shadow

De fiecare dată când vine vorba de tradiţii, încerc să înţeleg tradiţiile… Aşadar, ce este Crăciunul şi cum a apărut?

Înainte de toate, astrologic vorbind, din ziua solstiţiului de iarnă (cea mai scurtă zi a anului); soarele pare să se oprească din mişcare pe cadranele solare timp de 3 zile (22-24 decembrie). 25 Decembrie este astfel celebrată ca ziua în care soarele „revine” la viaţă, finalizând parcursul anual, după cele 3 zile în care a fost „mort” (hmm, da…Mântuitorul a fost mort 3 zile şi trei nopţi…). De aici pornind celebrarea mai multor deităţi, între care şi Mithra, în ziua de 25…

Au fost apoi cândva Saturnaliile…o săptămână de depravare celebrată de romani între 17 şi 25 decembrie. S-au păstrat din acele vremi tradiţia unor mese opulente, udate din belşug cu băutură… şi colindele: pe vremuri însă oamenii colindau străzile beţi şi goi (era o sărbătoare a depravării, în care nimeni nu era pedepsit indiferent de ilegalitatea comisă), cântând…

Obiceiul sărutului sub vâsc este, de fapt, comemorarea omorârii zeului Balder din mitologia nordică de către zeul rival Hoder folosind o săgeată făcută din vâsc, pentru a cuceri inima zeiţei Nanna. Sărutul (o rafinare a exceselor sexuale care aveau loc de Saturnalii) s-a contopit cu vâscul din mitologia druidă, generând o tradiţie modernă…

Bradul de Crăciun este tot o reminiscenţă păgână: cultul Asheira venera copacii; în ziua solstiţiului de iarnă copacii veneraţi până atunci în pădure erau aduşi în casă şi împodobiţi…

Cadourile de Crăciun sunt o reminiscenţă a saturnaliilor când, cetăţenii erau forţaţi să dăruiască; tradiţia s-a extins şi metamorfozat, între timp…

Moş Crăciun este de fapt…Moş Nicolae! Sărbătorit pe 6 decembrie, data morţii sale (345a.d.), după ce a fost sanctificat în secolul 19, a generat un cult care s-a contopit cu deităţile nordice, şi mai exact cu Woden, deitatea supremă, care călărea un cal zburător… Nicolae a fost între episcopii care au instituit Noul Testament în consiliul de la Niceea (325 a.d.); asocierea lui Moş Nicolae cu cadourile pentru copii provine din 1087 când un grup de marinari a adus cultul său (şi rămăşiţele sale) în Bari, înlocuind pe bunica Epiphania, o deitate care umplea şosetele copiilor cu cadouri…

Imaginea actuală îşi are originea într-un poem scris de Clement Moore (1822) care a introdus sania zburătoare condusă de reni; poemul său a inspirat pe Thomas Nast în realizarea a peste 2000 de ilustraţii ale lui Moş Crăciun (1862-1866). Lui Nast i se datorează reşedinţa de la polul nord, atelierul plin de elfi şi listele de cadouri şi de copii cuminţi.

Şi, suprinzător, Moş-Crăciunul actual este datorat…marketingului: în 1931 Coca Cola Co. a contactat pe Haddon Sundblom pentru a crea un Moş Crăciun care bea Coca-Cola. Sundblom a modelat imaginea pornind de la figura prietenului său, Lou Prentice, ţinând cont de o cerinţă particulară a clientului: Moş Crăciun trebuia să poarte un costum tivit cu blană albă, care costum trebuia să fie într-o anumită nuanţă de roşu patentată de Coca Cola…

Sunt un fervent apărător al tradiţiei Crăciunului: pot spune că toată viaţa mea ca individ conştient am apărat această sărbătoare. Nu comercial-consumerist, ci doar ca pe o sărbătoare a renaşterii. Ador ideea de sărbătoare în care fiecare încearcă să fie mai bun, să dăruiască celorlalţi, să se înconjure de cei dragi, să sărbătorească familia şi prietenia.

Detest însă tot marketingul din jurul acestei sărbători: goana după cadouri, opulenţă, ipocrizia… „Spiritul Crăciunului” ar trebui să ne caracterizeze în fiecare zi a anului, nu doar atunci când o dictează calendarul.

Vă doresc prin urmare să aveţi parte de un Crăciun fericit, alături de cei dragi, în fiecare zi a anului, şi să nu uitaţi să fiţi mai buni: cu voi înşivă şi cu cei din jurul vostru…

PS: Sunt sigur că se pot spune mai multe, mult mai multe despre Crăciun, dar pentru asta există şi comentariile!
Iar, pentru cârcotaşii care vor dori să comenteze negativ: am făcut doar o traducere selectivă a unor resurse disponibile online.


