No menu items!

Mari personalități gay din România

Acelasi autor

Cum Sunt?

Chestionarele completate vor fi postate pe website-ul în curs de dezvoltare, pe măsura completării lor: www.cumsunt.ro! Scopul poveștilor comunității LGBT este să ofere informații heterosexualilor cu...

Excesul de prea mult curcubeu dauneaza grav sanatatii (mintale)!

Frate, ce aveti toti cu cacatu' ala de rainbow!? Plm, zici ca DarkQ a devenit brad de Craciun. Bine, ideea e ca am observat...

Bunul gospodar isi face vara sanie si iarna car. Uneori.

Rasfoind Internetul, acum cateva zile, am dat peste un articol din publicatia online Ring, un alt tabloid specific romanesc unde fiecare titlu contine macar...

Gelozia, bat-o vina

Am fost un om extrem de gelos si posesiv, m-am mai domolit deoarece pe de-oparte experienta m-a invatat ca nu poti inchide un partener...

Cel mai mare regret din viata mea…

... este ca sunt gay. Pe masura ce trece timpul regret din ce in ce mai mult acest lucru. Ideea de ca lumea gay...
RobertG
RobertGhttps://darkq.net
Se pare ca si robotii se imbolnavesc. Nu as zice ca se scurtcircuiteaza. Dar pot aparea polipi sau tumori in circuit, de rezistenta infinita, care denatureaza auzul si vazul, de alfel divin in “multiplexitatea” sa. Asa au aparut noile masinarii. O masina bolnava (faza nasoala e ca masinile chiar daca sunt bolnave, nu mor), imperfecta, si zgomotoasa, ce emite pe frecvente periculoase si oscilante.

Homosexualitatea n-a ajuns în România odată cu televiziunea prin cablu şi cu primele autocare care făceau naveta între Bucureşti şi Occident. Rânduri risipite ici, colo prin cronicile medievale povestesc despre faptele de aşternut de la bărbat la bărbat ale voievozilor români, iar istoria orală consemnează pasiunile pentru sexul identic ale unor mari intelectuali de la începutul secolului al XX-lea.

Dreapta credinţă şi cuvioasa purtare ale unora dintre domnitorii români se înmuiau precum catifeaua în contact cu liberele principii de iatac ale turcilor. Căpeteniile turcite de ţară, precum Radu cel Frumos, cel care stătuse la Stambul şi fusese adus de turci la domnie, nu-şi păstrau iubirea doar pentru partea femeiască a umanităţii.

Creştinismul a decis că nu e voie să fii decât într-un singur fel, nu cred să fi existat atunci pedepse mai infamante pentru homosexualitate decât cele din zona creştină, pe când la Stambul homosexualitatea nu era condamnată. Diferenţa fundamentală între ce se întâmpla atunci în Ţările Române şi ce se întâmplă astăzi e că nu exista o specializare, domnitorii îşi dădeau frâu liber senzualităţii, chit că era vorba de un băieţandru de la curte, o fată frumoasă sau o roabă,

descrie istoricul Zoe Petre moravurile din vremuri îndepărtate.

Domnitorul Petru Cercel a rămas în istorie cu reputaţie de iubitor al sexului tare.

Se ştie că el era unul dintre favoriţii lui Henric al III-lea, regele Franţei, care avea o curte întreagă de băieţandri la dispoziţia lui,

arată istoricul cum de şi-a câştigat domnitorul român faima de precursor al mişcării gay româneşti.

Mari personalităţi gay din Romania

Regretatul medievist Dan Horia Mazilu scrie în volumul „Lege şi fărădelege în lumea românească veche“ despre cum a scos Dimitrie Cantemir din sărite Sfântul Sinod al Bisericii Ruse când a vorbit în „Sistema religiei muhammedane“ despre senzualitatea excesivă, lesbianismul, homosexualitatea şi amorul în grup practicate de otomani. Tot el dă câteva exemple de înaintaşi ai curentului gay, unul dintre ei fiind Iliaş Rareş, care a petrecut şi el ceva vreme la Înalta Poartă şi despre care Grigore Ureche scria că:

având lângă sine sfetnici tineri turci, cu care ziua petrecea sau se dezmierda, iar noaptea cu turcoiace curvind, din obiceele creştineşti s-au depărtat.

Alte cazuri de abatere de la împreunarea considerată firească sunt cele ale lui Radu cel Frumos, numit aşa, se pare, în batjocura trăsăturilor sale efeminate, şi Vodă Alexandru Ilieş, „domn nepriceput“, ce „îşi consuma timpul cu un «partener» venit din Peninsula Balcanică.

Insinuarea (şi ea poate să conţină o aluzie, străvezie pentru cei informaţi, la năravurile insului) negativă – strecurată de acel meşter al vorbei subţiri care a fost Miron Costin – nu lipseşte“, scrie Dan Horia Mazilu, care reproduce mai departe din scrierile cronicarului:

Ce cârpea boierii cum putea trebile ţării, iar domniia mai mult îşi petrecea cu Batişte Veveli.

