Am dorit foarte mult sa comentez la tema “coming out”, “de ce sa imi pese”, la eseul lui Danu si articolul despre descriminare. Dar am realizat ca la toate am vrut sa spun cam acelasi lucru, asa ca am decis sa scriu si eu un articol. Ceea ce vreau sa spun este foarte bine descris de titlul articolului. Poate sa fie si bine si rau pentru oricine doreste sa faca ceva.
Deci, intrebarile de baza, to come out or not to come out, sa te aperi pe tine insuti, un prieten sau principiile tale si sa lupti pentru drepturile tale. Si aici intervine proverbialul “sabie cu doua taisuri”.
Coming out:
Pro: te vei simti mai bine, chiar eliberat. Pastrarea unui astfel de secret poate fi foarte apasatoare.
Con: mai mult ca sigur acest sentiment nu va dura foarte mult. Fii pregatit pentru consecinte.
Cu toate acestea, cred ca este mai bine sa “come out” decat sa fii “outted” de altcineva. Daca cineva vine la tine si te intreaba direct daca esti gay, inseamna ca déjà stie raspunsul. N-are rost sa minti.
Concluzia: poate sa doara ca naiba stiind ca cei din jurul tau, mai ales cei la care tii foarte mult nu te cunosc cu adevarat si la fel poate sa doara atunci cand afla cine esti, iti intorc spatele. It’s always a gamble. Cum ti-o fi norocul.
Sa te aperi pe tine insuti si ceea ce crezi:
Pro: iti da un sentiment extreme de satisfactie cand iti aperi principiile, chiar un sentiment de mandrie, atunci cand tii piept unei persoane care greseste.
Con: in special in cazul in care tii piept cuiva sa te aperi pe tine insuti ca persoana gay sau pe un prieten gay, este foarte posibil sa te trezesti singur. Poate fii infricosator.
Cu toate acestea, at trebui sa o facem pentru ca din perspective unei persoane gay nu te aperi numai pe tine sau un prieten apropiat, ci este foarte posibil sa-i faci pe cei din jur sa cugete si acel lucru este intotdeauna bun. Felul in care sunt unii in grup este total diferit de cum sunt acasa cand sunt singuri si cateodata materia cenusie functioneaza altfel si este posibil sa ajunga la alte puncte de vedere cum ar fi: “Ia stai putin, poate aceste principii ar trebui sa le reexaminez.” A te apara sau a apara pe altul mai poate sa aiba si un effect positive fata de “gura casca” sau o lata persona gay care este in multime. Poate fi incurajator.
Concluzia: daca nu spui ceva iti garantez ca te vei simti vinovat si mai ales in cazul in care ar fii trebuit sa aperi pe cineva, vei sta in fata oglinzi si te vei intreba “daca erau eu”. Pe de alta parte, daca spui ceva s-ar putea sa fii izolat si marginalizat de cei din jur.
A lupta pt. drepturile tale, mai ales pt. drepturile pt. care nici nu ar trebuii sa lupti:
Mai intai de toate, noi (persoanele gay) nu suntem primii care trebuie sa luptam pt. noi insine. Cred ca cele mai bune exemple sunt persoanele de culoare care au trebuit sa lupte pentru dreptul cel mai fundamental de a fii considerati oameni si femeile care au luptat pt. a avea un glas si ca aceasta sa fie ascultat. De multe ori, fie ca ne place sau nu, trebuie sa luptam pentru noi insine si lucrul acesta ar trebuie intampinat cu dignitate.
Pro: Poate literalmente salva vieti.
Con: Te poate literalmente ucide.
Da, sunt putin dramatica, dar este foarte adevarat. Este adevarat in amandoua cazuri. Exista mult prea multe cazuri in care atat tineri (chiar copiii) cat si persoane mai invarsta, si-au pus capat zilelor pt. ca sunt gay si nu au fost cel putin tolerati daca nu acceptati. Si mult prea multi au fost ucisi, incepand cu persoane publice pana la baiatul slabut dintr-o scola dintr-un cartier obisnuit.
