Urmarea sau Sighisoara sub asediu’
1 comentariu
Scris de Robert, Monday, April 21, 2008 – 12:56 am
Azi a fost o zi super calduroasa. Ne-am trezit de dimineata si am mancat ce ni s-a dat. Io cum sufar de o usoara fobie cum ca voi muri de foame am mai vrut o omleta si o cana cu lapte. Inca o data ma gandeam ca locul nostru nu este acolo, noi cu lumea noastra rasturnata…
Dupa multe targuieli cu dom’ sofer am hotarat ca mergem in Sighisoara sa vedem cetatea si la luam pranzul acolo. Am ajuns:

Nu, nu eram noi pe poteca. Poaza aceasta fu’ facuta de la fereastra restaurantului unde mai era un pic si ne mancam unii pe altii de foame. Dupa astampararea foamei am plecat sa vizitam “cladirile” (anexele gen “grajduri”, au fost taiate din poza):

Si cladirile. Atmosfera ireala. Sighisoara mereu a fost o alta lume. O lume in care altceva domneste.

Dupa ce ne-am mai plimbat noi dupa “cladiri” asa ca niste oameni ai culturii si mari folozifi ce suntem, acumulatorii aparatului de fotografiat au cedat. Dintr-o data totul a fost pierdut. Fiecare eram plasati strategic sa stim ce sa pozam. Sau ce sa tragem in poza. Am gasit baterii la o stoarfa blonda pe care am iubit-o pana mi-a dat bateriile. Apoi ne-am reluat turul, fara niciun ghid:

Apoi am dat peste lalele. Erau plantate dezordonat. Portocaliu si roz. Superb.

Excursia sau ce-o fi fost a fost una scurta insa intensa. Atat de mult conteaza sa ai niste compatibilitati cu anumiti oameni… sa nu trebuiasca sa folosesti 78559 de cuvinte pentru a te face inteles. Apoi doua zile de plecat undeva conteaza mai multe decat 172 de prajiturele, beri si ceaiuri. Cerul e albastru pentru noi.

Am plecat apoi. Nu mi-am cumparat niciun suvenir din Sighisoara. Doar doua bucati de hartie. Si la Bran am gasit o pana neagra superba.
Uite si mascota noastra… a capatat si un nume: Vineri 13.

Am ajuns tarziu. Pe drum am oprit cateva clipe de mai multe ori. Luna stralucea si am facut o ultima poza:

R.




ce se intampla cu u??