Alte articole scrise de același autor (Rzv):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

Rzv

Nu am avut niciodată pretenţia că am scris ceva de valoare inestimabilă, sau nici măcar ceva nou; am scris însă ceea ce am simţit, ce au însemnat alţii pentru mine. Sunt un om în adevăratul sens al cuvântului? Sunt oare un bun prieten? Nu ştiu, şi nu voi afla cu certitudine nicicând…

Comments

  1. grid    

    Chiar mă gândeam dacă anul ăsta o să lanseze cineva un post tematic :) … nu de alta, dar mă pregăteam s-o fac eu dacă nu mi-era prea lene. Noroc cu Rzv~ că a dat tonul pentru comentarii, unde lumea pare că se mișcă mai ușor.

    Așadar, de vreme ce calea-i deschisă, pe mine mă interesează mai cu seamă cum a apărut nu sărbătoarea, ci… cuvântul „Crăciun”, dat fiind că acesta-i un cuvânt așa cum puține-s în limba română, care să nască prolifice speculații etimologice și pe care nu știi niciodată de unde să-l apuci.

    Dacă în alte limbi lucrurile sunt ceva mai clare (în engleză etimologia lui „Christmas” trimite la o sărbătoare – a lui Cristos, în franceză cuvântul „Noël” conține referința la fenomenul Nașterii – din latinescul natalis, iar germana reține ca origine a lui „Weihnachten” – Noaptea Sfântă), în limba română nici originea lui „crăciun” nu e certă (pierdută fiind undeva între latină și slavă), nici semnificația nu e clară (dacă se referă la creație, la moarte sau la trecerea timpului și la hotarul dintre anotimpuri), după cum nici nu știm în ce măsură cuvântul românesc a reprezentat el însuși o sursă etimologică pentru cuvinte similare din limbile popoarelor vecine.

    Câteva link-uri utile:

    http://dexonline.ro/definitie/crăciun
    http://member.melbpc.org.au/~tmajlath/slav8.html
    http://en.wikipedia.org/wiki/Christmas
    http://en.wiktionary.org/wiki/Weihnachten
    http://www.cnrtl.fr/etymologie/noel

    😎

  2. Avocatus    

    Gridulet iti urez tie si tuturor darkq-istilor: Craciun Fericit si La multi ani.

    Imi permit sa fac o precizare. In limba germana: Weihnachten inseamna: Noapte sfintita, (weihen = a sfinti) Heilege Nacht = Noapte sfàntă.

  3. grid    

    Avocatus ~

    Craciun fericit și ție! Mulțumesc pentru urări.

    Cu privire la tainele limbii germane – prin excelență limba filozofilor și-a teologilor – cu părere de rău trebuie să-mi mărturisesc inocența :). De aceea, lămuriri și luminări sunt binevenite de la toți cei care le pot aduce.

    😎

  4. cristymaykei    

    Craciun fericit Avocatus.
    La noi in Romania, Craciunul are mai multe sensusuri decat ca la celelate popoare. Are cel putin 3 sensuri si asa cum a spus Grid a fost, este, si cred ca o sa fie, o intreaga discutie pe tema acestui cuvant. Iar daca ganditori ilustri nu au reusit sa afle cum si de unde vine, originea sau poate originile acestui cuvant, somitati ca Densusianu, Papahagi, Rosetti, Iorga, etc. nici nu cred ca actualii academicieni vor reusii sa rezolve etimologia acestui cuvant.
    Asa ca o paranteza m-a amuzat aducerea in discutie, sacrificarea porcului, obiceiul de-a taia[ucide cu varsare de sange] porcul in ajun de Craciun ca o ipoteza venita din partea slava a cuvantului.

    Romanul a stiu sa se dea bine si cu Domnul, dar si cu celelate entitati metafizice ale locului si de aici destulele traditii si obiceiuri ale locurilor unde traiesc romanii.
    Practic fiecare zona, loc din Romania, are obiceiurile si traditiile ei, pastrate din mosi stramosi aproape cu sfintenie pe care nu au reusit sa le schimbe nici hoardele, nici turcii, nici grecii, nici rusii, nici nimeni, ele au ramas.
    Poate doar s-au mai imbogatit de la ceste neamuri ce ne bantuira pamantul, cu ce a crezut taranul ca e placut frumos sau are utilitate, spre folosul lui si a familiei lui in viata lui de zi cu zi.

    Acum sincer va spun cred ca nici n-or sa gaseasca originea cuvantului Craciun in adancurile istoriei noastre sau de oriunde, pentru simplul fapt ca originile noastre ca popor sunt mult mai de dinainte decat au inventat crestinii sarbatoarea nasterii Domnului si cum romanul a stiut sa se puna bine cu toate stihiile naturii, ce-l mai costa sa creada ca atunci zic aceia ca e sarbatoare.
    Si la cat de oropsit a fost romanul de-a lungul istoriei, in frig, in foame, in sete, chiar era buna o sarbatoare de asta in care sa manaci sa bei si sa dansezi.
    Acum mai cauti sarbatoarea de dar la dinti? Bucura-te de ea, ce stie popa in ce cred eu si ce superstiti am eu in adancul inimii?
    Lasa-l sa fie fericit si asa ma lasa sa fiu si eu fericit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *