy meets the girl”, doar ca in cazul nostru a fost “the boy meets the boy”. Putin ciudat ar spune unii, dar mie, noua nu ne pasa. Alaturi de tine simteam ca pot avea tot, nu imi pasa de nimic altceva. M-ai aratat ca imperfectiunile mele pot fi placute. M-ai aratat ca nu e nevoie sa-mi fie frica, teama de ceea ce sunt. Cand eram cu tine nu-mi pasa de opinia celor din jur, oriunde am fi fost te aveam alaturi si-mi era suficient.

Ciudat  e ca noi niciodata nu am format un cuplu, a existat si, cum imi place sa ma mint, exista si in continuare o atractie reciproca si atat. O atractie despre care, paradoxal, am decis sa discutam dupa ce eu am plecat, abia atunci am avut curajul sa spunem ceea ce simtim. Se spune ca nu poti aprecia pe cineva la adevarata sa valoare decat in momentul in care nu-l mai ai aproape, asa sa fi fost si in cazul nostru?

Cand locuiam relativ aproape sa fi fost comoditatea de vina, fiecare prins in propriile ganduri, griji. Prea ocupati cu serviciile pentru a mai avea timp si de altceva? Sa fi fost beculetul stricat? Si s-a aprins prea tarziu?

Ti-as spune te iubesc… dar nici eu nu stiu ce simt, si oricum esti prea departe ca sa-mi pot da seama…

Previous article
Next article

8 COMMENTS

  1. Sar’na de apreciere. Primul meu articol 😀
    As fi vrut sa scriu mai multe, dar…nu gaseam cuvintele potrivite pentru a exprima tot.

  2. Eu nu înțeleg de ce vă feriți de concursul ăsta ca de dracu. Parcă zici că vine Academia Română să ne judece articolele…ori vă e teamă că ultimul loc se duce la mânăstire?:))

  3. Nu ma feresc de concurs, doar ca nu doresc sa revendic nici un premiu, asta in cazul in care articolul ar fi avut vreun impact. Atata tot.

  4. Poate te concentrezi si dezvolti povestioara voastra. Cred ca ar iesi un articol frumos Luc 😉

  5. Premiul ăsta mai mult a creat probleme decât a ajutat. Cred că ideea concursului nu era să ne dăm la gioale ca să punem mâna pe premiu ci să scriem niște articole tematice prin care să se marcheze cumva 5 ani de Darkq. Poate că mai citesc și alții ce scriem noi pe-aici și pot descoperi și o altă față a homosexualității, alta decât pe cea machiată a lui Naomi. Că vezi, ne tot plângem că nu-l putem lua pe iubit de mână, că nu-l putem lua de bărbat și cu acte, dar când vine vorba să facem și noi ceva, nici măcar din spatele monitorului nu facem. Cel puțin așa mi se pare mie.

    Sper să nu o iei ca pe un tras de urechi, nu e ceva personal, am vorbit mai mult la general.

    Îmi place că ai reușit să fii scurt și cuprinzător în articol.:)

  6. @ Rediam: stay chill nu consider comentariul tau ca pe un afront personal. Din pacate da, lumea ne cam vede doar partea machiata a lui Naomi, dar asta e si din cauza mass-mediei. Nu are rost sa comentez pe tema asta, s-au scris “n-spre mii” de articole.

    Tocmai asta imi placea/imi place la tipul la care am facut referire in articol ca atunci cand eram impreuna nu-mi pasa (uneori) daca eram sau nu in public, puteam sa-mi manifest afectiunea indiferent de ce ar fi spus ceilalti… 🙂

Comments are closed.

Vezi si...

Philadelphia

Un avocat de culoare homofob e fortat sa-si infrunte prejudecatile, atunci cand accepta sa apere un client bolnav de SIDA impotriva firmei care l-a concediat. O scena de multime din Philadelphia ii are ca protagonisti pe activistii anti-SIDA si homofobii care agita postere: SIDA ne vindeca de homosexualitate. E o cheie asupra faptului...

Articole din aceeasi categorie