Lunga şedere printre turci l-ar fi îndepărtat şi pe Mihnea al III-lea de femei: „(…) şi slujind lângă Poarta turcească la Chinan Paşa (căruia zic unii să-i fi fost giuvan – n.r. homosexual -, fiind frumuşăl)“. Despre Ştefăniţă Lupu se scrie în „Cronica Bălenilor“ că

fiind tânăr, dezmierdat, făcea lucruri copilăreşti, să zic mai bine, nebuneşti, nu căuta trebile domniei, ci curviile, şi partea bărbătească, şi femeiască.

Deşi pedeapsa pentru homosexualitate era cumplită, tăierea capului, confiscarea averii şi arderea trupului păcătosului în public, Constanţa Vintilă Ghiţulescu, autoarea volumului „Focul amorului“, n-a găsit în arhivele judiciare din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea semne că ea ar fi fost pusă în practică vreodată.

Homosexualii erau sancţionaţi de restul lumii mai mult prin bârfă şi vorbe de ocară gen «pezevenghe». Sunt câteva cazuri de călugări judecaţi pentru homosexualitate în acea perioadă, iar pedeapsa era să fie mutaţi disciplinar la altă mănăstire, unde trebuiau să fie izolaţi şi să se hrănească doar cu pâine şi cu apă. Dar pe mulţi dintre ei îi găsim după aceea bine integraţi în comunităţile de călugări,

a descoperit Constanţa Ghiţulescu.

Pentru Ştefan, cafegiul unei mănăstiri, prins când îi sărută cu „râvnă curvească“ pe ţiganii robi, pedeapsa e exilul la Mănăstirea Snagov. Un egumen al Mănăstirii Butoiul şi succesorul lui, reclamaţi amândoi la 10 ani distanţă că ar fi homosexuali de către robii ţigani, nu doar că scapă cu feţele bisericeşti curate, dar obţin şi condamnarea reclamanţilor. Constanţa Vintilă-Ghiţulescu ştie şi alte poveşti adevărate:

La un moment dat am găsit cazul unui cafegiu la care un tată, tovarăş de meşteşug, îşi trimite băiatul de 14 ani să fie calfă. Copilul pleacă de la cafegiu şi le povesteşte părinţilor că acesta l-a luat doar pentru a-şi satisface nevoile «pe dinapoi». Conflictul se stinge când colegii de breaslă îl conving pe tată să accepte o sumă de bani şi să-şi retragă plângerea, promiţându-i că, pe viitor, cafegiul va fi om bun.

Mai înspre zilele noastre, cunoscut pentru înclinaţiile sale homosexuale a rămas poetul, eseistul şi criticul literar şi de artă Alexandru Bogdan Piteşti.

Este cea mai importantă figură de Mecena a artelor plastice de la sfârşitul secolului XIX- începutul secolului XX. El l-a lansat pe Luchian, a fost primul colecţionar al lui Brâncuşi, era însurat şi în acelaşi timp era şi gay. Nevastă-sa era o persoană foarte liberă, foarte inteligentă, trăia la rândul ei cu Mateiu Caragiale, care a fost ajutat de Bogdan Piteşti,

povesteşte Mihai Oroveanu cât de emancipaţi erau unii intelectuali la începutul veacului trecut.

Homosexualii de atunci erau, ca şi mulţi din zilele noastre, foarte discreţi în privinţa orientării lor sexuale, dar cei care erau oameni de lume bună erau bine toleraţi în cercurile de intelectuali.

Un alt gay celebru a fost Dumitru Ferichide, fiul preşedintelui Senatului. Pe Petru Comarnescu (n.r. – scriitor, eseist şi critic de artă, născut în 1905) faptul că era gay nu l-a împiedicat să fie prieten cu Mihail Sebastian, de pildă. Era bine privit, chiar dacă în presa care îl ataca era numit «Cavalerul de Curlandia»,

continuă Mihai Oroveanu.

Glume incorecte politic se făceau şi pe seama scenografului Siegfried Wolfinger, şi el gay. „Întrebat ce mai face Siegfried, cineva a răspuns la un moment dat că «şi-a prelungit şezutul la Paris», în loc de şederea“, spune Zoe Petre.

Extrem de puţini intelectuali români gay şi-au recunoscut însă deschis orientarea sexuală, iar criticul literar Ion Bogdan Lefter nu ştie decât un singur exemplu, cel al lui Ion Negoiţescu. „Avem în postmodernitatea românească şi în postcomunismul românesc o prelungire a atitudinii discriminatorii şi excluzive anti-gay din perioada comunistă şi nazistă.