Ar fi nevoie si de o concluzie, corect? Daca inchei acum totul ar cam ramane suspendat. Dar voi incheia asa, cel putin pentru moment, fiind ca nu sunt pregatita sa infrunt concluzia si nu am nici un drept sa arunc acea concluzie in fata nimanui.
Asa ca voi incheia cu un citat a-l lui Charles F. Kettering, un inventator american.
“Cred ca cea mai mareata educatie din lume este educatia care il ajuta pe om sa fie capabil sa faca lucrul corect in momentul in care trebuie facut.”
-xx-
[box type=”info”]
This article is available in English version, too (link).
[/box]
Mi-a plăcut articolul, bravo, ai uitat de un
PRO: scapi de mama şi întrebările legate de măritiş 😛
Intradevar, sunt si aspecte negative in coming out si lupta. Dar daca nu lupt categoric lucrurile vor ramane asa. Cel mai bine e sa incercam, pentru ca e posibil sa schimbam mentalitati.
Mentalităţile se schimbă încet, omul are nevoie de timp să digere o anumită informaţie, să o raporteze la sine şi apoi să o accepte (sau nu). În cazul nostru coming-out-urile ar trebui încurajate. Nu poţi educa romanul peste noapte. Fiecare în grupul lui de apropiaţi (unde se simte safe) ar trebui să îşi afirme orientarea sexuala. Treptat acest cerc se mareşte, efectul bulgărelui de zapadă. N astfel de cercuri în continuu crescendo, ne asigură acceptarea celor din jur. Mai devreme sau mai târziu (depinde cât de perseverenţi suntem) vom reuşi să acoperim toată populaţia. Ba mai mult îi vom încuraja şi pe alţii să îşi accepte şi să îşi oficializeze orientarea sexuală.
Şi de ce nu, la un moment dat să putem spera şi la mai multe drepturi. Depinde doar de noi să ne dorim şi să întreprindem ceva în acest scop.
Da, poate sunt un idealist!
Depinde de la om, la om, depinde de mediul in care traiesti, de familia, prietenii si toti cei ce te inconjoara, ca sa iti faci sau nu Coming out-ul.
Nu toti sunt atat de deschisi la minte incat sa te accepte nici chiar dupa o perioada de gandire si de rumegare a acestei informatii si deaceea de multe ori saracul om ajunge la sinucidere.
Trebuie sa ai incredere in cei din jur pentru a incerca sa faci acest pas, sau macar intr-o singura persoana, pentru ca aceea daca trece cu vederea peste acest detaliu, iti poate fi un partener foarte bun in lupta ta pentru a fi acceptat si de catre ceilalti.
Iti trebuie mult curaj si sange in coitze ca sa faci acest pas si este bine intradevar. Scapi de multe griji ce iti apasa sufletul si mai ales de acea intrebare celebra : “Da tu cand ai degand sa iti intemeiezi o familie ” .
Dar totodata eu sunt de parere ca daca stii sa te comporti cat mai natural fara sa dai nimic de banuit e bine si sa ramai ascuns, mai ales daca mediul in care traiesti este homofob rau de tot.
Eu unul nu doresc sa imi fac coming-out-ul, decat poate dupa ce voi fi pe picioarele mele din punct de vedere financiar, dar poate niciatunci.
Articolul mi se pare pesimist. E oare adevarat ca te poti trezi singur dupa ce iesi din dulap? Pai sa raspunda utilizatorii, s-a trezit cineva dintre voi singur DUPA? Din experienta mea, e exact pe dos: esti mai singur inainte, dupa aceea e mai usor sa-ti faci un prieten apropiat.
