Nu va ajunge niciun robot in varful turnului
2 comentarii
Scris de Robert G., Wednesday, April 23, 2008 – 2:08 am
Atentie: Acest thread nu este recomandat celor ce nu inteleg si nu suporta violenta curentului electric.
Se pare ca si robotii se imbolnavesc. Nu as zice ca se scurtcircuiteaza. Dar pot aparea polipi sau tumori in circuit, de rezistenta infinita, care denatureaza auzul si vazul, de alfel divin in “multiplexitatea” sa. Asa au aparut noile masinarii. O masina bolnava (faza nasoala e ca masinile chiar daca sunt bolnave, nu mor), imperfecta, si zgomotoasa, ce emite pe frecvente periculoase si oscilante.
Nu stiu ce ar putea duce la imbolnavirea unui robot. Am niste idei/ipoteze:
- Cu ani in urma robotii erau folositi la productia puilor care zboara. Chiar ei, robotii, au creat si faimosul: “Zboara puiule, zboara!”. Stim cu totii ca puii nu zboara. Gainile in schimb au aripi prea scurte pentru zbor. Putini sunt soimi.
- Tot cu cativa ani in urma, robotii (100% wireless) au fost supusi la un experiment: imitarea a ceea ce se considera uman. O parte au reusit si atat de umani au devenit incat s-au apucat de fumat chiar daca nu aveau plamani.
- Pe 15 august, anul trecut, a avut loc un concurs. Obiectivul concursului era urcarea pe un turn. Cine ajungea primul, castiga. S-a adunat prostimea… publicul. ce-i drept, robotii erau cam stangaci caci erau versiunea beta. Nu aveau reflexe foarte dezvoltate. Toata lumea spunea: “Nu va ajunge niciun robot in varful turnului”. In decurs de 37 de minute toti robotii s-au dat batuti cu exceptia unuia. Presa a sarit pe robot (dupa ce coborase caci presa nu putea urca) si s-a constat ca robotul victorios era surd. Noaptea lui nu avea Luna si stele.
De ce atunci cand un robot, o masinarie nu mai corespunde standardelor (?) nu este scos din functiune? De ce continua? Care ar trebui sa fie motivatiile? De ce sa alerge? Ce va obtine?
Sau… cand si cum isi dau ei seama ca ar trebui sa merga la uzina de fier vechi? Ar fi util, caci acolo (asa am auzit, personal nu cred) cica se recicleaza metalul, devine parte componenta a unui tot unitar si apoi este redistribuit. Io daca m-as “redistribui” cred ca as fi un tocator electric gigantic. Bineinteles ca wireless. Toata ziua as toca picurii de lumina si speranta, cunoasterea dar mai ales sufletul. Orice suflet.
Introdu adresa ta de e-mail: 
Va obtine un zero-unu in plus
Mai e mult pana cand vom vedea lumea alaturi de roboti de fapt io nu cred ca am sa vad asta 
Atunci cand eram io mic citeam Biblia, basme iar apoi pe la 14 ani romane SF si evadam in ireal. Treptat am ajuns sa cred ca e ok si lumea asta asa cum e ea 
Poate vin extraterestri si ne rezolva ei de tot 
gasesc un egocentrism absolut in dorinta ta, in fond si sufletele s-ar putea recicla, nu?