Atitudinea discriminatorie este fixată într-o pagină dezonorantă din volumul «Omul recent» al lui Horia-Roman Patapievici, iar asumarea publică a identităţii homosexuale s-a făcut în volumul memorialistic «Straja dragonilor» al lui Negoiţescu (care şi-a trăit, de altfel, ultima parte a vieţii în mediul mult mai tolerant al Occidentului), ca şi în articolele de reacţie la «Omul recent», semnate în revista mea, «Observator Cultural», de renumitul muzicolog George Bălan şi de mai tânărul Florin Buhuceanu, vicepreşedintele organizaţiei «ACCEPT»“, explică Ion Bogdan Lefter de ce mulţi gay din cultura română preferă să-şi lase sub tăcere orientarea sexuală.

12 COMMENTS

  1. d c spuneti gay si homosexual acolo unde e vba de tipi care nu aveau o orietntare neexclusiva (v si postul cu alexandru macedon)? nu e vba de bisexualitate, totusi?

  2. alexandru macedon era gay !! a avut chiar si o relatie cu unul dintre curteni 🙂

  3. Sunt multe de comentat pe tema asta. Totusi Alexandru a fost mereu pe campul de lupta, sigur nu putea sa-si i-a sotia cu el, mai degraba sigur e asa cum spune FireMan in articol, are dreptate si Senseless. Din cauza razboaielor purtate cred ca a fost mai mult gay decat bi. Pana la urma cred ca era de preferat o relatie discreta cu acel prieten pe care il purta cu el peste tot pe campurile de lupta. Mi se pare s-a facut si un film si chear s-au facut cv specificari in aceasta privinta.

    • Normal că e așa cum spune Fireman și treaba cu soția… normal că nu putea să o ia cu el (soția) pe câmpurile de luptă, unde oricum stătea toată ziua.

      De ce zici că era mai mult gay decât bi?

      P.S. Apropos, bine ai venit pe DarkQ.net!

  4. Ma surprinde foarte mult faptul ca majoritatea romanilor nu stiu absolut nimic despre Grecia Antica.
    Sigur ca Alexandru Macedon era bisexual, mai mult “gay”, desi ambele cuvinte sunt nepotrivite pentru a descrie realitatile de atunci. Dar asa erau toti grecii de atunci. Pederastia era  o institutie promovata de stat. Tatal lui Alexandruu, Filip al doilea, a avut si el destui iubiti, dintre care unul (pe care Filip l-a umilit odata ) l-a si ucis.

    Aristotel, Platon, toti folosofii si marile personalitati ale vremii erau homosexuali.
    Creatorul  efectiv al Bibliotecii din Alexandria era mort dupa baieti iar baietii ieseau pe strazi in mod special ca sa il intalneasca, in Atena.

    Si asa mai departe.

    Exista enorm de multa informatie corecta privind acest aspect.

    Ce-i drept eu traiesc de 20 de ani in afara Romaniei si am avut cu totul alte surse de informare decat cele din tara. De fiecare data cand revin in tara ma uluieste absenta totala a oricaror carti, reviste gay, ca si absenta din librarii a cartilor explicative pentru tineri.
    Mi se pare ca Romania de azi este in afara civilizatiei si cred ca  sunt vreo 50 de ani diferenta intre SUA si Romania in aceasta privinta.

    Si ma intreb: cum a fost posibil ca biserica sa se amestece in programul scolar si sa scoata stiinta din scoli? Nu se invata evolutia, dar s-a bagat religia. Ce porcarie mai este si asta?
    Romania chiar nu mai are intelectuali?

  5. Oricum, observați ca în spațiul romanesc nu se prea pomenesc relații homosexuale decât cu mult după formarea primelor feude; nu înțeleg rostul argumentelor “antice”, pe care le-au invocat membrii.
    Felicitări, Robert!

  6. “Marii” cronicari au istorisit doar ce se petrecea pe la curtile domnesti, insa sunt sigur ca si pe ulitele satelor, rezemati de gardurile de nuiele. stateau destui barbati cu tamplele in palme gandindu’se la feciori … cum trec prin fata portii lor cu iia descheiata pana in capul pieptului si manecile suflecate, cu o mana tinand sapaliga si cu cealalta stergandu’se de sudoare … uh :))

  7. Un roman de valoare (zic eu) care si-a recunoscut public orientarea sexuala este Neculai Constantin Munteanu. El a fost principala voce a postului Europa libera (post de radio pe care il ascultau pe furis mai toti romanii in anii 80). Securitatea din vremea aceea aflase ca era gay si a incercat (fara succes din cate stiu eu) sa il santajeze.  Intre timp a revenit in tara si este om de radio si ziarist (intre altele, are rubrica permanenta in Formula As).

Comments are closed.

Vezi si...

Îndrăgostit de cel mai bun prieten..!

Bună, am sa încep cu începutul. Sunt nou pe aici și vreau să vă mulțumesc ca am posibilitatea de a fi alături de atâți oameni minunați. Sunt un simplu băiat de 15 ani (fac 16 în noiembrie) care asculta Rock și Dubstep. Bine, așa am crezut la început.. De câteva...

Articole din aceeasi categorie