@Corneliu:
Din contra, daca citesti cu atentie, nu am spus ca vei fi singur daca iesi din dulap.. 🙂
Si da, poate suna putin pesimist. Cand am scris, mie mi s-a parut mai degraba realist.. 🙂
-xx-
Eu ma refeream la citatul de mai jos. In tot cazul, astept in continuare sa spuna, dintre cei care au iesit din dulap, daca au simtit vreo schimbare si de ce natura.
Con: in special in cazul in care tii piept cuiva sa te aperi pe tine insuti ca persoana gay sau pe un prieten gay, este foarte posibil sa te trezesti singur. Poate fii infricosator.
Măi, poate că o să vă pară ciudat dar chestia asta cu ieșitul din dulap (io aș sugera să folosim totusi coming-out că în românește sună oribil faza cu dulapul din care mă și imaginez că pășesc tacticos afară) nici măcar nu am perceput-o. Eu niciodată nu am avut probleme cu faptul că sunt gay așa că n-aveam din ce dulap să ies, ca în primul rând nici măcar nu eram în vreunul.
Io nu cred că a da sfoară-n țară este ceea ce se cheamă coming-out… cel mult o acceptare a ta, că esti gay și cu asta basta.
Tot așa, să-mi fie cu iertare, da’ io nici astea nu le înțeleg… la 15 ani să spui la toată lumea că ești gay. Da’ cine ce treabă are că îi ăla gay, say hetero, sau bi, sau ce-o mai fi?? Nu? Și-atunci de ce să zic ceva ce nu interesează pe nimeni? Că doar nici ăia hetero nu vin să își facă coming-out.
Ah, că la prietenii apropiați, oameni care chiar au vrut să știe nu am negat niciodată și am fost cât se poate de natural… asta e altă poveste, dar eu așa am fost mereu. De ce să ascund ce sunt? Eu știu cine sunt, ce treabă au alții de viața mea.
Așa că, povestea asta cu ieșitul din șifonier e așa… o poveste frumoasă… care te duce cu mintea la Ricky Martin care a recunoscut că e gay. Și ce dacă a recunoscut? Privea pe cineva cu cine se fute dânsul? Mă îndoiesc….
Ar fi și culmea să mă duc la o sală de sport, și când îi lume mai multă… să cer să se oprească muzica… “Atenție… vreau să fac un anunț important… sunt gay!!”… vai gata, răsuflu ușurat, mi-am făcut ieșirea din dulap. E absurd!!! Accepți tu în primul rând, porți o discuție cu părinții când e vremea… și gata.
Concluzia este că atâta timp cât noi inventăm etichete și ne excludem automat din turmă… nu avem cum să ne integrăm în ea… adică n-ai cum să și intrii și să ieși în același timp.
Robert, e o confuzie de termeni la mijloc. Ce inteleg eu prin iesire din dulap este sa nu te ascunzi fata de persoanele care conteaza in viata ta, iar nu sa dai un anunt la mica publicitate. Heterosexualii NU se nasc in dulap, ei nu au cum sa iasa.
Acum 15-20 de ani un blog gay nu ar fi putut exista in Romania, din motive legale. Blogul acesta poate exista pentru ca, in vest, cu decenii in urma, multi au ales sa fie deschisi in privinta orientarii sexuale. Drept consecinta mentalitatea acolo s-a schimbat, legile s-au relaxat, s-au facut pe urma presiuni din afara pentru ca se schimbe legile si aici (presiuni fara de care ar fi durat zeci de ani ca sa se modifice legile romanesti), si acum lucrurile sunt cat de cat acceptabile si in Romania. Insa totul a pornit de la coming-out, e nevoie de asta, heterosexualii nu pot fi toleranti cu un fenomen cu care nu sunt familiari. Se poate fireste si fara coming-out, dar atunci nu exista toleranta, totul se face pe ascuns, de blog nici pomeneala, ti-ar place? Ma rog, am cam lungit povestea, dar sper nu le-am incalcit prea tare.
Corneliu, aceea da, așa este. Zilele trecute zumzăiam pe aici că mișcărilor gay, militanților drepturilor gay le revin laurii pentru cum e percepută homosexualitatea în ziua de azi.
Însă, din diverse motive (job, stat cu părinții, chiar căsnincii) sunt foarte mulți care nu pot merge la un show TV, la o emisiune, la parada, să dea un interviu etc. Adică pot, dar nu li se rentează trocul… adică drepturi drepturi da tot job-ul e mai important că nu îți poți lua lumea în cap și să zici ca “gata, îmi bag picioarele, ce-o fi o fi, eu merg să apăr și să militez pentru drepturile gay”.
Nevoia de a arăta că existăm și noi pe fața pământului, da, există… dar asta se face la nivel de comunitate, intervin organizațiile gay, ar trebui să aibă oameni competenți care știu ce scot pe gură șamd. Nu putem scoate ochii la un puștan de 18 ani că vezi Doamne nu se bagă în treaba cu mărșăluitul că e și treaba lui.
Dar asta e deja altă poveste, nu mai are treabă cu coming-out-ul.
Oricum, n-ai să vezi prea curând un director de bancă sau un medic să își facă ceea ce înțelege lumea prin coming-out. Dar da, e adevărat, dacă nu ar fi cei care să protesteze, mărșuluiască, vorbească… nici măcar site-ul ăsta nu ar exista că ar fi ilegal.
Pentru mine concluzia e urmatoarea: coming-outul e necesar daca vrem sa schimbam ceva, e inclusiv o arma politica, nu il faci doar pentru tine, si altii vor avea de castigat. Astea fiind zise, multa lume din jurul meu nu stie (inclusiv dintre cei apropiati), insa asta pentru mine e mai curand un motiv de dezamagire (ca nu am avut curajul) pe care sper sa-l remediez.
Păi vezi, asta e faza, că noi, oamenii obișnuiți ne gândim de două ori pentru că este un aspect ce ține de filozofia sexualității care spune cumva că nu ai practic de ce și în fața cui să îți faci un coming-out (și nu numai la orientare sexuală mă refer, ci și la orice altceva… pozitia sexuală preferată, filmele porno care îți plac, etc) și un alt aspect care tine de solidaritatea civică față de comunitatea din care, vrei sau nu, faci si tu parte.
Chestia cu filmele porno si celelalte nu se pune in aceeasi oala. Adica, daca sunt intrebat: de ce sa anunti ca esti gay, ce eu iti spun ca ma uit la filme porno? Pai nu e aceeasi lucru, pentru ca tu poti sa ascunzi ca te uiti la filme porno sau ca te masturbezi fara sa fii in vreun fel afectat, pe cand eu am un handicap social daca imi ascund orientarea sexuala (fireste, nu il am daca stau la manastire, insa eu nu stau la manastire).
Si ultimul comentariu pe tema asta azi: cei ca Ricky Martin sau Elton John nu au anuntat public ca sunt gay pentru beneficiul lor propriu, pentru ca n-au avut nici unul probabil (cred ca dimpotriva). Ei au facut-o pentru noi; sunt multi care au fost incurajati sa-si faca coming-out cand au vazut ca exista in viata publica si exemple pozitive, nu numai violatori si pedofili gay.
Corneliu, am specificat ca din punct de vedere al unui fel de filozofie a sexualitatii nu am cum sa vad coming out-ul ca pe ceva ce fiinta umana ar trebui sa il faca din vreun motiv, altul decat impacarea cu siesi.
Sunt de acord ca e o forma contraproductiva pentru inaintarea intregului, adica a comunitatii ca vizibilitate, din fericie, dar uneori spiritul civic e mai puternic decat filozofia individuala.
daca vine cineva la mine si ma intreaba daca sunt gay…neg vehement, si il iau si la bataie, muahahaha, evil me!!! :reallyangry:
ce nu stie sigur, nu poate sa-i faca rau…decat sa-l\s-o macine incetul cu incetul….muahahaha, ce evil sunt!!!
Acum cateva luni am vazut un tip (student probabil) cu un tricou care anunta o noua forma de incalzire globala. Pe tricou erau doi barbati intr-o pozitie foarte senzuala, iar dedesubt scria ¨Global warming: Hotter every day¨. True story.
Equilibrium mai traiesti draga? Ca vad ca Robert tine piept cu cititorii.
Ah Robert ce ne-am face noi fara tine?
Hahahaha Comic Ichigo :P! Deci e bine de stiut :P! Daca ma duc si intreb pe unu pe strada daca e gay si ala sare la bataie 😉 atunci ii zic ca si eu sunt gay si ca imi place de el, pentru ca daca sare la bataie cand il intrebi atunci stiu clar ca e gay :D. Si asa de la bataia de strada, se transforma in bataie cu perne in pat 😀
Muhahahahha nui asa cas si eu :reallyangry: ? 😛 >:O
:)) ..exact..ce ne-am face fara Robert? Asa e cand incerci sa faci prea multe deodata.. 😀
Imi cer scuze si sper ca deseara sa apuc sa citesc toate comentariile.
-xx-
Equilibrium Good Luck, ca ai de citit destule 8-)!
Deci, am citit si rascitit.. 😎
@Tomitzel:
Crezi?..Eu cred ca nu conteaza unde te duci, mama iti va scrie, te va suna, va face ce va face si tot in cap iti va sta…dar bucura-te..pt. ca nu este alta ca mama.. 🙂
@Nick H:
Imi place foarte mult analogia ta cu bulgarelul, si ai foarte mare dreptate. Orice calatorie lunga incepe cu primul pas.. 🙂
@Corneliu:
Intr-un fel ma bucur ca gasesti articolul pesimist.. 🙂 Inseamna ca nu ai avut parte de a te simtii singur intr-o camera plina cu oameni.
Si eu cred ca este important sa „come out” pe un plan mai larg, dar cand ma asez sa fac pro-urile si con-urile personale inca cele con sunt mai multe.. 🙂
Ricky Martin, cu tot respectul fata de el, nu ca l-as cunoaste, personal cred ca coming out-ul lui a fost foarte strategic. Era in pragul lansarii unei carti.. 🙂 Si cred ca a fost aiurea considerand ca nu a fost un soc pt. nimeni.. 🙂
Iti spun eu cine a iesit mai de graba pt. noi..Zachary Quinto..nu cred ca a avut alte interese.
@RobertG:
Ar fi frumos ca la gay pride sau orice alt eveniment LGBT public sa se alature si apropiatii nostrii, prietenii, parintii, verisorii etc. Eu cred ca asta ar avea de o mie de ori mai mult effect decat orice altceva.
Da, I’m a daydreamer, un mix de idealism, realism si pesimism cand cafeaua nu-si face effectul nici cum.. 🙂
Nu crezi ca acele etichete ne-au fost puse de acea turma care insista si in ziua de astazi sa ne excluda, si ne includ numai cand este in interesul lor (aici ma refer la politicieni).
@Mary:
Therefore the title, doua taisuri.. :). Eu am „come out” la cea mai buna prietena a mea si cunoscandu-ne de cand ne stim..am crescut impreuna.. stiu ca ma accepta si ca incearca din rasputeri sa ma inteleaga si stiu ca m-ar si ma va sprijinii fata de sotul ei un pic homofobic si fata de ceilalti prieteni ai nostri, dar mai stiu ca in sufletul ei spera ca totusi sa nu fiu gay. Nu ma intelege gresti, nu pt. ca ar crede ca nu este okay, ci pt. ca stie cat este de greu e sa fii diferit in societatea noastra.
@all:
xx si noapta buna la toti!
@Mary: lol… :laugh: :laugh: :laugh: