În sus şi-n jos vezi azi peste tot anunţul anunţurilor: Vine Parada Gay (iar)! Nu ştiu exact de ce anume simt nevoia de a scrie post-ul acesta, dar cumva nu mă pot abţine să nu comentez.

În procesul schimbării unei societăţi, sunt 3 stagii critice: Ignoranţa, Acceptarea şi Contopirea. Evident, nu e chiar atât de simplu; fiecare stagiu are ramificațiile de rigoare. Ignoranţa poate fi voită („Nu mă interesează”) ori ba („Habar n-am despre ce vorbeşti”). Acceptarea poate fi ignorantă („Da, ştiu, dar nu mă interesează subiectul”), pasivă („Da, ştiu – dar nu mă pronunţ mai mult de atât) şi activă („Da, ştiu, sunt interesat şi informat”). În ultima instanţă, rămâne coagularea care se face îmbinând ultimele două aspecte ale acceptării (pasiv, respectiv activ) în norma de zi cu zi.

Ei bine, România se află la graniţa dintre ignoranţa voită şi acceptarea ignorantă. Bineînţeles că stagiile (alături de ramificaţiile lor) se întrepătrund, dat fiind că o societate e suma indivizilor care o compun (drept urmare, nu se poate generaliza vreo teorie validă, aplicabilă întregii populaţii). Aflată la respectivul punct în acceptarea unui adevăr, România are nevoie de tot, mai puţin de parade.

Oamenii definiţi ca fiind normali (heterosexualii), în marea lor majoritate se află ca indivizi exact în acelaşi loc în care se află şi societatea din care fac parte (în cazul de faţă, România). Drept urmare, sunt extraordinari de ignoranţi în privinţa celor care „nu fac parte din grup”. Faptul că le arunci în faţă o asemenea manifestare, nu face decât să le stârnească şi mai multă repulsie faţă de un lucru pe care (probabil) nu-l înţeleg încă.

Tot curentul acesta cu „acceptarea homosexualităţii” a apărut acum vreo 43 de ani. Evident, mulţumită credinţei creştine, am avut, avem şi vom avea foarte mult de pierdut pe acest plan – dar acesta e un subiect ce nu-l pot aborda în cadrul prezentei discuţii. Ideea e că lumea s-a împărţit în tabere „pro” sau „anti” gay, acu aproape 43 de ani. Evident că în tabăra „pro”, predominanţi erau chiar homosexualii, pe când în tabăra „anti”, heterosexualii.

Dar acest curent nu e aplicabil ţării noastre. Şi am să atrag furia multora spunând asta, dar în România n-a fost nevoie de o astfel de mişcare până nu demult. Da, e posibil ca regimul ceauşist să inducă anumite valori care nu aveau de-a face cu nimic „gay” – ba din contra. Dar n-a fost cazul ca lucrurile să devină atât de grave încât să se ajungă la o nevoie de a face o schimbare. Tot ce se întâmplă în ziua de astăzi e rezultatul găsirii, la un nivel naţional, a unei identităţi occidentale – o identitate ce impune libertatea la nivel personal/individual.

Partea proastă e că noi ştim să copiem mai bine decât ştim să adaptăm. Drept urmare, am copiat această modă a „paradei”, fără să o înţelegem şi, din punctul meu de vedere, fără să avem cu adevărat nevoie de ea. Sunt lucruri mult mai subtile, dar cu atât mai cruciale ce trebuie rezolvate înainte de a putea cere să fim luaţi în serios. De exemplu, în România, Biserica e cea care dictează regulile. Religia mi se pare un lucru plictisitor şi n-am să mai fac apel la „trezirea maselor”, fiindcă n-am cu cine discuta. Lăsând asta la o parte însă, legile, valorile şi principiile statului român sunt bazate în cea mai mare parte a lor pe doctrina creştin-ortodoxă – fapt care singur pune la îndoială democraţia în care ne proclamăm.

Mergând mai departe şi lăsând complet la o parte aspectul religios – la noi în ţară nu se discută pe plan politic absolut nimic în văzul oamenilor legat de aspectul homosexualităţii. Da, au apărut persoane politice la Fest – dar asta nu îmi spune nimic (decât poate că aveau nevoie de publicitate gratuită). De fapt, părerea mea e că noi nici nu existăm pe plan politic, cel puţin nu într-un cerc care se vrea serios.

Un ultim punct legat de Fest – conceptul. Noua Dreaptă şi BOR au făcut, fac şi vor face în continuare marşurile lor pentru normalitate. Nu înţeleg de ce noi suntem mai cu moţ şi vrem să fim acceptaţi – că le place ori ba românilor, suntem aici şi vom rămâne până când rasa umană va înceta să existe. Nu e o problemă a acceptării. E una a integrării şi a înţelegerii. Dar nu, noi trebuie să le băgăm (scuzaţi şi ignoraţi expresia echivocă) pe gât că noi existăm şi vrem drepturi. Oameni buni, le avem deja! Avem tot dreptul de a fi gay. Faptul că nu ştim să ne folosim de acest drept şi nu ştim să îl aplicăm, e partea a doua. Cât despre mariaj şi parteneriat civil – sunt ţări cu mult înaintea noastră (pe plan industrial, cultural şi politic) care încă n-au reuşit una ca asta. Cât timp avem specimenele de rigoare în politică şi în Biserică, oameni care dictează cine suntem, ce ne place şi ce putem/nu putem face – nu se va rezolva nimic.

E o postare lungă şi apreciez efortul celor care au ajuns până în acest punct. După cum declară şi titlul, această postare e o refulare a unor convingeri personale. Admit cu tărie şi convingere că sunt un homosexual homofob – mai mult, sunt mândru de asta. De asemenea, admit că nu mi-am făcut comming-out-ul la vreo paradă sau prin intermediul altor asemenea platforme. Despre mine ştie cine întreabă şi cine merită să afle fără să întrebe – faptul că nu fac „paradă” cu acest aspect al vieţii mele e rezultatul convingerii personale că nu orientarea sexuală te face cine eşti (de altfel, de acolo vine si nickname-ul Roy Cohn – vezi Angels in America, partea I, conversaţia de la sfârşit între omonimul meu şi doctorul său).

Astfel că, în încheiere, eu propun ca Parada/Fest-ul de anul acesta să fie un Marş al Normalităţii. Nu suntem deosebiţi, nu suntem „speciali”, nu căutăm mai mult decât primesc confraţii noştri heterosexuali – suntem normali. În plus, mi-ar face mare plăcere (a se citi „m-ar aduce în pragul orgasmului”) să văd mutrele demnitarilor din Noua Dreaptă şi BOR când or vedea una ca asta.


Alte articole scrise de același autor (Roy Cohn):


Thanks for rating this! Now tell the world how you feel via Twitter.
Ce părere ai despre acest articol?
  • Super tare
  • Util
  • Complex
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Slab

Author

Roy Cohn

So come, my friends, be not afraid - we are so lightly here. It is in love that we are made; in love we disappear.

Comments

  1. Avocatus    

    Acum un an avea loc parada gay de la Roma. Tot din auzite, cica au fost 1.000.000 de persoane. Nu stiu nu am fost acolo. Cred ca la noi se manipuleaza prea mult evenimentul. Nu e vorba numai de gay, ci in general romanul este agresiv.

    Nici in sport nu este altfel. Cei care se declara gay au de suferit, asa ca prefera tacerea.

  2. CM    

    Punctul de vedere al lui Roy Cohn-personajul din Angels In America era destul de arogant. Ceva de genul 2un tip atât de influent cum sunt eu îşi poate permite orice tip de comportament fără a fi cenzurat de opinia publică, nu ajungeţi voi viermilor să mă etichetaţi ca homosexual”. Sper că nu asta e poziţia ta, Roy Cohn de pe Darkq.
    Întrebare: teoria celor cele trei STADII este una personală sau poate fi citat un autor, ceva?
    Nu am prea înţeles ce vrei să spui în paragraful 6 cel cu care te aşteptai să stârneşti furia oamenilor pe aici, subiectul e interesant pentru mine, ai putea reformula ?
    Marş al Normalităţii spui? În România ?! Dacă găseşti o fărâmă de comportament normal oriunde în ţara asta io îl înghit…

  3. Roy Cohn    

    @CM
    Salut,
    Avem o diferenţă de opinie. Roy Cohn din Angels e departe de a fi arogant. Da, e influent şi da, nu permite altora să-l eticheteze drept „homosexual”. Dar asta nu ca urmare a unui comportament „arogant”, ci ca urmare a unui respect de sine care multora ne lipseşte cu desăvârşire. Spune el, într-o strălucire de geniu – Because what I am is defined entirely by who I am. Dacă tu numeşti asta aroganţă, atunci da, în ceea ce te priveşte, eu sunt arogant.
    Trecând mai departe. Cele trei stadii sunt rezultatul unei concluzii personale (drept consecinţă a descrierii ca fiind un „editorial”).
    Penultimul lucru, legat de eluzivul paragraf 6: cunosc destule cazuri de oameni care se bat cu pumnul în piept că ei au cărat pe umeri suferinţe neimaginabile în vremea lui Ceaşcă, dată fiind orientarea lor sexuală. Date fiind aceste circumstanţe se pleacă înspre demolarea preconcepţiei şi nu pentru că, în fapt, preconcepţia n-are ce căuta acolo în primul rând, indiferent de mediul social (comunismul) în care e folosită drept motor al persecuţiei. Într-un final, comunismul a picat, mai mult sau mai puţin. Ce s-a întâmplat atunci poate fi schimbat la fel de mult precum poate fi schimbat Holocaustul. Dar divagăm – aceasta a fost ideea de la care a plecat Paragraful 6, sper că ai înţeles acum.

    Şi în ultimul rând, sunt ferm convins că nu sunt singurul normal din ţara asta. Iar dacă ai de gând să îmi pui normalitatea (de altfel, şi normalitatea altora) sub semnul întrebării, am să te rog să vii şi cu argumente. Dacă te referi la destulele exemple de oameni flamboianţi cu o putere de procesare sub nivelul critic, înţeleg perfect. Dar asta nu neagă existenţa normalităţii, chiar şi într-un mediu complet anormal precum ţara noastră minunată.

  4. Alex P    

    Eu oricum consider marsul ca fiind unul al normalitatii. Mi-ar parea interesant sa detaliezi ce fel de actiuni ar da bine in ochii unui homofob.

  5. Roy Cohn    

    Timpul si lenea nu imi mai permit sa fiu formal – drept urmare am sa renunt la diacritice.

    @Alex P
    In primul rand, renuntarea completa la parada. In opinia mea, e o pierdere de timp si de resurse (atat umane cat si materiale). Noi incercam sa educam populatia „hetero”, dar uitam complet de cat de multa educatie are nevoie populatia „gay”. O serie de seminarii tinute in aceasta privinta ar fi un start bun.

    Apoi, gradual, introducerea in mediul politic a unor persoane de inclinatie homosexuala. Acolo se intampla totul, se pare. Si o figura oficiala, intr-o pozitie oficiala ar putea face diferenta. Comunitatea ar putea usor sustine o asemenea implementare. Partea frumoasa e ca e destul ca o persoana sa ajunga acolo pentru a face o diferenta. Tabloidele ar manca pe paine o astfel de actiune, detronand alte figuri tipic romanesti (vezi Becali, Iliescu, Basescu, EBA, samd).

    Manifestatiile publice ar putea fi mai dese si orientate inspre tot felul de tematici problematice. Una pe an la care se prezinta in majoritate „spuma spumelor” (a nu se lua drept compliment) nu face nimic decat sa aduca o nota falsa unui cantec destul de armonios.

  6. Alex P    

    Foarte buna ideea de educatie si seminarii, insa am impresia ca subestimezi dificultatea intrarii in politica, mai ales cu o agenda gay anuntata de la inceput. Un astfel de personaj s-ar confrunta cu un lobby anti f puternic, iar in afara de comunitatea gay cu al sau spirit civic debordant nu vad cine l-ar mai vota. Sa fie numit intr-o functie mi se par si mai slabe sansele.
    Mai mult, ma indoiesc ca genul de personaj gustat de tabloide ar putea schimba ceva din perceptia negativa de care ne bucuram, iar unul diferit ar fi prea plictisitor.
    Marsul este poate o metoda barbara, lipsita de subtilitate, dar cred ca este mai eficienta in a ajunge la oameni care nu au sensibilitatea ta.

  7. Roy Cohn    

    @Alex P

    Cu destula vointa si dedicatie, se pot intampla multe. Tine foarte mult si de convingerile personale ale celor implicati – de aceea pun accentul pe educatie si pe dezvoltarea valoriilor si a principiilor comunitatii gay din Romania.

  8. Alex P    

    Adevarat. Acelasi lucru pot sa ti-l spun eu tie ca replica la „Cât despre mariaj şi parteneriat civil – sunt ţări cu mult înaintea noastră (pe plan industrial, cultural şi politic) care încă n-au reuşit una ca asta”.

  9. Roy Cohn    

    @Alex P

    Vino, rogu-te, cu exemple. Franta, par example, are politicieni gay dar nu recunosc mariajul intre persoane de acelasi sex. Nitzan Horowitz a fost ales in Parlamentul Israelului, desi isi facuse comming out-ul. Si exemplele continua. Drept urmare, consider argumentul inganat ca fiind unul invalid.

    E si logic pana la urma – in forumul politic se discuta si se stabileste daca un asemenea pas va fi facut. Fara cineva cu o agenda „gay” acolo, sansele sunt minime.

  10. CM    

    Roy Cohn
    În regimul comunist nu era vorba de o preconcepţie ceea a inferiorităţii homosexualilor (la asta te refereai bănuiesc). Era de-a dreptul o lege care interzicea să fii gay. Şi era folosită de organele represive ale regimului ca pârghie de şantaj. Personal sunt foarte interesat de istoria acelor oameni de aia am insistat să cer lămuriri. În continuare nu pricep argumentaţia, ce anume susţine ea şi nici de ce aşteptai reacţii furioase. Dar probabil că nu-s eu azi cu toţi neuronii cuplaţi.

    Introducerea in mediul politic a homosexualilor? Altfel decât prin alegeri cum? Un politician gay care să avanseze ierarhic într-un partid din cele existente de la lipit afişe până pe listele electorale? Pentru că trebuie să ajungă cumva în spotlight ca apoi să avem ocazia să îl votăm. Sau un partid special al minorităţilor sexuale? Sau un independent? Aceştia ce ar putea oferi altceva decât dreptul la căsătorie şi adopţii? Apoi populaţia LGBTQetc nu e omogenă politic (departe de noi modelul UDMR) n-ar putea miza pe toate voturile acestea. Mi se pare utopică această soluţie.

    Cât despre referirea mea la normalitate, ai luat-o personal pentru că nu ai simţul umorului sau pentru că te-a indispus ceva din ce am scris eu înainte? Era o remarcă exagerată, evident, născută din exasperarea unui tip cu un umor exacerbat(eu adică). Recunosc, uite tu eşti un om normal, sper că nu te superi dacă nu-mi duc la îndeplinire angajamentul… Dar şi flamboaianţii cu procesarea redusă sunt şi ei normali. E loc pentru toate paradele pe lumea asta.

  11. Roy Cohn    

    @CM

    Legea se naste din opinie (valida ori ba). Deci tot preconceptie e, desi mascata sub „lege”. „Frica” mea era ca vor sari de cur in sus cei care au trecut prin acele vremuri, argumentand ca „numai ei stiu prin caror suferinte au fost expusi”.

    N-am precizat ca introducerea se va face altfel decat democratic (prin alegeri). Si homosexualii au drept de vot, si sunt sigur ca vor vota cu cineva care urmareste intereselor lor proprii (fie ca acel cineva e gay ori bai – important e sa aiba o agenda politica gay clar stabilita si declarata de la bun inceput).

    Cat despre partea cu normalitatea, stai linistit ca nu m-am simtit atacat. Ofeream o simpla explicatie argumentata unei replici de-ale tale. Nimic personal. Dar nu pot incadra specimene gen „Naomi” in termeni de normalitate. Cel putin, nu o normalitate cu care ma identific. Probabil ca e un efect al arogantei ce mi-ai atribuit-o.

  12. Alex P    

    Ok, ultimul meu comentariu trebuie clarificat. Nu ma mai refeream la problema politicienilor cu o agenda gay.
    Eu contestam afirmatia ta care insinueaza ca daca in tari mai avansate ca a noastra nu s-a putut legaliza parteneriatul, atunci e imposibil sa reusim noi. Si i-am opus o alta afirmatia a ta: „Cu destula vointa si dedicatie, se pot intampla multe”. E un slogan, ce-i drept, nu prea bun de argument. Insa sustin in continuare ca afirmatia ta este nefondata pentru ca exista tari care au realizat legalizarea desi sunt mai putin avansate decat altele care nu au facut-o. Mai mult, tarile in care parteneriatele sunt legale nu sunt egal dezvoltate.

  13. Corneliu    

    Nu stiu de ce, dar mi se pare cam teribilist articolul. In primul rand, Roy Cohn, tu nu esti homofob, cum declari aici. In al doilea rand, daca Gay Pride etc. ti se par solutii nefericite, care e solutia pe care o propui tu? Sa inteleg ca e coming-out individual? – eu asta subinteleg din post.

  14. Rzv    

    Roy,
    Daca organizezi marsul normalitatii,… count me in!
    Felicitari!

    Corneliu,
    Sincer, pana sa descopar (a se citi, „pana sa accept”) ca sunt ghei, nici eu nu eram homofob…

    Pentru cei care nu au avut niciodata curiozitatea, am sa postez aici cateva definitii pentru „gay pride”:

    • a sense of dignity and satisfaction involved in the public admission of one’s homosexuality (dictionary.com)
    • the idea that homosexual people should not keep the fact of their sexuality secret and that they should be proud of it instead, or the social and political movement that is based on this idea (Cambridge)
    • a political movement that began in the U.S. and encourages gay people to be open about the fact that they are gay and to be proud of themselves (Longman)

    In Bucuresti, ghei praidul e (pentru multi) un prilej pentru a purta tocuri si fuste mini peste picioare neepilate… este o miscare dezorganizata, care in loc sa isi propuna sa trezeasca un „social awareness” fata de o problematica spinoasa, trezeste fix contrariul.
    In momentul de fata ghei praidul face mai mult rau decat bine…
    Cunosc persoane care, nefiind complet idioate, cand au aflat ca sunt gay, m-au intrebat sincer daca port tocuri sau pene in timpul liber sau in casa… Pentru ca, pentru ei, singurul contact cu homosexualitatea au fost interviurile si pozele care fac prima pagina in mass media. Este doar un exemplu care atesta de ce/in ce fel este nociv ghei praidul din Romania…

    Pe de alta parte… exemplul individual poate conta mult. Sunt persoane in cercul meu de cunostinte care, de cand au aflat ca sunt ghei, si-au schimbat pozitia fata de homosexualitate. Au inteles ca nu simt nevoia nici sa corup, nici sa imi bag nasul (a se citi, alt organ) in viata lor etc. Care au inteles ca, practic, ce fac eu in dormitor este treaba mea, si a nimanui altcuiva. Ca sunt un om ca oricare altul. Vezi si aici discutia despre „diferit” versus „la fel ca oricare altul”.

  15. Rzv    

    AlexP (#4):
    Defineste normalitatea marsului: Naomi pe tocuri? Nu te-as vedea in ipostaza respectiva…
    NU este vorba de a discrimina aici… Este vorba despre perceptia eronata a unora care privesc la TV, nu stiu / vor sa gugaleasca, si raman cu senzatia ca a fi ghei este sinonim cu pene / tocuri etc…
    Stiu, este din categoria „esti d-ala”… dar in momentul de fata populatia e expusa la ceva ce nu cunoaste si ia decizii intr-o crasa dezinformare…
    Trebuie intai combatuta *ignoranta*… apoi trebuie apelat la *acceptare*,… pentru a ajunge la *contopire*.
    „Gay pride” este o pledoarie la acceptare care sa conduca la contopire… ori noi suntem in faza de ignoranta, inca…

  16. Alex P    

    Naomi pe tocuri e doar o particica infima din mars. O particica pusa la microscop din pacate.

    Insa si ea are normalitatea ei. Toata lupta asta pentru drepturi ne face putin lingai fata de societate prin grija asta de a parea cat mai normali tot timpul. Ieri am fost la OSTfest, sa vezi acolo anormali! Marsul nostru arata ca pauza de pranz a corporatistilor pe langa ce-i acolo. Nah, ei au avantajul ca nu asteapta ceva de la stat…

    M-am gandit si la varianta sa fie un mars gay, fara trans, travestiti, queer, cu dress code, etc. Dar atunci am avea fix atitudinea impotriva careia luptam.

    Eu consider ca problema majora a marsului este una de comunicare, iar vina apartine pe de o parte presei (microscopul) si pe de alta organizatorilor care ar putea negocia ce se va prezenta astfel incat sa fie vizibile toate tipurile de oameni prezenti la mars- de la intelectuali la familii si de la rockeri la ambasadori.

    PS. la potentialul de penibil pe care il au workshopurile de samba organizate inainte de mars, mi-e teama ca veti ramane homofobi si anul acesta.

  17. grid    

    Roy Cohn ~ (re: #3)

    Personajul omonim din „Angels in America” nu era arogant?! După orice definiție, aroganța reprezintă tendința de a se considera superior altora și de a-și atribui sieși o importanță exagerată. Nu era Roy Cohn așa? Sigur, pot să înțeleg că e oarecum greu de apreciat dacă cineva e sau nu arogant atunci când se întâmplă să și aibă motive suficient de solide pentru asta, cum ar fi o poziție respectabilă în societate sau o avere considerabilă. Simpla accedere la poziții de mare faimă poate fi interpretată ca o dovadă de aroganță, deși nu punctul final contează ci mijloacele prin care s-a ajuns în vârf (pentru că sunt destule exemple de vedete care n-au fost canalii – de exemplu, Maica Tereza, Ghandi etc).

    Roy Cohn a fost însă un personaj real, un avocat celebru în timpul McCarthyism-ului din America anilor ’50, pe care T. Kushner îl portretizează transplantându-l într-o cu totul altă epocă (mult mai târzie, dar suferind de aceleași metehne) ținând să-i păstreze intact până și numele, parcă pentru a nu exista dubii despre cine anume este vorba. Perioada la care se referă filmul este cea a influentei președinții a lui Ronald Reagan, a anilor ’80, cunoscută pentru arta cu care actorul-președinte a reușit să acopere ipocrizia politicii americane cu declarații pe placul tuturor. [Deși la data la care Ronald Reagan a devenit președinte (1981), Roy Cohn probabil își pierduse mare parte din influență datorită trecutului său pătat, el nu a fost totuși demis din Barou decât în 1986, cu puțin înainte de a muri, ceea ce face povestea lui T. Kushner destul de plauzibilă.] Roy Cohn este, de aceea, un simbol peren al lipsei de scrupule în atingerea obiectivului dorit și al tertipurilor cu care etichetele pot fi făcute să cadă, dar nu pentru că ele ar acoperi o minciună, ci pentru ca să poată fi înlocuite apoi cu alte etichete, adică prin minciuni mai potrivite scopului propus.

    Respectul de sine (pe care cu îndreptățire i-l atribui lui Roy Cohn, folosind cuvântul „respect„) nu este totodată și dovada unei încrederi de sine, respectul fiind chiar substitutul încrederii, sau măsura lipsei acesteia. Respectul presupune nu o încredere de sine, ci încrederea în sine. Chiar fraza pe care tu însuți o citezi, „what I am is defined entirely by who I am” la asta se referă – la faptul că subiectul se poate sustrage etichetelor care i se pun în cârcă, dacă are destulă influență. Roy Cohn nu se sustrage clasificării sale drept homosexual pentru că ar considera homosexualitatea sa ca fiind un lucru normal; nu, el refuză eticheta numai pentru că aceasta contravine propriilor lui interese. De altfel, reiese foarte clar din discursul lui că homosexualul este o specie cu care el nu se identifică deloc, pentru că nu corespunde profilului pe care l-a asumat public. Cu alte cuvinte, dacă „homosexual” nu ar fi sinonim cu lipsa de influență, n-a avea nicio problemă cu eticheta respectivă. Filozofia lui Roy Cohn este că etichetele sunt bune, pentru că servesc unui scop, motiv pentru care ele trebuie chiar cultivate și alese cu grijă.

    O altă dovadă în acest sens este și antisemitismul acestui evreu care își reneagă originile, se consideră american prin excelență, antipatizează evreii și contribuie la acuzarea lor fără probe, mai mult de teamă să nu fie identificat cu ei și cu stigmatul pe care evreul îl reprezintă în mentalul colectiv al americanului de rând, creștin și credincios, deși nici cu acesta Roy Cohn nu se identifică. Singurul lucru care îl interesează cu adevărat pe Cohn este ca el să-și definească singur etichetele, astfel încât acestea să-l sprijine în ascensiune.

    De aceea, nu văd cum ar putea un personaj ca Roy Cohn să nu fie catalogat drept arogant, când întreaga lui existență a fost dedicată plasării lui prin orice mijloace deasupra altora.

    Sigur că, în final, el trezește și o anumită simpatie, pentru că reprezintă – în sens mai larg – tendința general-umană de a parveni, cu toate riscurile și inconvenientele de pe parcurs, însă asta nu îl face în niciun fel un erou pozitiv. El trăiește de fapt drama unei înțelegeri de sine (și cu sine însuși) mai superficială decât cea a celor mai habotnici dintre credincioși. Inteligența lui sclipitoare e complet de-spiritualizată, o inteligență rece și speculativă, care-l îndeamnă la eschive ce se dovedesc, în cele din urmă, lipsa de finalitate.

    Mai jos sunt niște link-uri care pot ajuta la definirea personajului real… :

    http://en.wikipedia.org/wiki/Roy_Cohn
    http://www.spartacus.schoolnet.co.uk/USAcohn.htm
    http://www.maryellenmark.com/text/magazines/life/905W-000-035.html
    http://www.answers.com/topic/roy-cohn

    … și a personajului din Angels in America:

    http://www.sparknotes.com/drama/angels/canalysis.html
    http://www.youtube.com/watch?v=98fBiOVEcyI
    http://www.sparknotes.com/drama/angels/quotes.html#explanation2
    http://www.sparknotes.com/drama/angels/facts.html

  18. Roy Cohn    

    @ Corneliu & Alex P.

    Cred ca Rzv v-a pus in tema cu ceea ce vroiam sa spun. Cat despre normalitate, Alex P., mi-e teama ca va trebui sa ma repet: nu e o normalitate (cea a lui Naomi) cu care ma identific.

    @ grid
    Multumesc pentru inutila lectie de cvasi-istorie si pentru interpretarea subiectiva a filmului. Interpretare la care am si eu tot dreptul pe lumea asta, drept urmare – in continuare nu-l vad ca fiind arogant. Ai impresia ca ar fi ajuns unde a ajuns (obiectiv privind lucrurile) daca s-ar fi auto-declarat gay de la inceput? Din nou, mi-e teama ca ma voi repeta, dar daca tu numesti atitudinea sa aroganta, inseamna ca dupa definitiile tale, la fel sunt si eu. Lucru pe care am sa-l iau drept compliment.

  19. grid    

    Roy Cohn ~

    Aroganța nu e decât o altă etichetă, iar eu nu mă ocup cu lipitul.

    La „interpretare obiectivă” nu mă pricep deloc, iar la cei care o practică mă uit cu rezervă, ca să nu zic „cu respect” (care-i o formă de rezervă mai politicoasă). :)

    Cu privire la întrebarea pusă, nici nu era vorba să se declare gay. Cu ce l-ar fi făcut asta mai puțin arogant, că nu-nțeleg? Ce, nu-s destui gay aroganți, chiar peste măsură? La urma urmei, ia stai, că tocmai mi-ai dat o idee – nu cumva declararea publică a orientării sexuale e o formă de aroganță?

    P.S.- Roy Cohn nu numai că nu s-a declarat gay niciodată în timpul vieții; el nici nu credea că-i plac bărbații! Probabil se gândea că doar se folosea de ei, pentru că putea s-o facă. În altă ordine de idei, el a susținut până când a închis ochii că are cancer hepatic, nu SIDA.

  20. cristymaykei    

    Se pare ca grid a revenit la forma de acum cateva luni, numai el poate sa te contrazica, danndu-ti dreptate, facandu-te sa te simti destul de important ca sa-ti epuizezi neuronii.

  21. cristymaykei    

    Roy Cohn ai atins un subiect complicat.

    Mentalitate.

    La un moment dat in viata mea, sunt acuzat de o chestie de care habar nu aveam pana in momentul in care tipul furios la culme vine si imi cere socoteala.
    Reactia fireasca a mea, a fost sa il intreb de ce crede el ca as fi facut ceea ce crede el, in situatia cand daca m-ar fi calcat pe coada si as avea ceva de reglat cu el, as fi actionat direct fata in fata.
    Raspunsul lui?

  22. cristymaykei    

    Scuze sunt fff obosit si am dat trimite comentariul dara sa vreau.
    Raspunsul lui?
    Eu ma fut normal.
    Mai e ceva de zis la acest gen de raspuns?

  23. Rzv    

    Dragilor, normalitatea este un criteriu statistic…

    Ce este statistica?
    Este stiinta care te invata ca daca stai cu o mana in apa care fierbe si cu cealalta pe un bloc de gheata, temperatura medie tinde spre temperatura de confort a organismului uman…

    cristymaykei, hai sa nu amestecam „normalitatea” personajului din exemplul tau cu discutia despre (in)oportunitatea unui ghei praid in Bucuresti. Sau, daca il amestecam in discutie,… crezi ca ghei praidul l-a convins ca ai dreptul sa fii ceea ce esti? Sau ca a inteles el din ghei praid ca tu nu ai o problema in a te accepta drept ceea ce esti?

    Un „Gay Pride” transmite un mesaj. Mesajul este corect, dar pentru ca mesajul sa fie transmis eficient, trebuie sa fie corect receptionat si descifrat de recipient…
    Discursul lui Roy sustine (dac-am inteles eu bine – si am vaga senzatie ca da) ca recipientul este incapabil inca sa primeasca mesajul transmis… si ca inca de la transmiterea lui (recte, (unele din) personajele care participa la ghei praid) exista unele… inadvertente.

    q.e.d.

  24. cristymaykei    

    Da Rzv bine punctat, tocmai de asta evit eu personal sa folosesc cuvantul normalitate.
    Cred ca aici este problema cheie, mentalitatea majoritatii ce da staatistic o normalitate normala ei prin perceptia existentei unei anormalitati, anormalitate ce se doreste … normala si lupta pentru a schimba granita normalului peste acea mica anormalitate ca sa devina si anormalitatea normala.

    Asa ca gheiu pride cam asta se vrea a face si tipul ala care zice ca se fute normal, precis se afla in marsul „Normalitatii” a noi drepte.

    Partea proasta e ca intodeauna granita normalului o sa fie exact acolo unde a invatat fiecare ca este.

  25. Da_Vero    

    Ce dracu’ bateți apa în piuă cu normalitatea asta?

    Normal = care se supune normelor. Normă (lege, regulă). Normal. Normă. Normal.

    Vedeți asemănarea dintre termeni?

    Buuun!

    În România normele spun că nu e OK ca două persoane de același sex să se căsătorească. Concluzie logică: în România este anormal ca două persoane de același sex să se căsătorească. Dacă chiar aveți nevoie de binecuvântarea lu’ Gică Primaru’ din Tecuci ca peste două zile să băgați divorț, faceți un drum până la Suedezi și dați-vă autografele acolo. Abia poate vă mai calmați când vine vorba de scandal, amintindu-vă cât costă o excursie prin juma’ de Europă.

    De ce sunt homosexualii anormali? Pentru că nu se supun regulilor (normelor) naturii când vine vorba de reproducere. De ce contează asta? Pentru că scopul fiecărui individ este să găsească un partener și să se împerecheze, să ducă mai departe specia. Suntem mamifere, asta facem noi, homo sapiens sapiens. Cine contrazice chestia asta e clar că o face din prostie.

    Buuun, am stabilit cum stă treaba la nivel animalic, da?

    De ce vrem să știe lumea că suntem egali cu heterosexualii? Pentru că suntem proști, d-aia. Vrem să nu fim discriminați că ne ardem între noi, să nu conteze dacă suntem gay sau nu, DAR(!!!) cu ce ieșim în evidență? Fix cu faptul că ne futem în cur. De ce? Nu pot să înțeleg. E ca și cum un diabetic vrea drepturi egale cu oamenii sănătoși și protestează mâncând ciocolată. WTF? Ne facem singuri rău pentru că ne place să fim în lumina reflectoarelor, să vază lumea că suntem poponari, că e cul și în trend, nu?

    De ce nu e o minte luminată în fruntea așa-ziselor organizații pro-poponarisme care să facă un plan prin care să ajutăm cumva oamenii din jurul nostru? Să zicem, spre exemplu, în loc să spargem mii de euro pe o paradă, să contribuim la ridicarea unui spital sau a unei biblioteci sau să ajutăm bătrânii din azile, să organizăm acțiuni de voluntariat. Și în loc să apari la TV cu oole suspinând agale pe Magheru, să te vadă lumea cum dai o mână de ajutor și faci ceva! Și țața Leana și moș Gheorghe să zică „uite mă, îs băieți buni ăștia” decât „tulai Domnie, ăștia-s din-ăia”.

    Dar nu, evident, de ce să ratăm ocazia unui scandal și a unei bârfe cu proastele la colț de bloc „vai, tu, ai văzut-o pe Popeasca? A venit cu tanga ăia și la parada de anu’ trecut. Nespălata dracu’!”. Cum să trecem noi neobservați? Păi dar, ferească-ne sfinții, mai-mai să ne luăm toți tuburi cu fosfor să ni le înfigem în dos, că doar suntem niște stele!

  26. Rzv    

    Da_Vero: sustin ideea de spital… 😉
    si pe aia cu tuburile fosforescente… sunt pe marimi, da? 😀

  27. Da_Vero    

    Rzv: Nu, nu va fi centru de înfrumusețare cu discount pentru d-ai noștri. Chirurgie plastică nici atât.

    Cât despre tuburi… Meh, îs cam subțirele.

  28. Alex P    

    Heh, Spitalul Dr. Popoviciu :) E si asta o abordare, insa mi se pare de preferat ca drepturile sa vina ca urmare a calitatii de om, nu in urma beneficiilor aduse societatii… discutie ampla si nu cred ca se poate ajunge la un consens in privinta asta.

    Am deosebita placere sa descopar ca sunt prost. Dar sunt un prost curios: care sunt normele naturii in ce priveste reproducerea? Daca pentru a duce mai departe specia trebuie sa nu te imperechezi? Si daca homosexualitatea e impotriva legilor naturii, de ce natura se tot incapataneaza sa raspandeasca comportamentul homosexual in lumea animala?

  29. cristymaykei    

    Da_Vero ce reactie anormal de anormala poti sa ai la infuzia normalitatii ce da norma clara a intelesului de normal in anormal si viceversa sau altfel spus pe invers decat normal.
    HAHAAHAHAHAH mai Vero mai facut sa simt satisfactia sa vad situatia cand Alex P se considera „prost” si vine cu argument solid natural care inca tostusi nu se stie daca se accepta ca norma normala sau anormala.

    Totusi tuburile acelea nu se pot umfla? Hahahahahahaaaaaaa.

  30. RobertG    

    Roy Cohn,

    mai demult padara gay era mai mult a jandarmilor, ce-i drept. Însă niște poponari nenorociți (probabil aceiași care au fost făcuți cu ou și cu oțet, atât la propriu cât și la figurat…) au continuat să iasă, an de an, așa cum au putut și știut… băbește, în număr mic.

    M-am tot gândit… cine… cine a ieșit de fapt?

    Cert este că distinșii domni homosexuali, heterosexuali probabil în viața de zi cu zi… nu au ieșit. Nici cei prea tineri că nu știu ce li se întâmplă. Nici cei cu câțiva bănuți în buzunarul din spate al blugului D&G că ei în mintea lor sunt prea importanți ca să iasă. N-au ieșit nici cei care erau profesori, avocați, doctori, ingineri, soți, politicieni, afaceriști, actori, scriitori, tenori, creatori de modă s.a.m.d.

    Au ieșit practic… cei care au ramas.

    Ei bine, în aceste condiții, acel rest, au constituit, în acel moment, homosexualitatea din România (percepuți așa de media, oameni de rând, trecători). Acestor homosexuali nu le-a fost rușine de ceea ce sunt, nu au negat acest lucru de frica judecății celorlalți. S-au îmbrăcat cum au crezut ei de cuvința, au fluturat stegulețe și au trecut zâmbitori pe lângă mărșăluitorii normalității.

    În acest context, mi se pare cel puțin deplasat ca distinșii domni homosexuali, cei cu scaun la cap, mai sus descriși, să dea soluții din spatele biroului… restului, poponărimii.

    A discuta vorbe din spatele unui monitor este, cred, cea mai simplă acțiune care naște iluzia că se face ceva. Nu, nu se face nimic.

    Vorbeați mai sus de seminarii, de oameni în politică care să facă și să dreagă. Păi fraților, puneți mâna și faceți. Implicati-va in politica, închiriați o sala pentru seminarii, schimbati mentalitati, vorbiti cu Irina Nița… mergeti acolo la ea si spunet-i tot ce ati scris p-aci. O veți face? Evident ca nu o veți face pentru că voi, Roy Cohn, nu sunteți homosexuali ci heterosexuali și niciodată nu veți avea SIDA ci cancer hepatic.

    Așadar… cash, check, or credit card, name your destination!

  31. cristymaykei    

    Robert usor usor te formezi ca leader. Acesta-i destinul tau, eu cel putin, cred cu tarie asta.
    Chiar si numai pana in aceasta clipa cand scriu aceste randuri, ai schimbat mult mai mult decat iti inchipui tu in modestia ta.

  32. RobertG    

    Da, viitoarea Udrea o sa fiu. :/

    Lideri sunt, trebuie sa meargă cei influenti sa le explice cum sta treaba cu normalitatea anormalitatii, sa-i educe etc. Numa’ stai un pic sa se gaseasca unu’ care o va face… :)

  33. cristymaykei    

    Alex P sper sa observi umpicul asta pe princip[iul cand doi iti zic ca esti beat, dute si te culca.

  34. Alex P    

    #30: Oh, snap! Si noul campion WBA, categoria pana, este RobertG!
    Faza cu cine vine la gayfest iar ma racaie… Incep sa cred ca m-o batut soarele-n cap cand am vazut toti oamenii aia perfect normali. O sa trebuiasca sa le fac poze anul asta daca ii mai vad.

    cristy, stai linistit ca l-am observat (cu spasmul de rigoare).

    Se pare ca homalaii homofobi tind sa fie mai numerosi decat evreii antisemiti (in sensul self-hating, nu ca nu le plac arabii).

  35. Roy Cohn    

    @Robert G.

    Imi place la nebunie cum mi-ai rezumat, definit si etichetat viata in cateva cuvinte. Sa presupunem pentru o clipa ca asa stau lucrurile. Articolul e scris in liniile mari ale unui editorial – (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă actuală importantă.

    In cazul de fata, eu sunt editorul, editura si autorul. Drept urmare, am dreptul la o parere pe care o pot exprima cum, cand vreau, cui doreste sa o citeasca. Apoi ideea principala era ca parada, in actuala ei forma, nu aduce prea multe beneficii comunitatii.

    Revenind la comentariul tau vis-a-vis de ce fac si ce nu fac eu. Nu ma cunosti, n-ai de unde stii ce planuri de viitor am in cap si nici n-ai de unde stii ce rol joc (daca joc) in comunitatea gay. E una sa iti dai cu parerea, e alta sa arunci vorbe de acuzare asupra unei persoane.

    Nu sunt aici sa ma laud cu planurile mele si nici n-am sa o fac. Iar daca tu crezi in continuare ca marea majoritate a celor prezenti la parade reprezinta cu adevarat comunitatea gay din Romania, atunci iti doresc o plimbare placuta alaturi de ei. Iar si iar trebuie sa ma repet ca nu a fost, nu e si nici nu va fi o normalitate cu care sa ma identific?

    Multumiri pentru input-ul inutil, fondat pe preconceptii si etichete atribuite unui strain.

    @Da_Vero

    Tin sa te felicit si sa iti multumesc. E unul din putinele comentarii argumentate cum trebuie. De altfel, e o parere la care subscriu in linii mari.

  36. Rzv    

    Alex P:
    „de ce natura se tot incapataneaza sa raspandeasca comportamentul homosexual in lumea animala?”

    ie feisan draga… n-ai inteles nimic… :))

  37. Alex P    

    Rzv: eh, mai am multe de invatat… Trebuie sa ma mai uit la Animal Planet.

    Roy: Doamne, ce coincidenta fericita ca parerea lui Da_Vero sa coincida cu a ta si sa mai fie si argumentata cum trebuie!..

    stire de ultima ora: Campionul WBA a obtinut victoria cu lovituri sub centura. Adversarul contesta rezultatul.

  38. LDD    

    Cu riscul de a ma repeta, vin si eu cu o intrebare:
    Au reusit ceva facand aceste parade?

    Spunea Robert ceva mai sus, participantii nu se schimba si pe drept cuvantul, cine isi doreste oua sau rosii aruncate in ei.
    Povestea cu intratul in politichie, in teorie e OK, dar cam greu de pus in practica, cine ar avea nervii atat de puternici in cat sa reziste „devorarii” (ex. vedetele care s-au trezit politicieni peste noapte). Iar sa „ajuti” un politician deja consacrat si el la randul lui sa declare fatis ca e pro GAY, mai bine am spune povesti de adormit pruncii, sunt mult mai credibile.

  39. Roy Cohn    

    @Alex P

    Nu stiu ce probleme ai tu cu Da_Vero si nici nu ma intereseaza. Nu va cunosc pe nicicare. Si n-a zis nimeni de o coincidenta – e un adevar ca subscriu in linii mari la parerea sa (care da, e argumentata cum trebuie).

    @LDD
    Nu, n-au reusit absolut nimic, din punctul meu de vedere. Si daca e sa fi reusit ceva, au deteriorat si mai mult imaginea homosexualiilor din Romania.
    Cat despre politica – totul e posibil, cu destula vointa si dedicare. Refuz sa cred ca tara asta nu mai are nici macar O sansa. Consider ca o persoana cu valori si principii rezonabile ar putea face o diferenta pe plan politic. Prin lege, ar avea tot dreptul. Evident, daca l-ar prinde intr-o noapte prin ceva tufe intr-un parc, facand oaresice cu un minor… dar n-are sens sa dezbat o asemenea conduita. Sper ca mi-ai inteles ideea totusi.

  40. RobertG    

    Roy Cohn, stai că mai vin cu câteva inutilități, numa’ să-mi fac o cafea că abia ce-am făcut ochi. Imediat vin.

  41. RobertG    

    Roy Cohn, gata, am beut cafeaua mea normală, din cana mea de cafea normală, cu înghițituri mici, mici, mici.

    Cu riscul de a te mai obosi nițel cu câteva inutilități (la care observ, cu amuzament ce-i drept, că dintr-o dată mai toți excelăm în urma unei analize roycohniene, dacă-mi permiți) o s-o iau (sau dau) punctat (însă cu diacritice că am atât timp, cât și chef):

    1. Sunt de acord că „parada, in actuala ei forma, nu aduce prea multe beneficii comunitatii”. Bine punctat „prea multe”. După cum susțineam în comentariul #30, nici nu are cum să fie altfel.

    ACCEPT-ul a organit GayFest-ul an de an cu resursele financiare pe care le-a avut la dispoziție, a creat programul după cum s-au priceput ei mai bine și a participat cine a dorit. Nu cred că s-a făcut vreodată un studiu sociologic care să creioneze nițel imaginea actuală pe care privitorul marșului o are despre aceasta.

    a. Sunt de acord și cu faptul că nu penele, paietele, fulgii, tocurile și vata pe post de sân ne reprezintă. Oricum, numărul travestiților este mic, sunt câțiva, în rest mărșăluiesc oameni căt se poate de normali (Doamne…. ce urăsc acest cuvânt!). Vezi câteva fotografii făcute anul trecut, participanții îmi par mai mult decât decenți.

    Însă, nu ai cum să impui un dress-code la un asemenea marș sau oricare altul care este democratic. Oricum mi s-ar părea hilar să se facă așa ceva… pe ce criterii se va hotărî cine să participe și cine nu? Ok, să o aruncăm pe Naomi într-un tomberon și pe cei doi-trei travestiți îi trimitem acasă să se schimbe. Da’ ce facem cu transsexualii? Cu lesbienele travestite în bărbați? Cu gay-ii care au o fizionomie mai feminină? Cu cei care merg pe stradă ca niște zăne? Cu cei care s-au dat cu gloss de buze cu filtru UV? Vezi? Unde tragi linia ca să fie politically corect? Io zic să angajăm niște muncitori necalificați să mărsăluiască în locul nostru… hmmm?

    b. De ce nu participă la marș și cei care nu au ceva de pierdut? Sunt convins că n-o să vezi niciodată la un marș organizat în București homosexuali care pot fi văzuți de electorat, pacienți, enoriași, parteneri de afaceri, elevii de la scoală și părinții acestora, clienți etc. Aceștia nu își riscă pita pe care o bagă în gură în favoarea pulii pe care o bagă în aceeași gură.

    Și-atunci, întrebarea firească care se ridică în urma norișorului de praf iscat, este: de ce aceste persoane nu vor să se implice într-un fel sau altul, adicătelea să meargă la ACCEPT și să stea de vorbă cu Irina Niță și la PSI să vorbească cu Tudor Kovacs și să îi lumineze, să le spună „Bă fraților, uite cum vedem noi treaba… hai că vă ajutăm, hai să schimbăm aceste trucuri ieftine cu magie adevărată!”? Sau să facă ei un alt ONG care să facă lucrurile așa cum trebuie? De ce n-o fac? Din lașitate și dezinteres, presupun.

    Ei bine, în aceste condiții, ONG-urile pro-gay din România au tot dreptul să creadă că fac bine ceea ce fac. Nu există niciun feedback legat de activitățile lor. De aceea, mi se pare incorect să ne ascundem în spatele monitoarelor și să-i futem sistematic. E normal ceea ce facem (actul în sine) însă nu are absolut niciun rezultat din nefericire, altul decât un mic nor de praf care se așează la fel de repede precum s-a ridicat. Dacă vrem într-adevăr să se ia în considerare ideile pe care le dezbatem, este musai să le discutăm cu cei care au puterea juridică de a le implementa, sau, și mai bine, să le implementăm noi, de ce nu?

    2. Să fiu foarte sincer, nu mă interesează absolut deloc cine ești, ce faci, ce rol joci (dacă joci) în comunitatea gay (chestie de care mă îndoiesc cu tărie) și ce planuri de viitor ai. E treaba ta și numai a ta. M-ar interesa în schimb ce ai făcut, practic, pentru sărmana comunitate gay din România. Până atunci, pentru mine ești un alt utilizator al acestui blog care a scris un articol și ai dreptul la o parere pe care o poti exprima cum, cand vrei, cui doreste sa o citeasca. La fel și eu, sunt un simplu utilizator al acestui blog, și am dreptul la o parere pe care o pot exprima cum, cand vreau, cui doreste sa o citească.

    E una sa iti dai cu parerea și e alta să și faci, practic, ceva. În momentul în care susții (și nu mă refer aici strict la tine, deoarece tu, ca și entitate nu reprezinți mai mult decât orice alt om de pe planeta asta, ci mă refer la tine și la cei ca tine, deci la mai mulți, la o tipologie dacă vrei) cu contraargumente un model de implementare al unei idei, ar fi recomandat și sănătos să demonstrezi verticalitatea contraargumentelor respective cu fapte vizibile, palpabile. Degeaba face Ionică o năzbâtie la școală și se pun doamnele profesoare în sala profesorală să discute despre cât de rău a procedat Ionică, sorbind încă o gură din cafeaua rece, acest lucru nu rezolvă absolut nimic. Trebuie mers la Ionică, discutat cu el, înțeles de unde a venit instinctul, ajutat, educat, încercat de îndreptat lucrurile pe viitor.

    3. Nu, nu cred că marea majoritate a celor prezenti la parade reprezinta cu adevarat comunitatea gay din Romania. O sută de oameni nu au cum să reprezinte o comunitate (care nici nu există în fapt decât in mintea noastră, eu de exemplu nu simt că aș face parte din vreo comunitate care se desprinde de cea a oamenilor „normali”).

    Vorbim aici de puterea mass-mediei de a deforma adevărul, cărora li se rupe de homosexuali. Ei vor să vândă, așa se face că la fiecare GayFest sunt publicate alături de articole pamfletiste poze (doar) cu Naomi și cei doi-trei travestiți. Mass-media românească caută să șocheze, să oripileze pentru că interesul românului doar cu electroșocuri mai poate fi înviat, acesta îngropat fiind în cavoul făurit de sărăcie, rate, boli, probleme, lipsa educației și neputință.

    Prea puțini (și nesemnificativi, prin urmare) sunt aceia care au ochii deschiși și pot să judece niște lucruri așa cum sunt ele de fapt.

    Heterosexual care crede că NU toți homosexualii își trag ciorapi plasă pe ei și poarta tocuri în timpul liber sunt de fapt cei care contează cu adevărat. Acei heterosexuali stiu și faptul că și printre ei sunt poțipoance grotesc siliconate, curve care sug pula pentru un cheeseburger, bătrâne care depun plângere că n-au fost violate cum trebuie dar care nu definesc de nicio culoare umanitatea.

    Heterosexualul care are impresia că toți homosexualii un au fetiș ascuns de a fi ca Naomi sunt cei care n-au pus mâna pe o carte ever și după un job epuizant de 12 ore, savurează cu interes dejecțiile mass-mediei românești și așteaptă te miri ce candidat să le mai dea o găină sau o găleată de plastic portocalie. Hai să-i educăm, zic, prin seminarii, bunăoară. Te bagi? Și nu mă lua că n-am de unde să știu ce culoare au chilotii tai, că evident că nu am de unde să știu, dar dacă ții cu tot dinadinsul să știu, îmi poți arăta la webcam (poți să-ți acoperi fața, nu-i stress).

    Ah, că ăștia din a doua categorie sunt mai numeroși? Da, așa e, însă vina cui este că în 22 de ani de la Revoluție încoace România bate pasul pe loc și nu a reușit să creeze resorturile necesare unei dezvoltari sociale cât de cât sănătoase?

    Problema cam așa se pune și necesită o privire de ansamblu. Schimbarea nu vine dând din umeri si căutând vinovați ci necesită implicare directă. Restul e… can-can.

    Cu riscul de a-ți fi obosit intelectul cu alte inutilități (nu ți se pare, totuși, curios că doar cei care sunt de acord cu tine spun ceva util!?) o să închei aici, dar nu din lipsă de timp sau lene.

    :)

  42. Roy Cohn    

    @Robert G.

    Tinzi sa generalizezi si sa iei lucrurile prea personal. Imi rezerv, prin urmare, dreptul de a nu continua ceva ce se transforma clar intr-un flame war.

    „2. Să fiu foarte sincer, nu mă interesează absolut deloc cine ești, ce faci, ce rol joci (dacă joci) în comunitatea gay (chestie de care mă îndoiesc, dar nu are de ce să te intereseze acest lucru) și ce planuri de viitor ai. Pentru mine ești un alt utilizator al acestui blog care a scris un articol și ai dreptul la o parere pe care o poti exprima cum, cand vrei, cui doreste sa o citeasca. La fel și eu, sunt un simplu utilizator al acestui blog, și am dreptul la o parere pe care o pot exprima cum, cand vreau, cui doreste sa o citească.”

    vs.

    „Evident ca nu o veți face pentru că voi, Roy Cohn, nu sunteți homosexuali ci heterosexuali și niciodată nu veți avea SIDA ci cancer hepatic.”

    Evident, al doilea text citat nu se incadreaza in contextul primului text citat. Cat despre pareri – din nou, e una ca eu, Roy Cohn, ma iau de o idee/practica si o condamn, e alta ca tu, Robert G., imi reprosezi anumite lucruri in mod repetat, fara nicio baza argumentativa.

    Si ca sa fiu cat se poate de clar: nu ma intereseaza cine se duce si cine nu la parada. Mie ideea in sine (de parada) imi pare complet nefolositoare si doar un mod prin care stimatii ACCEPT isi pot spala si ei mainile ca au facut „ceva”.

    Intr-un final, vazand atitudinea unora (nenumiti), refuz sa mai raspund viitoarelor comentarii. Nu de alta, dar spre deosebire de altii (iar nenumiti), eu chiar am lucruri mai bune de facut decat sa dau explicatii si sa imi argumentez o parere/idee unor straini care par ca nu „vor” sa inteleaga ceva destul de explicit si simplu (zic eu).

    O duminica frumoasa tuturor!

  43. Da_Vero    

    @Alex P #28: Doar pentru că se întâmplă și la alte specii nu înseamnă că nu e anormal din punctul de vedere al instinctelor primordiale. Comportament anormal este și suicidul în masă al lemingilor.

    Doar pentru că ceva e anormal nu înseamnă că nu face parte din natură. Normal =/= natural. Și cancerul e natural, dar nu face parte din normele dezvoltării unei specii.

    @cristymaykei #29: Cred că ți-am răspuns și ție cu paragraful de mai sus.

    @Alex P #35: Doar pentru că analizez dintr-un punct de vedere obiectiv natura homosexualității nu înseamnă că mă urăsc. Aș spune că, din contră, mă iubesc destul de mult încât să pot trăi cu mine însumi știind că ADN-ul meu nu respectă pattern-ul majorității, având ca punct reper instinctul de reproducere care stă la baza oricărei specii.

    Cu alte cuvinte, e un sentiment de elitism că fac parte dintr-o categorie aparte și nu mă dau cu barca pe valurile stabilite de societate, per ansamblu. Din punctul meu de vedere, ăsta este gay pride-ul. Ceea ce simți și cum te porți, nu o amărâtă de paradă făcută ca să fii văzut de alții. Mândria asta ar trebui să fie ceva care vin din interior și rămâne acolo, zic. Ceva ce știi tu și cei ca tine.

    Amu, mno, fiecare cu viziunea lui. :)

  44. Alex P    

    Lemmingii nu se sinucid. Cel putin nu mai mult decat somonii. Din moment ce motivatia este tocmai instinctul de supravietuire, chiar nu se poate numi sinucidere.

    Deci spui ca homosexualitatea este impotriva instinctelor? Imi suna ciudat. Ca instinctul duce la manifestari diferite de la individ la individ e o alta treaba.

    In general, sunt absolut de acord ca normalul uman != natural. Insa tu ai abordat problema din perspectiva normalului naturii, caz in care mi-e greu sa mai fac diferenta asta.
    Problema e ca normele naturii de care vorbesti nu sunt definite. In ce priveste procesele naturale, nu putem sa facem mai mult decat sa le observam si eventual sa le anticipam. Daca un lucru este intr-un fel, acel lucru asa este normal/natural sa fie. Faptul ca in cazul bolii, de exemplu, noi ii atasam o semnificatie de anormal/nociv nu spune nimic despre „mintea” naturii, ci doar despre a noastra.

    Scuze, n-am vrut sa spun ca te urasti. Ma refeream la Roy si la altii care s-au declarat homofobi. Foarte bine ca te iubesti, asa si trebuie (in cazul tau e si greu sa nu te iubesti).

  45. Da_Vero    

    Este adevărat că judecăm procesele naturale prin prisma valorilor și experiențelor acumulate de societate. Când spun că este anormal să fii gay am cam punct de reper instinctul de supraviețuire al speciei (deja simt că mă repet). În mod evident, homosexualitatea poate fi, la fel de bine, un mecanism pentru păstrarea volumului sub control, ceea ce ar face totul să pară perfect normal.

    Avem de ales între a ne considera a fi:
    – o pârghie prin care natura limitează înmulțirea oamenilor
    – un fenomen anormal al evoluției umane.

    Nicio variantă nu e de aplaudat, dar sunt perspective diferite care pot mulțumi ambele părți.

    Și am împăcat și oaia și lupul.

    P.S.: Ai o bere pentru ultima frază.

  46. Alex P    

    Ok, eu ma declar multumit de locul ideatic in care am ajuns. Ceea ce am incercat sa ilustrez este ca instinctul de supravietuire a speciei (hai ca merge ca laitmotiv) se poate manifesta in moduri contrare intuitiei si totusi, speciile respective se perpetueaza bine mersi.

    Haha, ma bucur de bere, dar nu in timp ce merg pe role, te rog!

  47. Da_Vero    

    Orice persoană care depune efort trebuie să fie recompensată.

    1. RobertG    

      Nu-i corect. Alex P. de ce primeste bere si io nu primesc nimic? Macar acolo… o atentie, o bulina, o maslina, ceva… :)

  48. grid    

    Îmi place turnura – cu totul neîntâmplătoare – pe care a luat-o discuția.

    Eu aș zice că nu-i cazul să hominizăm natura. Și-așa judecăm prea des animalele după criterii antropomorfe. Natura nu-i un fel de mega-control-freak, să țină ca toate lucrurile să fie în echilibru. Dacă Dumnezeu ar trebui să-și ude în fiecare seară grădina s-ar numi grădinar, nu Creator.

    Așadar, nu cred că lumea e guvernată prin mecanisme de tip cibernetic. Homeostazia naturală (care presupunem că stă la baza ecologiei și fiziologiei proceselor vitale), alături de întreaga dinamică a circuitelor funcționale din natură, precum și de arhitectura minunată a rețelelor vii și nevii sunt toate proiecții menite să sitematizeze haosul cu care oamenii nu se pot împăca.

    Nu cred că-i pasă naturii de cataclisme, sau de dispariția unor specii. Cred că economia universului e o simplă joacă, în care disparițiile (oricât de dramatice) sunt marcate mai degrabă cu un hotot de râs decât cu jale. Tristețea și frica țin mai degrabă de inaptitudinea de a crea și de a recunoaște imensa ironie care stă în spatele oricărui proces de creație (că tot vorbea Alex P la un moment dat de ironia Creatorului).

    Dacă homosexualitatea ar fi într-adevăr un proces de reglaj macro~, atunci chiar că am putea vorbi de existența umană ca despre o dereglare majoră survenită în natură. Cu alte cuvinte, numai dacă omul ar fi în sine o problemă pentru natură ar încerca natura să-l corecteze. Ori, nu cred că așa ceva se întâmplă.

    În realitate, omul nu poate face și desface decât propriile proiecții. Nu-i omul încă atât de evoluat spiritual încât să vadă mai departe de lungul nasului. Toată activitatea umană de pe planetă se rezumă în prezent la grija pentru cultivarea propriilor realizări (pe care, nota bene, nu le putem numi „creații”). Omul n-a creat încă nimic cu de la sine putere, pentru că și-a orientat puterea exclusiv în slujba propriei deveniri, adică în singura direcție care chiar nu-i de resortul său.

    De aici provine și preocuparea funestă pentru normalitate și standardizare. Dacă omul n-ar fi atât de preocupat de propria sa viață, probabil că ar reuși să și trăiască. Însă, cel puțin până acum, tot ce am realizat este să punem la cale strategii pentru a nu muri. Prin urmare, întreaga noastră viață se află în prezent în slujba morții.

    Eu nu sunt un partizan al ideii că omul poate influența natura în mod negativ; cel mult, pot admite că omul are o înclinație bolnăvicioasă spre a-și face viața mizerabilă, dar atât.

    Cât despre homosexualitate, cred că nu-i nimic mai natural și mai normal decât ironia faptului că există. Este, dacă vreți, o aroganță a naturii – aroganța de a-și permite anormalitatea, de a nu se sinchisi de ea. Privilegiul Creatorului.

  49. Non_Lose    

    Eu unul nu consider deloc ca sunt normal: nu sunt un crestin care lucreaza la patron pentru 8 milioane, heterosexual, consumator de bere si mici, care face 1-2 copii, IQ in jur de 90-100, 2-3 parteneri sexuali, etc.

  50. Rzv    

    Robert, fac eu cinste cu o măslină prima dată când ne vedem! 😉

    Alex, role fără bere in prealabil? Face minuni pentru echilibru! :))

    Da_Vero, ai cam multe beri de dat 😉

  51. RobertG    

    RZV, am căpătat-o deja pe privat. :) dar… cred că pot să mănânc două… chit că apoi o să trebuiscă să țin cură de slăbiciune… sau cum drac’ se zice.

  52. Da_Vero    

    RobertG, dacă bei bere nu mai încapi în mașinuță. Și nu bag mâna în foc nici pentru măsline.

    Stau ele așa cumințele, dar cine știe ce ele trece prin sâmbure. Apă plată cu lămâie, monșer, altfel devii model de pălării.

    http://www.youtube.com/watch?v=L2i3DjLC2Xw

  53. RobertG    

    Lasă că nu mă păcălești tu așa ușor. Oricum persoanele (*umpic*) supraponderale, așa la vreo 150 de kile, au făcut ele un studiu și le-a dat că se îngrașă și de la apa plată. Pentru ei s-a inventat apa plată dietetică. :)

  54. Da_Vero    

    Degeaba dau pe gât apă plată dietetică dacă se ung cu alte alifii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *